Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
MODALITATI DE DEZVOLTARE A CREATIVITATII IN ACTIVITATEA DIDACTICA
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

MODALITATI DE DEZVOLTARE A CREATIVITATII IN ACTIVITATEA DIDACTICA

"Creativitatea este o floare atat de delicata, incat elogiul o face sa infloreasca, in timp ce descurajarea o inabuse chiar inainte ca ea sa se poata transforma in floare" (T. Carlyle).

Urmarind, in activitatea instructiv-educativa, evolutia gandirii scolarului mic se constata ca in primele clase aceasta este dominanta de rigorile regulilor si cerintelor de operare cu concepte in moduri specifice, aspectele fanteziei si imaginatiei interirizan du-se treptat. Potentialul creativ al copilului in aceasta perioada este mai redus, el manifestand un spirit critic destul de ridicat fata de proprile produse. Acest fapt nu inseamna ca copilul din clasele I-II nu dispune de capacitatea de a compune, de a povesti, de a folosi elemente descriptive. In etapa a doua a micii scolaritati apar si se manifesta stiluri si chiar aptitudini creatoare in domeniile: matematica, citit-scris, desen, modelaj etc.

Trebuie subliniate urmatoarele:

-in procesul de invatamant invatatorii nu trebuie neaparat sa formeze mari creatori ale caror produse sa se caracterizeze prin originalitate si valoare sociala, ci trebuie sa fie preocupati de formarea unor capacitati cognitive ca fundament al procesului creativ real de mai tarziu;



-in procesul de invatamant ne intereseaza in mod deosebit supletea solutiei gasite pentru rezolvarea problemelor scolare solicitate de invatatori, solutii ce produc stare de surpriza, o traire afectiva intensa capabila sa realizeze dorinta si curiozitatea de a descoperi si alte cai;

-nu exista copil dezvoltat normal din punct de vedere intelectual care sa nu fie inzestrat cu anumite capacitati creative, intr-o masura mai mare sau mai mica.

Procesul de invatamant ofera diverse si bogate prilejuri de cultivare a creativitatii. Pentru reusita acestui demers importanta este cunoasterea copilului creativ, a modului in care acestea se manifesta. Folosim diferite criterii, de apreciere a potentialului creativ si al creativitatii copiilor cu care lucram. Utilizarea testelor si a chestionarelor este utila si necesara. Ca atare am folosit teste de inteligenta pentru depistarea aptitudinii, pentru invatatura, acestea avand un caracter multilateral, utilizandu-se atunci cand se cerceteaza o aptitudine speciala, deoarece orice aptitudine speciala include un anumit grad inteligenta generala, intre acestea fiind o corelatie care difera de la copil la copil.

Prezentam in continuare rezultatele unui asemenea test aplicat elevilor din doua clase a IV-a. Rezultatele obtinute au aparut sub forma de calificative scolare. In tabelul de mai jos sunt reprezentate datele necesare pentru compararea nivelului de inteligenta dintre cele doua clase.

Calificative

Clasa A

Clasa B

I

2

-

S

3

2

B

7

9

FB

9

10

Total

21

21

Text Box:




Pentru dezvoltarea gandirii creatoare la scolarul mic este necesara imbumatatirea metodologiei de lucru cu acent pe invatarea activa prin efort propriu. Pornind de la aceasta cerinta, am lucrat in sistemul fiselor de lucru sugerate de tehicile inatamantului programat. Astfel s-au intocmit fise de lucru individuale si fise de control, recurgandu-se la exercitii gradate ca greutate, pentru rezolvarea carora s-au atribuit un anumit un numar de puncte.

Pentru a vedea eficienta acestor fise, am lucrat la inceput dupa metoda frontala obisnuita pe perioada primului semestru, introducand sistemul fiselor in semestrul al doilea. Rezultatele nu s-au lasat asteptate. S-au produs modificari in balanta comunicarilor in clasa, astfel ca raportul dintre interventiile educatorului si cele ale elevilor este de 2 la 1 in semestrul al doilea fata de 9 la 1 in primul semestru.

Stim ca in creativitate gandirea divergenta are un rol deosebit. Pentru a o dezvolta am recurs si la folosirea metodei intrebarilor si a discutiilor, dar folosind in locul intrebarilor specifice, in cadrul lectiilor, intrebarile problematice care stimulau gandirea cognitiva, divergenta si apreciativa.

Spre exemplu:

Am dat elevilor spre rezolvare o problema, fara sa discutam. Rezultatele au fost destul de slabe, multi elevi dand problemei o rezolvare gresita.

Dupa o perioada de timp, am reluat aceeasi problema, dar de data aceasta am insotit-o de discutii.

"-Citeste cu atentie continutul problemei si gandeste-te despre ce este vorba aici.

-Incearca sa redai continutul problemei printr-un desen!

-Noteaza pe o coloana ceea ce stim despre problema, iar in alta coloana ceea ce trebuie sa aflam!

-Aminteste-ti procedeele de rezolvare a problemelor similare!

-Verifica expresia la care ai ajuns si scrie pentru fiecare intrebare operatia corespunzatoare!

-Ce trebuie sa aflii, pe rand, pentru a gasi raspunsul la intrebare? Scrie acest lucru!

-Scrie rezolvarea sub forma unei singure expresii!

-Se poate rezolva problema si in alt mod?"

Am discutat si alte asemenea probleme inainte ca elevii sa le realizeze, iar rezultatele obisnuite au fost bune si foarte bune.

Insusirea tehnicii de rezolvare a problemelor de acelasi tip solicitat efectuarea unui numar mare de exercitii. Exercitiile efectuate la scoala pregateau elevii pentru munca independenta de acasa. Elevii se obisnuiau astfel sa se gandeasca la fiecare pas in rezolvarea problemei. Ei corectau in mod independent greselile sesizate. Pentru a-i ajuta pe elevi sa ajunga la aceasta deprindere, ei au fost intrebati: "De ce crezi ca e asa? Convinge-ne ca intr-adevar este asa!" Rezolvarea in comun a problemelor insotite de text a dezvoltat la elevi:

a)capacitati cognitive - elevii cunosteau noi procedee de rezolvare, dobandeau diferite informatii;

b)memoria - elevii trebuiau sa memoreze continutul problemei, datele ei si relatiile dintre ele;

c)gandirea convergenta - elevii trebuiau sa gaseasca ideea de rezolvare si sa prevada care va fi rezultatul aproximativ (ipoteza de lucru) si apoi sa rezolve problema.

d)gandirea divergenta - elevi erau pusi in situatia sa gaseasca mai multe cai de rezolvare urmand sa discute care idee este mai buna in cazul respectiv si in sfarsit sa se decida la una dintre ele;

e)capacitatea de apreciere - elevi trebuiau sa aprecieze daca diferitele operatii care erau efectuate corecte, in sfarsit sa verifice problema, ceea ce necesita efectuarea de operatii reversibile.

Optimizarea procesului creativ in scoala presupune un doar imbunatatirea metodologiei de lucru cu accent pe invatarea activa prin efort propriu, ci si conceperea activitatilor pornind de la cunoasterea continutului programei scolare, a manualelor, cunoasterea si respectarea particularitatilor de varsta si individuale ale copiilor pana la proiectarea didactica orientata spre atingerea unor finalitati. In proiectarea didactica importante sunt urmatoarele etape:

-analiza resurselor umane;

-analiza sarcinilor de instruire;

-elaborarea obiectivelor si a continutului;

-strategiile didactice;

-proiectarea situatiilor de instruire;

-realizarea proiectului si evaluarea rezultatelor;

Folosim in demersurile noastre pedagogice metode, mijloace didactice astfel incat sa-i determine pe elevi sa fie creativi. Ce presupune insa a fi creativ? Inseamna a se desavarsi ca persoana, ca om; a fi complet dezvoltat din toate punctele de vedere; a fi capabil de reintegrare profesionala atunci cand imprejurarile i-o vor cere; sa se bucure de pretuirea, respectul si admiratia celor din jur pentru ca s-a dovedit capabil sa inventeze ceva si sa iasa din anonimat: sa dispuna de un antidot la unele forte ale instrainarii umane, sa-si deschida inima la flacara succesului meritat; sa-si faureasca o sursa nobila de satisfactii morale si spirituale si nu in ultimul rand, sa se achite mai usor si mai bine de sarcinile de invatare, sa obtina succese scolare.







Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2 3 4 5 6 7 8 9 10

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite