SATUTUL DISCIPLINEI

PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA LATINĂ 1. SATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile actualei legi a învăţământului, absolvenţii claselor de liceu, filiera teoretică, susţin examenul naţional de limba şi literatura latină , ca disciplină de profil, probă la alegere, iar testele sunt elaborate în funcţie de numărul de ore săptămânal din curriculum diferenţiat ( CD), 2 ore /săptămână, la clasa a XI-a, 1 oră / săptămână , la clasa a XII-a , profil uman, specializarea filologie. Competenţele de evaluat, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte) respectă următoarele documente: PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A IX- A, Seria Liceu, Licee teoretice, profil umanist, specializarea filologie şi ştiinţe sociale, aprobată prin OMEdC nr.

3458, în 9 03 2004; PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A X- A, Seria Liceu, Licee teoretice, profil umanist, specializarea filologie şi ştiinţe sociale, aprobată prin OMEdC nr. 4598, în 31 08 2004; PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A XI- A , CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI, Liceu teoretic, profil uman, specializarea filologie, aprobată prin OMEdC nr. 3252, în 13 02 2006; PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A XII- A , CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI, Liceu teoretic, profil uman, specializarea filologie, aprobată prin OMEdC nr.

5959 în 22 12 2006. 2. COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI Candidaţii care studiază limba latină în clasele IX-XII sunt evaluaţi pe baza unor texte –în special, nestudiate la clasă – din opera lui Caius Iulius Caesar, Bellum Gallicum, pentru a se verifica achiziţiile lingvistice, abilităţile de traducere a unui text din limba latină în limba română, abilităţile de analiză morfologică şi sintactică, la nivelul propoziţiei şi frazei (maximum o frază formată din cinci propoziţii).

Candidaţilor le se vor solicita: - să descopere, prin raportare la context, cu ajutorul dicţionarului latin-român, sensul unităţilor lexicale, în vederea traducerii textului latin propus; - să analizeze patru termeni din punct de vedere morfologic şi sintactic; - să identifice tipurile de propoziţii şi felul lor. 2.2.

În partea a doua a probei se rezolvă un test grilă (zece cerinţe) care evaluează nivelul cunoştinţelor de cultură latină, influenţele greceşti, cu referire la viaţa şi opera autorilor studiaţi şi contextul socio-politic.Se are în vedere şi mitologia greco-romană, fundament al culturii europene. În partea a treia candidaţii redactează un eseu semistructurat, valorificând , în primul rând, textul latinesc, apoi traducerea literară care doar facilitează înţelegerea fragmentului în original .

Candidaţii abordează textul literar, mai ales din punct de vedere ideatic, dar şi stilistic, demonstrând că sunt capabili să respecte şi regulile redactării unei compoziţii. Competenţele vizate sunt următoarele: - sesizarea unor aspecte socio-politice şi culturale specifice perioadei cuprinse între secolul I a. chr.

şi I p. Chr.; - identificarea modelelor antice ale unor genuri, specii; - recunoaşterea unor mărci estetice ale unor genuri şi specii, precum: - discursul / oratio (Cicero); - minitratatul moral (Cicero); - analele şi istoria naţională (Titus Livius); - epopeea (Vergilius); - elegia (Catullus, Horatius, Ovidius); - oda (Horatius); - romanul (Petronius); - identificarrea unor elemente definitorii pentru arta discursului, a naraţiunii, a portretului (Cicero, Titus Livius, Petronius); - demonstrarea valorii de model a capodoperelor poeziei latine (Catullus, Vergilius, Horatius, Ovidius); - identificarea influenţelor de doctrină literară asupra evoluţiei literaturii univesale (Horatius); - recunoaşterea unor teme şi motive poetice în poezia latină (Catullus, Vergilius, Horatius, Ovidius); - analiza stilistică şi interpretarea textului literar latin.

2.3.CONŢINUTURI A.

Morfosintaxă Substantivul (gen, număr, caz, declinările I-V); Adjectivul (clasificare, gradele de comparaţie); Pronumele (personal, reflexiv, posesiv, relativ – interogativ, demonstrativ; Numeralul cardinal, ordinal; Verbul - verbe regulate, diateza activă şi pasivă; - verbe neregulate: esse şi compuşii, ferre şi compuşii, fieri, velle; - verbe deponente. Noţiuni de sintaxă a propoziţiei şi a frazei: -- valorile fundamentale ale cazurilor; -- propoziţii principale / secundare, regente / subordonate; -- subordonatele relative, participialele relative şi absolute, completivele (infinitivale, completiva cu quod+Ind., conjunctivale), cicumstanţialele construite cu indicativul şi circumstanţialele introduse de conjuncţiile ut şi cum; -- consecutio temporum, aplicată subordonatelor de mai sus; -- gerunzialele şi gerundivalele; B.

Reprezentanţi ai literaturii latine din secolul I a. Chr. până în secolul I p.

Chr. 1. Marcus Tullius Cicero – Catilinare (In Catilinam,I), Despre prietenie (De amicitia); 2.

Caius Valerius Catullus – Poezii (Carmina)**; 3. Publius Vergilius Maro – Eneida (Aeneis); 4. Quintus Horatius Flaccus – Ode (Carmina)**, Arta poetică (Epistula ad Pisones)**; 5.

Publius Ovidius Naso – Tristele (Tristia), Pontica (Epistulae ex Ponto)**; 6. Titus Livius – De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita, Libri I-V); 7. Titus Petronius Niger –Satyricon ( Satyricon).

------------------------------------------- **Textele din manualele aprobate 2.4. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ CICERO, M.

T. – Opere alese, vol I-III, Editura Univers, Bucureşti, 1973. CICERO, M.

T. – In Catilinam quattuor orationes, trad. de Eugen Lovinescu, Editura Naţională Ciornei, Bucureşti 1983.

CICERO, M.T. – De amicitia, trad.

N. Derera, Editura Universală Alcaly, Bucureşti, 1938. CATULLUS, C.

V – Carmina, trad. Theodor Naum, Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1969; reedit. EdituraTeora, Bucureşti, 1999.

VERGILIUS, P. M. – Eneida, trad.

G Coşbuc Editura Univers, Bucureşti 1980; trad. D. Murăraşu, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti, 1956 şi alte ediţii recente.

HORATIUS, Q.F. – Opera omnia,vol.

I-II, ediţie critică, bilingvă, îngrijită de Mihai Nichita, selecţia traducerilor Traian Costa, Editura Univers, Bucureşti, 1980. OVIDIUS, P.N.

– Tritele şi Ponticele, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966; Scrisori din exil,Tristele şi Ponticele, trad.Th. Naum, ediţie de N.

Lascu, Editura Mondero, Bucuresti, 2000. LIVIUS TITUS – Ab Urbe condita (De la întemeierea Romei), vol I-II, trad. Paul Popescu Găleşanu, Editura Minerva, Bucureşti, 1976.

PETRONIUS, T.N. – Satyricon, în volumul Seneca-Petronius, trad.

Eugen Cizek, Editura pentru Literatură, 1967 şi alte ediţii. 3. PRECIZĂRI Timp de lucru –3 ore.

Se permite utilizarea dicţionarului latin-român. Gradul de dificultate în rezolvarea subiectelor este corelat cu repartizarea materiei, pe anii de studiu şi în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal (2 ore/săptămână, la clasa a XI-a, 1 oră, la clasa a XIIa). Se utilizează manualele de Limba latină, aprobate de MEdC, în ultimii patru ani (începând cu anul 2004).