Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

 

 
Referat despre:
 

ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR

 

ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR

Analizatorul acustico-vestibular este specializat pentru receptionarea a 2 simturi- simtul auzului si simtul echilibrului

Stimulii specifici pentru analizatorul acustic sunt undele sonore.

Stimulii specifici pentru analizatorul vestibular sunt miscarile rectilinii si de rotatie a capului.

Analizatorul vestibular furnizeaza informatii care declanseaza reflexele statice si statokinetice, necesare mentinerii echilibrului, otostatismului si schimbarilor de pozitie

La mentinerea si controlul echilibrului static si dinamic al corpului contribuie: analizatorul vestibular, vizual, tactil si proprioceptorii din muchii scheletici.

Receptorii acustici si vestibulari sunt situati in ureche.

Sunetele sunt unde sonore repetate regulat

Zgomotele sunt unde sonore care se succed neregulat.

Urechea externa este alcatuita din pavilionul urechii si canalul auditiv extern.

Canalul auditiv extern este limitat spre interior de timpan

Pielea care captuseste canalul auditiv extern contine fire de par, glande sebacee, glande ceruminoase.

Cerumenul este secretat de glandele ceruminoase

Cerumenul asigura impermeabilitatea si flexibilitatea timpanului.

Timpanul este pe peretele lateral al urechii medii

Ferestrele ovala si rotunda se afla pe peretele medial al urechii medii

Timpanul este circular, cu diametrul de aproximativ 1cm.

Timpanul este compus dintr-un epiteliu bistratificat( convex –la exterior si concav- la interior), intre care se afla un strat conjunctiv cu rol nutritiv.

Timpanul este extrem de sensibil la durere

Timpanul este inervat de fibrele somatosenzitive ale nervului X(vag) si nervului V( ramura mandibulara a trigemenului)

Urechea medie= camera timpanica

Camera timpanica este o cavitate plina cu aer sapata in stanca osului temporal.

Camera timpanica comunica cu nazofaringele prin canalul numit trompa lui Eustachio.

Trompa lui Eustachio asigura mentinerea egalitatii presiunii aerului pe o fata si cealalta a timpanului.

Camera timpanica este delimitata spre exterior de timpan si spre interior de fereastra ovala si fereastra rotunda.

Camera timpanica prezinta un perete extern, care prezinta un inel osos. Pe care se insera membrana timpanica.

Pe peretele intern al camerei timpanice se afla fereastra ovala si fereastra rotunda

Pe peretele anterior al camerei timpanice(aspect tubular) se afla trompa lui Eustachio.

Fereastra rotunda este cohleara

Fereastra ovala este vestibulara

Fereastra rotunda are rolul de a mentine constanta presiunea perilimfei

Intre timpan si fereastra rotunda se dispune un sistem de oscioare ciocan(sprijinit de timpan)-nicovala-scarita(sprijinit de fereastra ovala)

Oscioarele sunt atasate de peretii cavitatii timpanice prin ligamente.

Vibratiile care ajung la fereastra ovala produc miscarea lichidului din urechea interna si stimularea mecanica a receptorilor auditivi.

Sistemul de oscioare actioneaza ca un amplificator al sunetelor.

Amplificarea este intensificata si de transmitarea de suprafata mare a timpanului la cea mica a ferestrei ovale.

De nicovala si de scarita sunt atasati muschi, care se contracta reflex, reducand forta vibratiilor si protejand in acest fel receptorii din urechea interna de suntele prea puternice.

In urechea interna se afla receptori acustici si vestibulari separati structural, dar interconectate functional.

Urechea interna consta intr-o carcasa osoasa numita labirint osos.

Labirintul osos inconjoara si protejeaza labirintul membranos

Perilimfa se afla intre labirintul osos si cel membranos.

Perilinfa este secretata de celulele care captusesc camerele osoase.

Endolimfa se afla in labilintul membranos.

Perilimfa si endolimfa constituie un mediu de conducere a vibratiilor implicate in auz si declansare a mecanismelor de mentinere a echilibrului.

Urechea externa si urechea interna nu au nicio legatura cu aparatul vestibular.

Labirintul osos este divizat functional in 3 regiuni: vestibulul, canalele semicirculare, cohleea.

a)      Vestibulul

Vestibulul este portiunea centrala a labirintului osos.

Vestibulul este delimitat spre camera timpanica de ferestrele ovala si rotunda.

Labirintul membranos din interiorul vestibulului este alcatuir din 2 formatiuni saciform, conectata intre ele:

-    Utricula – mai mare si superioara

-    Sacula – mai mica si inferioara

In utricula si sacula se afla receptorii vestibulari stimulati de forta gravitationala si miscarile rectilinii ale corpului.

Din partea inferioara a saculei porneste canalul cohlear

b)      Canalele semicirculare

Canalele semicirculare sunt asezate posterior fata de vestibul.

In canalele semicirculare se afla canalelel semicirculare membranoase

Cele 3 canale semicirculare corespund celor 3 planuri.

Receptorii din canalele semicirculate orizontale si laterale informeaza asupra pozitiei din jurul axului vertical.

Receptorii din canalele semicirculate verticale informeaza asupra pozitiei din jurul axului orizontal.

Cele 3 canale semicirculare osoase se deschid in vestibulul osos

Cele 3 canale semicirculare membranoase se deschid in utricula prin 5 extremitati(deoarece 2 dintre canale(anterior si posterior) se unesc):

-    3 dintre extremitati sunt dilatate (ampulare)

-    2 dintre extremitati sunt nedilatate (neampulare)

Ampulele este o dilatatie a canalelor semicirculare

Ampulele sunt situate la cate un capat de comunicare a canalelor semicirculare cu utricula.

Ampula contine creste ampulare.

Crestele ampulare contine receptorii vestibulari.

Receptorii vestibulari din crestele ampulare sunt stimulati de accelerari si decelerari unghiulare ale capului produse in timpul miscarilor de rotatie.

c)      Cohleea

Cohleea = melc osos(lumen osos)

Canalul cohlear = melc membranos

Melcul osos este situat anterior fata de vestibul

Cohleea este rezultatul rotirii de 2 ori si jumatate a unui tub osos in jurul unui ax osos numit columela.

Columela are aspect conic.

De columela se desprinde lama spirala osoasa

Lama spirala osoasa se intinde de la jumatatea melcului osos si se continua cu membrana bazilara.

Lama spirala osoasa apartine melcului osos

Membrana bazilara apartine melcului membranos.

Membrana bazilara este formata din fibre conjunctive elastice de dimensiuni variate:

-    Lungimea fibrelor este mai mica spre baza melcului

-    Lungimea fibrelor este mai mare spre varful melcului

Membrana vestibulara se intinde intre baza lamei spirale osoase si peretele lateral al melcului

Septul este format din lama spirala osoasa si membrana bazilara care delimineata in interiorul melcului osos 3 compartimente.

In interiorul tubului osos se afla 3 camere alungite, dispuse pe toata lungimea melcului: rampa vestibulara, rampa timpanica si canalul cohlear.

Rampa vestibulara si rampa timpanica sunt umplute cu perilimfa.

Helicotrema reprezinta comunicarea dintre rampa vestibulara si cea timpanica.

Helicotrema se afla in varful melcului.

Melcul membranos este reprezentat de canalul cohlear.

Canalul cohlear este delimitat de:

-    Rampa vestibulara prin membrana Reissner

-    Rampa timpatica prin rampa spirala osoasa continuata de membrana bazilara.

Canalul cohlear este umplut cu endolimfa

Endolima din canalul cohlear este secretata de celulele care captusesc peretele osos.

Organul Corti se afla asezat intre membrana bazilara si membrana tectoria.

Membrana tectoria este fixata la un singur capat de lama osoasa spirala.

In organul Corti se afla receptorii acustici.

1)      Segmentul periferic

a)      Al analizatorului acustic

Receptorii acustici sunt situati la nicelul organului Corti.

Organul Corti este compus din celule de sustinere si celule senzoriale.

Celulele de sustinere sunt apropiate la baza si departate la varf (delimitand tunelul Corti)

Tunelul corti este traversat de fibrele dendritice ale neuronului din ganglionul spiral Corti.

Celulele senzoriale auditive sunt asezate de-o parte si de alta a tunelului

Celulele senzoriale sunt dispuse pe 2 straturi:

-    unul la interior(medial) format dintr-un sir de celulele (spre columela)

-    unul la exterior(lateral) format din  (2)3-4 siruri de celule(spre peretele canalului osos.

Celulele senzoriale auditive sunt ciliate.

Celulele senzoriale auditive din sirurile externe au de 4 ori mai multi cili

Cilii celulelor senzoriale auditive strabat membrana reticulara(produsa de celulele de sustinere) si se inclaveaza in membrana tectoria

La baza fiecarei celule senzoriale ciliate se afla fibrele nervoase senzitive ale primului neuron al caii auditive.

Fiziologia receptorilor acustici

Ciocanul diminueaza vibratiile daca sunt prea puternice

Scarita amplifica vibratiile daca sunt prea slabe

Talpa scaritei transmite vibratiile la fereastra ovala

Melcul membranos are in sectiune o forma triunghiulara

Melcul membranos este delimitata de membrana bazilara, memtrana vestibulara (Reissner) si peretele extern al melcului osos

Unda preluata de perilimfa din rampa vestibulara si rampa timpanica este transmisa endolimfei din canalul cohlear, determinand deformarea membranei bazilare, atingerea cililor celulor receptoare de membrana tectoria, indoirea lor si excitarea.

Amplitudinea undelor este corelata cu frecventa lor.

Undele propagata se amplifica pe masura ce se departeaza de fereastra ovala:

-    Pentru sunetele inalte ating amplitudinea maxima mai aproape de baza melcului

-    Pentru sunetele joase ating amplitudinea maxima mai aproape de varful melcului

Cu cat deformatile membranei bazilare au amplitudini mai mari cu atat numarul cililor indoiti este mai mare, determinan cresterea intensitatii stimularii.

Inclinarea cililor intr-o parte determina depoarizarea, iar in directia opusa ii hiperpolarizeaza.

In urma stimularii cililor celulelor senzoriale apar variatii alternative de  potentiale microfonice de receptor.

Vibratiile sonore sunt comprimari-decomprimari ale aerului.

Proprietatile undelor sonore sunt:

-    Frecventa

-    Intensitatea

-    Armonicele supraadaugate tonului fundamental

Vibratiile sonore sunt caracterizate de intensitate si frecventa.

Ø      Frecventa

-    este masurata in Hz(vibratii/s)

-    de frecventa depinde direct proportional inaltimea sunetului

-    urechea umana receptioneaza frecvente in (16)20-20.000 de HZ(cicli/s).

-    Influenteaza amplitudinea deplasarii in sus si in jos a membranei bazilare in timpul vibratiei

-    Determina cresteri si scaderi ale numarului de celule senzoriale stimulate.

-    Ultrasunetele( frecventa mai mare de 20.000 Hz) si infrasunetele (freceventa mai mica de 16 Hz) nu pot fi percepute de urchea umana

-    Acuitatea auditiva maxima este cuprinsa intre 1.000-4.000Hz

Ø      Intensitatea(taria sunetului)

-    Se masoara in dB(1 dyne/cm2)

-    Urechea umana percepe sunete intre 0-140dB

-    Limita interioara este 0dB

-    130dB reprezinta limita dureroasa

-    Pana la 55dB are loc acomodarea auditiva

-    Intre 55-85dB are loc solicitarea auditiva

-    Intre 85-125db sunt provocate afectiuni auditive

-    Vocea umana are 60dB

-    Este determinata direct proportional de amplitudinea vibratiei sonore.

Sunetele au o serie de caracteristici:

·        Inaltimea

-          Este senzatia auditiva de sunet ascutit(inalt) sau grav(jos)

-          Se datoreaza frecventei undelor sonore

·        Intensitatea auditiva

-          Senzatia fiziologica de intensitate a sunetului depinde de amplitudinea undelor sonore

·        Timbrul

-          Este determinat de armonicele supraadaugate ale tonului

-          Recunoasterea vocilor umane se datoreaza timbrului

Localizarea sursei sonore se realizeaza datorita diferentei de timp  si in intensitate in perceperea biauriculara a sunetelor

Intervalul minim necesar perceprii directiei sunetelor este 0,1-0,6ms.

b)      Al analizatorului vestibular

Receptorii vestibulari sunt situati in:

-    Macula din utricula si sacula

-    Crestele ampulare din ampulele canalelor semicirculare

v         Macula(totalitatea maculelor formeaza aparatul otolitic)

Receptorii maculari sunt:

-     Receptori ai echilibrului static de postura(gradul de inclinare a capului)  

-    Receptori petru miscarea rectilinie

Maculele sunt regiuni cu rol receptor din utricula si sacula.

Macula ocupa o suprafata mica din utricula si sacula.

Macula este compusa din celule senzoriale si celule de sustinere

Celulele senzoriale se gasesc intercalate printre cele de sustinere

Celulele senzoriale din macula sunt prevazute cu:

-    Microvili scurti la polul apical

-    2 tipuri de cili: -unul lung (kinocil)

                       -numerosi cili scurti (stereocili), dispusi in jurul celui lung

Kinocilul=cil lung unic al celulelor senzoriale din macula

Stereocili=cili scurti si numerosi ai celulelor senzoriale din macula.

Cilii celulelor senzoriale proemina in membrana otolitica

Membrana otolitica este o membrana gelatinoasa

Celulele de sustinere din structura maculei produc membrana otolitica.

Otolitii sunt mici cristale compuse din carbonat de calciu, magneziu si proteine

Otolitii se afla la suprafata membranei otolitice.

Pe peretele opus maculei se afla celule epiteliale specializate care au rolul de a mentine constanat compozitia endolimfei.

Fiziologia receptorilor din macula

Datorita atractiei gravitationale si a variatiei acceleratiei miscarilor rectilinii ale corpului, otolitele ating cilii celulelor senzoriale.

Otolitele sunt mai dense decat endolimfa.

Receptorii maculari nu receptioneaza viteza, ci acceleratia

Utricula receptioneaza acceleratia in plan orizontal

Sacula receptioneaza acceleratia in plan vertical.

Receptorii otolitici nu participa la mentinerea echilibrului in conditiile accelerarilor circulare ale capului si corpului.

v        Crestele ampulare

Receptorii din crestele ampulare sunt:

-   Receptori ai echilibrului dinamic(miscarii rotative)

Crestele ampulare contin acelasi tip de celule(de sustinere si senzoriale ciliate) ca si macula

Celulele de sustinere se afla la baza si celulele senzoriale se afla deasupra celor de sustinere

Cupula este o membrana gelatinoasacare contine cilii celulelor senzoriale.

Cupula pluteste in endolimfa, acre se afla in teriorul crestei ampulare.

 Fiziologia receptorilor din crestele ampulare

Celulele senzoriale ciliate din crestele ampulare sunt stimulate de variatii ale vitezei miscarilor de rotatie ale capului.

Endolimfa din canalele semicirculare se va deplasa invers.

Rotatia capului poate avea loc in jurul axei verticale sau in jurul axei orizontale.

Dupa aproximativ 15-20 de secunde, cupula care este elastica revine in centrul crestei ampulare

Reflexele de echilibru(statokinetice) sunt reflexe labirintice de acceleratie, care determina contractia muschilor cefei, corpului si membrelor(acestea se desfasoara pe baza crestelor ampulare)

Reflexele de pozitie(posturale/statice) sunt influentate de pozitia capului si de acceleratia miscarilor liniare.

Distrugerea labirintului determina initial tulburari grave ale echilibrului static si dinamic. Dupa o perioada de timp, intervin mecanisme compensatorii proprioceptive, vizuale si cutanate care preiau unele functii ale labirintului si determina corectarea pozitiei corpului.

2)      Segmentul de conducere

a)      Al analizatorului acustic

Segmental de conducere al analizatorului acustic este reprezentat de calea auditiva.

IN este situat in ganglionul spiral Corti

Ganglionul spiral Corti este situat in columela.

Axonul neuronului din ganglionii spiral Corti constituie ramura acustica a nervilor cranieni VIII

IIN se afla in nucleii cohleari ventrali din punte

Axonii deutoneuronilor se incruciseaza partial, formand lemniscurile laterale si fac sinapsa cu coliculii cvadrigemeni inferiori.

Deutoneuronii trimit colaterale spre:

-    SRA(substanta reticulata)

-   Nucleul nervului cranian VII

-   Nucleul III

-   Cerebel

IIIN se afla in coliculii cvadrigemeni inferiori

IVN se afla in corpii geniculati mediali.

b)      Al analizatorului vestibular

Segmental de conducere al analizatorului vestibular este reprezentat de calea vestibulara.

IN este situat in ganglionul Scarpa

Axonii neuronilor din ganglionul Scarpa formeaza ramura vestibulara a nervului cranian VIII.

IIN se afla in cei 4 nuclei vestibulari din punte si bulb.

Din nucleii vestibulari pleaca fascicule:

-    Fasciculul vestibulospinal(cale extrapiramidala ) spre maduva – controleaza tonusul muscular si postura corpului

-    Fasciculul vestibulocerebelos prin cerebel(arhicerebel) spre nucleul rosu si formatiunea reticulata – controleaza echilibrul static si dinamic

-    Fasciculul vestibulonuclear spre nucleii nervilor cranieni III, IV, VI – controleaza miscarile globilor oculari cu punct de plecare labirintic

-    Spre talamus

IIIN se afla in talamus.

Tonusul muscular determina pastrarea proiectiei centrului de greutate a corpului in poligonul de sprijin format de talpile picioarelor.

3)      Segmentul central

a)      Al analizatorului acustic

Calea auditiva se proiecteaza in aria auditiva primara in lobul temporal, pe fata superioara a girului temporal superior(circumvolutia temporala superioara)

Fiecare organ Corti proiecteaza bilateral.

Aria auditiva primara percepe inaltimea, intensitatea auditiva si timbrul

Aria auditiva primara, datorita inhibitiei de diferentiere, poate recunoaste timbrul vocii unei persoane.

Aria de asociatie se afla in lobul parietal

Aria de asociatie realizeaza recunoasterea si interpretarea sunetelor.

Ariile de asociatie(localizate in cortexul parietal) primesc impulsuri de la :

-    Aria auditiva primara

-    Arii talamice

b)      Al analizatorului vestibular

Calea vestibulara se proiecteaza in aria vestibulara in lobul temporal, pe partea posterioara a girului temporal superior(sau ar mai putea fi localizat in girusul parietal ascendent)

Excitarea receptorilor vestibulari nu provoaca senzatii, ci reflexe de redresare.

Informatiile ajunse la neocortex determina o stare constienta asupra pozitiei capului si corpului in spatiu.

Notiuni elementare de igiena si patologie a urechii

Prevenirea bolilor analizatorului auditiv se face prin evitarea:

-    Consumului in exces de alcool

-    Consumului de nicotina

-    Consumului de droguri

-    Anumitor medicamente(streptomicina, citostatice)

1.      Otita externa

Otita externa este un termen general prin care se denumeste orice infectie a urechii medii( micotica, bacteriana, virotica)

Otita externa se poate manifesta ca:

-    Otita externa acuta: inflamatie a tegumentului conductului auditiv extern

-    Eczema acuta sau cronica

· Simptome:

-    Durerea urechii

-    Secretia purulenta

-    Senzatie de mancarime

-    Senzatie de tensiune

-    Caldura

-    Zvacnituri

-    Prezenta unui lichid seropurulent

· Cauze:

-    Cresterea secretiei de ceruen

-    Curatarea necorespunzatoare a urechii

· Tratament:

-    Picaturi otice cu antibiotic( 5-10picaturi/3-4ori pe zi)

-    Toaletarea urechii

2.      Otita medie acuta

Cei mai susceptibili sunt copii deoarece au trompa lui Eustachio scurta si in plan orizontal

Otita poate fi:

-    Supurativa acuta(abcesul casei timpanului este datorita patrungerii patogenilor prin trompa lui Eustachio)

-    Nesupurativa(catarala)

· Simptome:

-    Durere violenta a urechii fara secretie

-    Lipsa poftei de mancare

-    Febra

-    Frisoane

-    Insomnii

-    Senzatia de ureche infundata

-    Diminuarea auzului

-    Vajaituri

-    Ameteli

-    Varsaturi

-    Paloare

-    Transpiratie

-    Dupa 2-3 zile timpanul se perforeaza, se scurge pruritul, durerea scade sau dispare

-    Pot aparea complicatii precum: meningite, encefalite, abcese cerebrale, cronicizarea otitei.

· Cauze:

-    Patogenii ajung prin trompa lui Eustachio, suceesiv unei amigdalite sau raceli

-    Infectie basteriana sau micoza a urechii medii favorizata de o viroza respiratorie superioara

-    Infectii ale timpanului, nasului, gatului

-    Polipi la copii

-    Tumori nazale

· Tratament:

-    Fara tratament este posibila spargerea timpanului cu instalarea unei secretii purulente.

3.      Otita interna(labirintita)

· Simptome:

-    Surditate

-    Zgomote auriculare

-    Ameteli

-    Greturi

-    Paloare

-    Tulburari de echilibru

-    Miscari involuntare ale globului ocular

· Cauze:

-    Otita medie netratata


Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2 3 4 5 6 7 8 9 10

 
Copyright© 2005 - 2014 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite