Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
PROCESUL DE INVATAMANT CA PROCES INSTRUCTIV-EDUCATIV UNITAR
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

PROCESUL DE INVATAMANT CA PROCES INSTRUCTIV-EDUCATIV UNITAR

Procesul de invatamant se desfasoara printr-un complex de activitatati concrete denumite cu termenul de activitati instructiv-educative. Acestea definesc esenta procesului de invatamant, natura activitatii prin care se realizeaza obiectivele invatamantului i n planul instruirii si educarii elevilor.

Conceptul de instructie si educatie (instructia sau instruirea scolara) este cunoscut ca activitatea de informare, dobandire de cunostinte, de "construire" a sistemului national. De aceea, i se mai spune si informare sau latura informativa a procesului de invatamant, desi intre simpla luare la cunostinta a unor evenimente, fapte, date (informare) si achizitionare de cunostinte notiuni, legi, principii etc. (instruire) sunt deosebiri esentiale.

Educarea sau formarea reprezinta efectele instruirii, modificarile care se produc in personalitatea elevilor ca rezultat al informarii lor.

Informarea (instruirea) si formarea (educarea) constituie o unitate, ele actionand ca un tot unitar. Instruirea si educarea nu pot fi separate, nici temporar, nici ca intentie, ele producandu-se concomitent.



Instruirea nu se realizeaza ca un scop in sine. Selectarea cunostintelor, ordonarea lor conform unor criterii logice, mobilizarea elevilor la un efort sustinut in achizitionarea cunostintelor cu o participare tot mai activa conduc la exersarea proceselor psihice de cunoastere, care se soldeaza cu producerea unor modificari in personalitatea elevului (convingeri, mod de gandire si de intelegere, aptitudini, atitudimi). Acest complex de modificari, ca rezultat al instruirii, este cunoscut sub denumirea de formare sau educatie (intelesul propriu al termenului de educatie fiind, insa, mult mai larg).

Informarea (cunostintele pe care le asimileaza elevii) si formarea (eficienta lor asupra modelarii personalitatii) constituie o unitate in cadrul careia informarea sta la baza formarii. Nu se poate incepe cu formarea, pentru ca nu se poate forma din nimic.

Pentru a exersa gandirea, in vederea formarii unor capacitati ea trebuie sa opereze asupra unui material. Informatiile, notiunile reprezinta continutul gandirii, iar operatiile sunt instrumentele care favorizeaza sau franeaza prelucrarea informatiilor. Astfel, informatiile ce urmeaza sa se insuseasca ne apar ca un fel de elemente primare de constructie din care putem realiza in principiu, lucruri foarte diferite, in forme diferite, cu cele mai frumoase destinatii si valori.

Oreice informatie contine in sine, la modul potential, valente formative. Dar simplul fapt al existentei informatiilor "acumulate" in depozitul intelectual al elevului nu asigura eficienta valentelor formative ale informatiilor.

Asadar, dupa natura sa, activitatea instructiv-educativa sau informativ-formativa este un proces unitar, cele doua aspecte neputand fi considerate separat, ca aspecte independente; instructia si educatia se realizeaza printr-o activitate comuna. Nu exista o informare sau formare pura, cele doua laturi realizandu-se concomitent, ponderea si relatia dintre ele depinzand de organizarea interna a procesului de invatamant, de modul in care se asigura functionarea interactiunii dintre informare si subiect, de intensitatea participarii acestuia in procesul de asimilare a informatiei respective. Mai mult, dupa cum informatia implica si este o conditie a formarii, tot asa si formarea sugereaza informare si este o conditie a ei.

Principalele activitati ale procesului instructiv-educativ sunt: predarea-invatarea si evaluarea. In ce priveste invatarea scolara, aceasta are un caracter formativ, invatamantul modern punand accent pe invatatura de tip formativ, care releva modificarile ce se produc in planul formarii personalitatii elevilor.

Tendinte ale perfectionarii invatamantului primar

Ciclul primar reprezinta segmentul cel mai stabil al invatamantului. Totodata, acesta este si cel mai vechi sub raport istoric, dispunand de un corp didactic cu traditii putermice si pozitive. Generatii dupa generatii de invatatori si elevi s-au format si au format pe cele care le-au succedat, acumuland o experienta cu totul deosebita in domeniul instruirii. Ciclul primar a fost bine gandit si verificat in practica. S-a cerut de la el un rezultat precis, respectiv realizarea primei alfabetizari, adica invatarea scrisului, cititului si socotitului si trebuie precizat ca s-a achitat bine de aceasta sarcina. In multe privinte, invatamantul primar a fost deschis catre inovare, asimiland, de pilda, intuitia, odata cu introducerea realizarilor didacticii intuitiei legata de numele lui J.A.Comenius, ori ideile scolii active privind apropierea invatarii de nevoile dezvoltarii.




Trebuie, insa, modernizat ciclul primar? Daca scopul pregatirii copiilor in clasele I-IV ramane prima alfabetizare (scris-citit si socotit), atunci nu are sens nici un efort de modernizare. De ce sa schimbam un mod de lucru daca el da rezultate? Alta este situatia daca acceptam ideea celei de a doua alfabetizari si a celei de a treia alfabetizari.

Astazi in didactica de varf, se produce separarea informationalului de formational si predarea directa si organizata de capacitati ale intelectualului. In didactica traditionala, informationalul prima, asupra lui se indreapta atentia, el fiind centrul instruirii; in vederea formarii, fireste, dar se pornea de la informatie si se ajungea la formatie. Didactica cognitiva sau a intelectului presupune si ea invatarea de informatii, caci fara ele nu se poate vorbi de formatie, dar ceea ce alta data reprezenta punctul terminus al instruirii-formatia, reprezinta in aceasta noua didactica o prezenta legitima chiar de la inceputul instruirii, informatiile fiindu-i subordonate. Faptul presupune o separare explicita a informatiei de formatie, stabilirea exacta a ceea ce este aceasta formatie si transformarea ei in obiective ale invatarii, la fel de legitime ca si cele legate de informatie. Mai mult, subordonarea informatiei de catre obiectivul formativ, astfel incat cu aceasta informatie, sa se poata construi, treptat, constient si activ, un anume mod de a gandi matematic, istoric, gramatical, etc.

Urmeaza apoi concretul: "miscarea" formatiei de pe locul secund pe locul prim, descrierea exacta a ceea ce inseamna formatie in cazul fiecarui obiect de invatatura, detalierea ei pana la nivelul ciclurilor de instruire al fiecarei clase, capitol, lectie, etc., evaluarea performantelor atinse.

Cert este faptul ca, invatamantul, pentru a asigura o pregatire anticipativa a personalitatii, va trebui sa raspunda schimbarilor prin continut si tehnologie didactica, intensificandu-si caracterul formativ, cu accent pe: dezvoltarea inteligentei si a creativitatii elevilor, insusirea limbajelor simbolico-matematice si de programe, de codificare si preluare a informatiei, insusirea de cunostinte fundamentale cu valoare operationala, formarea unor capacitati intelectuale cum sunt spiritul de observare, capacitatea de a sesiza relatiile dintre obiecte, fenomene si idei, de a organiza si a reorganiza cunostintele, de a gandi divergent, de a efectua rationamente in lant, formarea deprinderilor intelectuale la elevi, invatandu-i cum sa invete creativ, folosind metoda de descoperire si inventie; formarea comportamentului moral-cetatenesc, spirit de cooperare, capacitate de adaptare la schimbari sociale etc.







Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2 3 4 5 6 7 8 9 10

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite