Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
PROIECT LUCRATOR IN HOTELARIE - TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE SI CARACTERISTICILE ACESTORA
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

GRUP SCOLAR C.A. ROSETTI CONSTANTA

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE

CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE



NIVEL III

TEMA:

TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE

TURISTICE SI CARACTERISTICILE ACESTORA

SPECIALIZARE: LUCRATOR IN HOTELARIE

ARGUMENT

Evolutia activitatii de cazare, reprezinta de fapt, istoria unitatii de cazare, istoria hotelului, ca unitate tip, care a asigurat intotdeauna, posibilitatea optima de sejur, a calatorului.

Hotelul, ca unitate de cazare, asigura posibilitatea de cazare a calatorului. Cu timpul au evoluat , ca urmare a cresterii generale a fluxurilor de calatori si a necesitatii adapostirii numarului sporit de calatori.Ca urmarea dezvoltarii comertului si a schimburilor de marfuri, cresc tot mai mult solicitarile pentru cazare.

Prin asezarea sa geografica (maritime, montana, delta, trasee turistice), prin bogatia si varietatea factorilor naturali, prin pitoricescul peisajului, vestigiile sale arheologice si originalitatea folclorului romanesc, tara noastra, intra in circulatia turismului international, incepand cu anul 1959, perioada in care se continua cu infiintarea de noi statiuni de odihna (vacanta) si de tratament balneo-climatice, in intreaga tara, cum sunt: Mamaia, Eforie, Neptun-Olimp, Costinesti, Jupiter, Cap Aura, Venus, Saturn, Mangalia, Poiana Brasov, Paltinis, Felix, Herculane, Tusnad, Covasna, Vatra Dornei, etc. Aceste statiuni, au oferit si ofera spatii de cazare in hoteluri, moteluri, vile, camping-uri, casute.

Ca forma de organizare superioara in turism, se infiinteaza "Directia Generala de Hoteluri si Restaurante" (D.G.H.R.), in cadrul Ministerului Comertului, si in anul 1967, se transforma in "Oficiul Judetean de Turism", ca organ central al turismului, iar in anul 1971 se infiinteaza Ministerul Turismului, cu exceptia Litoralului Romanesc, care dispunea de capacitatea cea mai mare de cazare si alimentatie "Centrala de Turism O.N.T. Litoral , pana in 1990, cand s-au transformat in alta forma de organizare, exceptand Neptunul si Costinestiul, care aveau structura organizatorica guvernamentala si de tineret.

In Bucuresti, activitatea de turism, cazare si alimentatie era coordonata (economic si administrative), de Oficiul National de Turism Carpati Bucuresti, iar in Brasov , Oficiul National de Turism Carpati Brasov.

In anii 1990-2006, activitatea turistica a fost privatizata, in S.C.pe actiuni si S.R.L.-uri. S-au marit spatiile de cazare, prin construirea si infiintarea de noi complexe hoteliere si restaurante, vile si case de vacante, in statiuni turistice si balneo-climatice. S-au modernizat o mare parte din reteaua hoteliera si restaurante in intreaga tara. In aceasta perioada, s-au dezvoltat intens pensiunile agroturistice, in principalele zone, Montane, Delta, Mare, ca o varianta alternativa si concurentiala a turismului classic.

O tara bogata in asezare geografica na turala, in monumente istorice, in edificii culturale si religioase, in atractii turistice naturale, poate avea o afluenta turistica deosebita, daca ofera servicii de cazare si alimentatie de nivel superior, cu asigurarea de infrastructura moderne, precum si a mijloacelor de transport pe trasee turistice.

CAPITOLUL I

 

STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE

CU FUNCTIUNI DE CAZARE

 

1.1ORGANIZAREA ACTIVITATII UNITATILOR DE CAZARE

Activitatea unitatilor de cazare, reprezinta un ansamblu de actiuni care se desfasoara in hoteluri si alte forme de cazare, in scopul asigurarii conditiilor pentru innoptarea si odihna turistilor, precum si a serviciilor suplimentare prestate in unitatile anexe, corespunzator profilului si categoria de incadrare in functionarea acestora si de cerintele turistilor.

Gama serviciilor oferite de unitatile de cazare, difera de la unitate la unitate, potrivit criteriilor de clasificare ale acestora si altor conditii specifice:

-Serviciile de cazare propriu-zisa, raspund necesitatilor fiziologice, de odihna si reconfortare a turistilor.

-Serviciile complementare, legate de functiile de cazare sau de posibilitatile oferite turistilor pentru petrecerea in conditii optime a sejurului.

-Servicii asigurate de alimentatie a turistilor prin serviciul la camera (room service), sau in spatiile restaurantelor din incinta complexului de cazare.

-Serviciile comerciale, legate de aprovizionarea turistilor cu o servire de bunuri necesare in timpul sejurului, cu articole de stricta necesitate turistica.

-Servicii de informare, care sa vina in intampinarea turistilor, pentru o mai buna orientare a acestora, in privinta serviciilor, pe care le solicita turistul si pe care le ofera hotelul , localitatea sau zona in care functioneaza unitatea de cazare.

-Activitatea unitatilor de cazare, reprezinta in fapt, imbinarea armonioasa a acestor pachete de servicii in scopul asigurarii unui sejur, cat mai agreabil, pentru turistii care apeleaza la o forma de cazare.

1.2. STRUCTURA ORGANIZATORICA SI CLASIFICAREA UNITATILOR

DE CAZARE

Potrivit caracteristicilor constructive, calitatii compartimentarii si dotarii acestora cu mobilier, instalatii, inventar textile si alte obiecte necesare in dotare, precum si serviciile pe care le ofera unitatile de cazare, se clasifica pe categorii de confort, prezentate pe numar de stele, in baza criteriilor stabilite in acest scop, de Forul tutelar al Turismului.

Clasificarea pe tipuri de unitati de cazare

-Hoteluri de 1,2,3,4,5 stele

-Hoteluri apartament de 2,3,4,5 stele

-Moteluri de 1,2,3 stele (motors-hotels), pe trasee turistice)

-Vile de 1,2,3,4,5 stele

-Cabane de 1,2,3 stele

-Bungalow-uri de 1,2,3 stele

-Sate de vacanta de 2,3 stele

-Campinguri de 1,2,3,4 stele

-Pensiuni turistice si ferme agroturistice de 1,2,3 stele

-Camere de inchiriat in locuinte familiale de 1,2,3 stele

-Nave fluviale, maritime si oceanice de pasageri (croaziera) de 1,2,3,4,5 stele

-Vagoane de dormit (transport feroviar) de 1,2 stele

1.3. FORMELE DE CAZARE PE TIPURI DE HOTELURI

 

Formele si criteriile de cazare se afla in continua dezvoltare, mai ales sub aspectul diversificarii structurii prestarilor de servicii.

Hotelul clasic si de transit, pe plan national si international, este unitatea (complexul) hotelier de cazare amenajat in cladiri de forme, structuri si capacitati diferite, care pune la dispozitie turistilor camere, garsoniere sau apartamente, dotate corespunzator pentru cazare.

Amplasarea hotelurilor clasice, se realizeaza in centrele din mari municipii urbanistice, orase mari si medii, statiuni turistice, de odihna (vacanta) si in statiuni balneo-climatice, pentru turismul intern si international. Desfasoara activitatea de cazare, in transit (in trecere) si de sejur (week-end), in medie de 2-5 zile, pentru turistii, in interes de serviciu (delegatie), in toate domeniile de activitate (intern si extern), in care se asigura servicii de cazare si masa, precum i spatii speciale (sali), pentru conferinte, simpozioane, etc. si se rezolva problemele profesionale specifice turistilor respective.

In acest sens, aceste hoteluri, trbuie sa dispuna de instalatii de calculatoare pentru procesare, faxuri, copiator, translator-traducator, etc.

Aceste hoteluri trebuie sa sigure posibilitati si mijloace de agrementare, distractii, in functie de zona de amplasare: restaurant clasic si cu specific, bar de zi, bar de noapte, piscina, bowling si alte servicii de coafura, frizerie, puncte comerciale, etc.

Hotelul clasic de vacanta, asigura sejurul mediu de cca. 10-12 zile. Aceste hoteluri se amplaseaza in statiunile montane, maritime, delta si in alte zone de interes turistic si pot fi clasificate in toate categoriile.

Aceste hoteluri trebuie sa asigure pe langa cazare, masa si servicii comerciale de souvenir-uri, seri romanesti cu specific, diferite concursuri, jocuri distractive si servicii de agrement de vara si de iarna, foc de tabara, terenuri de sport, ambarcatiuni nautice, excursii locale si nationale, servicii pentru ingrijirea copiilor pe timpul zilei si al noptii, astfel incat parintii (insotitorii), sa fie fara griji in activitaatile lor distractive.

Hotelul clasic de tratament, potentialul turistic este reprezentat de turistii cu diferite afectiuni de sanatate, recomandati de medicii specialisti, iar sejurul mediu la aceste hoteluri este de cca. 18-21 zile, pot fi clasificate in toate categoriile si se amplaseaza in statiunile balneo-climatice, in zone specifice, unde se pot trata diferite boli: digestive, reumatice, cardiace, sistem nervos, etc.

In aceste hoteluri, un accent deosebit se pune pe serviciile madicale si urmarirea activitatii turistilor-pacientilor, de a respecta recomandarile medicale, de odihna, tratament si alimentatie dietetica, corespunzator regimurilor alimentare recomandate de madicii de specialitate. Aceste hoteluri trebuie sa creeze posibilitati de petrecerea timpului liber, servicii comerciale de souvenir-uri locale si de artizanat, presa si reviste, unitati prestatoare de servicii, coafura, cosmetica, manichiura, frizerie, pedichiura, etc. O atentie deosebita se va acorda deplasarii interioare si exterioare a turistilor-pacientilor si a transportului bagajelor la sosire si plecare.

Hotelul clasic pentru sportivi, se amplaseaza in orase cu centre sportive, stattiuni montane si maritime si in special in localitati unde sportul este dezvoltat.

Aceste hoteluri, se pot clasifica in diferite categorii, cu grad de confort. Sejurul este asigurat in raport cu perioada de cantonament a sportivilor. Aceste hoteluri, trebuie sa dispuna de terenuri de sport, piscine, sauna, club-bar de zi, care sa ofere bauturi nealcolice , calde si reci. Alimentatia turistilor sportivi trebuie sa fie rationala si sa asigure numarul de calorii, in raport cu sportul pe care il practica sportivii ce sunt cazati in hotelul respectiv.

Hotelul apartament, este compus din apartamente sau garsoniere, dotate corespunzator si trebuie sa asigure:cazarea si alimentatia turistilor, in spatii special amenajate, in aceasta forma de cazare clasificate la categoria conform compartimentarii si dotarii acestora, precum si a zonei de amplasare.

Motelul (motors-hotels) sunt unitati de cazare, amplasate pe trasee turistice, la care apeleaza in special, automobilistii in tranzit, asigurand cazare si alimentatie, fiind clasificate in functie de gradul de confort asigurat turistilor, compartimentarea si dotarea pe flux tehnologic si serviciile oferite pentru aceasta forma de cazare.

Capacitatea de cazare la moteluri poate fi cuprinsa inte 40-50 camere (80-100) locuri. Unitatea poate asigura si servicii suplimentare de agrement in functie de zona de amplasare si profilul acesteia de functionare.

Compartimentarea si dotarea hotelurilor

In cadrul unitatilor de cazare, in functie de profilul acestora, de capacitatea cazarii, de categoria clasificarii (gradul de confot asigurat), poate avea urmatoarea structura a spatiilor de cazare:

-camera single, cu pat individual, obisnuit sau matrimonial;

-camera dubla, cu doua paturi individuale sau pat dublu;

-garsoniera, reprezinta spatiul de cazare compus din: dormitor pentru doua persoane, salon, vestibule si grup sanitar propriu;

-apartamentul, reprezinta spatiul de cazare compus din: unu sau mai multe dormitoare (maxim 4-5), sufragerie, vestibule, grup sanitar propriu, in functie de profilul unitatii, capacitatea de cazare, si categoria de incadrare (gradul de confort).

Activitatile desfasurate in cadrul unui complex de cazare, de alimentatie, turism, agrement, tratament balnear, comert, etc. , constituie un tot unitar, fiind parti componente ale produsului turisti. In consecinta este obligatoriu asigurarea unor servicii de calitate superioara, la toate nivelurile, cu un personal bine pregatit profesional , pe toate functiile formaiei de lucru, corelare strict intre categoria complexului de cazare-alimentatie si celelalte servicii prestate. In acest sens, calitatea dotarilor, a echipamentelor si aspectul general de prezentare a unitatii in intregul ei, vor fii deasemeni paramrtrii eficientei economice , impreuna cu calitatea serviciilor, reprezentand de fapt prestigiul unitatii, conducand la amplificarea numarului de turisti, interni si externi, cazati in unitate.

Unitatile hoteliere, cu activitate comuna si de alimentatie (restaurante, baruri, clasice si cu specific), se vor clasifica dupa criterii specifice fiecarei unitati, asigurandu-se clasificarea de 1-5 stele.

Compartimentarea si dotarea spatiilor pe activitati functionale

Holul de intrare in hotel, constituie primul contact pe care il are turistul (pasagerul), cu nu hotel si implica prima impresie, care de multe ori este categorica.

In acest sens, prezentarea hotelului din punct de vedere architectural solicita o atentie deosebita, situatie in care holul cumuleaza mai multe servicii si functiuni, constituind, cel mai important mod de circulatie. Prin hol se ajunge la etajele de cazare, la restaurant, la bar, la braserie, cofetarie, Sali de conferinta sau banchete, puncte comerciale, frizerie coafura, etc., avand deci un rol de legatura intre exterior si circulatiile interioare, atat pe orizontala cat si pe verticala.

Dimensiunile si continutul holului, sunt variabile, in functie de capacitatea de cazare, profilul si gradul de confort (categoria clasificarii) hotelului respectiv.

Orientativ, se poate asigura, suprafata holului in functie de numarul camerelor din hotel si a numarului de locuri de cazare. Exemplu: la hotelurile de 5 si 4 stele este necesar cca. 2,-2,5 mp, pentru fiecare camera, asigurand toate functiunile in conditii optime, iar la hotelurile de 3 si 2 stele, suprafata orientativa de asigurat este1,5-1 mp/camera. Exemplu :hotel 5 si 4 camere stele cu 100 camere (doua paturi), holul va fi de cca. 200-250 mp; iar la 3 si 2 stele de 100-150 mp.

Spatiul holului principal, pentru turisti (pasageri), sositi in tranzit, individual sau in grup, precum si cazare pentru turismul organizat de odihna si tratament, trebuie dimensionat astfel incat sa permita functionarea hotelului in conditii optime, in special la sosirea unor grupuri de turisti, transportati cu autocarele, care vor stationa pe hol un timp, pana li se intocmesc formalitatile si repartizarea camerelor respective.

1.4. ALTE TIPURI DE UNITATI SI FORME DE CAZARE

 

Vilele, sunt unitati de cazare turistica, cu o capacitate de cazare relativ redusa (10-12 camere), realizate de regula din structuri de lemn, caramida, beton, cu o arhitectura specifica zonei de amplasare si functioneaza in cladiri independente, situate in statiuni de odihna si statiuni balneo-climatice, sau in zone de interes turistic (vara-iarna), care asigura cazare turistilor sositi la odihna sau tratament, cu oferta unor sarvicii speciale.

Vilele pot fi incadrate pe categorii superioare, in functie de zona turistica de amplasare, forma constructiei, compartimentarea, precum si serviciile oferite turistilor, corespunzator gradului de confort asigurat. Vilele pot functiona ca unitati independente sau anexa la complexul hotelier, precum si constituite sub form de complex de vile.

Cabanele, sunt unitati de cazare de capacitate redusa (20-30de camere ), cu 2-3 paturi si mai multe in camera, asigurand cazarea, alimentatia si alte servicii specifice, necesare turistilor aflati in traseul turistic sau la odihna.

Amplasarea cabanelor se realizeaza in zone montane, rezervatii naturale, lacuri, in apropierea statiunilor de odihna (vacanta), statiunile balneare, precum si in zonele cu alte obiective de interes turistic (zone montane de creasta, izolate si greu acesibile, cu preocupari sportive, pescuit, vanatoare, etc.).

Clasificarea cabanelor se face pe categorii in functie de zona constructiei, zona turistica, compartimentare si dotare, pe fluxul de cazare si alimentatie, precum si confortul serviciilor asigurate. Cabanele trebuie sa asigure: o gama variata de servicii, in functie de zona si anotimp, inchirierea de echipament si material sportive de iarna (saniute, schiuri, bocanci, pluovere, etc.) , inchirierea de ustensile pentru pescuit, jocuri distractive de teren si sala, desfacerea unor articole de cosmetica, parfumerie, artizanat, felicitari, pansamente , madicamente, specifice de urgenta, sisteme de informare (afisaje, pliante), precum si conversatii directe cu personalul cabanier, referitoare la prevenirea turistilor de zone accidentale, timpul probabil in perspective, mijloace de transport pentru statiunile si localitatile apropiate si alte obiective turistice, ce pot fi vizitate, ca si durata traseului.



Bungalow-urile, sunt unitati de cazare turistica cu o capacitate redusa, realizate in general din lemn sau alte materiale similare. In zonele cu umiditate ridicata (munte-mare) acestea pot fi construite si in zidarie .

Bungalow-urile, se amplaseaza de regula in perimetrul campingurilor, satelor de vacanta, sau cu spatii complementare, pe langa alte spatii si forme de cazare.

Ele asigura cazarea turistilor si alte servicii prestate de unitatea de baza, functionand in general cu activitate sezoniera.

Campingul (popasul turistic), este unitatea cu destinatia turistica care asigur in principal, terenuri pentru camparea turistilor veniti cu mijloace de transport proprii sau rulote, precum si cazarea in casute si bungalow-uri.

Terenurile pentu amplasarea popasului turistic, trebuie s fie astfel amenajate si dotate, incat sa permita turistilor sa parcheze mijloacele de transport, sa-si pregateasca masa in locurile special amenajate cu instalatii curente de apa si canalizare, dependinta pentru prelucrari primare a alimentelor si dependinta cu instalatii si utilaje termice de pregatirea preparatelor propii de catre turisti si oficiu special pentru spalat vesela (cu costurile aferente).

Campingurile, sunt unitati cu caracter sezonier de vara, si trebuiesc amplasate in locuri pitoresti, cu microclimat favorabil, ferit de zgomot si de artere cu circulatie intense (rutiere si feroviare), de alte surse de poluare sau care pun in pericol sanatatea si securitatea turistilor (linii de inalta tensiune, terenuri sub nivelul marii, zone inundabile, etc.).

Campingurile pot fi amplasate in apropierea principalelot trasee turistice (campinguri de tranzit ), in perimetrul sau vecinatatea statiunilor de odihna, sau in locuri pitoresti de interes turistic (campinguri de sejur, vacanta) pe litoralul Marii Negre , in Delta Dunarii sau montane.

Terenurile destinate campingurilor trebuie sa fie plane si sa nu mentina apa, chiar si dupa ploaie de lunga durata.

Elementul de baza al campingului il constituie "parcela de campare", aceasta reprezentand o suprafata de teren bine delimitate si marcata unde se pot parca mijlocul de transport si parcela de instalarea cortului sau rulotei, asigurandu-se totodata suprafata libera necesara, pentru miscarea si odihna a 4 turisti din autovehiculul campat, fiind considerate parcela de campare normala.

Din suprafata totala a campingului, cel putin 15% trebuie sa fie plantata cu arbori sau arbusti si o vegetatie abundenta, suficienta pentru a da o umbra confortabila si o ambianta agreabila.

Accesul de intrare sau iesire in si din camping, trebuie sa fie amenajat si marcat pentru a prevenii accidentele de circulatie.

Reteaua de alei, trebuie sa permita legatura intre spatiile de cazare-campare si toate celelalte amenajari care asigura serviciile in camping, inclusive terenurile de agrementare.

Marimea campingurilor, amplasamentul, stilul constructive al casutelor, boungalow-urilor, coloritul de fatada al acestora, trebuie sa prezinte intrutotul, ambientul turistic, fara sa aduca prejudicii paisajului, mediului inconjurator, prin poluarea mediului de la resturi menajere.

Campingurile trebuie sa aibe o imprejmuire care sa nu permita accesul in camping, decat la intrarile stabilite pentru turisti, asigurandu-se paza ziua si noaptea.

Alimentarea cu apa potabila, trebuie racordata la reteaua publica, iar in lipsa acesteia prin realizarea de foraje proprii (puturi de alimentare ) de captarea unor izvoare din zona, obtinand in acest sens avizul sanitar de apa potabila, asigurand securitatea de acoperire a acestora.

Canalizarea trebuie realizata prin racordarea la reteaua publica sau la mijloacele proprii de epurare.

Grupurile sanitare, trebuie sa fie amplasate cat mai central posibil, dar nu mai aproape de 20-25 metrii de cel mai apropiat spatiu de cazare, cu cabine pe sexe.

Pardoseala in grupurile sanitare si din spatiile pentru spalat lenjerie respective pentru pregatirea mesei, trebuie sa fie cel putin mozaicata sau placata cu gresie, cu panta de scurgere pentru o intretinere usoara.

Peretii vor fi placati cu faianta, pana la inaltimea de 1,80 metri.

Lavoarele vor fi prevazute cu oglinda, policioara si perie de curatat, functionand comun sau compartimentat (despartit).

CAPITOLUL II

 

STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE CU

FUNCTIUNI DE ALIMENTATIE

 

2.1 CLASIFICAREA, STRUCTURA SI PROFILUL UNITATILOR DE

ALIMENTATIE

La infiintarea sau reprofilarea unitatilor de alimentatie (gastronomice) se recomanda a se stabilii profilul activitatii, corespunzator cerintelor si mijloacelor materiale necesare si disponibile. Stabilirea profilului unitatii prin studii de specializare este o cerinta de baza a criteriilor de organizare a retelei comerciale in concordanta cu necesitatile frecventarii consumatorilor in viitoarea unitate.

Obtinerea unor rezultate economice si sociale bune, intr-o unitate de alimentatie (gastronomica), depinde intr-o mare masura de modul in care aceasta a fost proiectata, construita sau amenajata pe compartimente si fluxuri tehnologice, in care trebuie sa cuprinda elementele de baza: activitatea de productie, activitatea de servire, activitati auxiliare, servicii suplimentare. Profilul fiecarei unitati nu se poate realiza intotdeauna dupa proiecte, deoarece fiecare unitate prin specificul sau, trebuie sa raspunda nevoilor si preferintelor consumatorilor din zona in care este amplasata. Materialele de finasare trebuie sa fie aspectuase cu un colorit placut si o durata de serviciu cat mai mare. Decoratiunile si ornamentele in sala de servire se recomanda sa fie cat mai judicios alese, pentru a fi vizibile din toate unghiurile posibile. De asemenea, se va tine seama de sursele de iluminat si de influenta pe care o are fiecare culoare asupra bunei dispozitii a consumatorilor in timpul cat sunt serviti la masa. Un rol important din spatiile de servire (saloane) pentru consumatori il au sursele de zgomot, la a caror combatere trebuie gasite solutii suficiente: inlocuirea unor instalatii ce produc zgomot ; desfintarea unor circuite zgomotoase; folosirea unor mijloace de izolatie fonica; reducerea la nivelul acceptabil a instalatiei de la statia de amplificare a formatiei orchestrale etc.

2.2CLASIFICAREA UNITATILOR PENTRU SERVIREA CONSUMATORILOR

Prin unitati de servire se intelege restaurantul format din unul sau mai multe saloane clasice sau cu profile diferite cu sectii de productie si servire, oficii si spatii anexe dotate cu utilaje, mobilier si obiecte de inventar corespunzatoare profilului si gradului de confort-categoria in care se incadreaza unitatea in conformitate cu care se stabileste si regimul de preturi dupa cum urmeaza:

Unitati cu grad de confort si regim de preturi 5 stele;

Unitati cu grad de confort si regim de preturi 4 stele;

Unitaati cu grad de confort si regim de preturi 3 stele;

Unitati cu grad de confort si regim de preturi 2 stele;

Unitati cu grad de confort si regim special de functionare cantina restaurant (1 stea);

Incadrarea unitatilor pe categorii si profiluri, se face potrivit reglementarilor legale in vigoare tinandu-se seama de anumite criterii referitoare la: amplasarea unitatii, gradul de dotare si confort asigurate consumatorilor, forma de servire, posiblitatile de agrementare a consumatorilor, nivelul de pregatire profesionala si tinuta personalului etc. Tinand cont de cerintele enuntate unitatile pentru servirea consumatorilor trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de criteriile de clasificare, de profilul activitatii desfasurate si de regimul preturilor aplicate in desfacerea marfurilor si preparatelor culinare, de cofetarie-patiserie, bauturi etc.

In functie de organizarea activitatii de servire-productie, unitatile pentru servirea consumatorilor functioneaza atat cu baza proprie de productie, situatie in care se desfasoara activitatea combinata, cat si numai cu activitate de servire, situatie in care se organizeaza desfacerea productiei culinare, de cofetarie-patiserie, cu care se aprovizioneaza de la unitatile specializare in exclusivitate de productie.

2.3 STRUCTURA UNITATILOR CLASICE

Restaurantul clasic (categoria 5,4,3,2,1 stele), este o unitate gastronomica ce functioneaza independent sau in cadrul complexului de cazare, cu o frecventa a consumatorilor obisnuiti, localnici, cu servicii a-la-carte in toate etapele zilei si mesei organizate, sau amplasarea in trasee si statiuni turistice (localitati turistice), cu asigurarea serviciilor de servire a consumatorilor (turistilor) sub forma de pensiuni si demipensiuni turistice in sejur, de vacanta sau balneo-climatice, pentru care se stabileste si programul de functionare.

Aceste unitati prin profilul de compartimentare, de dotare, prezentare, functionarea si aplicarea serviciilor la masa sunt asemanatoare pe plan national si international, din care mai fac parte; barul de zi, barul de noapte, braseria, beraria. Iluminatul, decoratiunile, ornamentele, tablourile cu teme diferite creaza o ambianta placuta a mediului interior din unitate, oferind consumatorilor posibilitatea de a consuma preparate din meniu in conditii de confort placut.

Restaurantul clasic, este o unitate complexa care imbina activitatea de productie culinara, de cofetarie-patiserie, nationale si internationale cu activitatea servirii consumatorilor (turistilor), prin servicii clasice la masa cu personal de inalta pregatire profesionala.

Prezentarea preparatelor si bauturilor, pentru informarea consumatorilor (turistilor), trebuie sa se realizeze la aceste unitati prin metode moderne (liste meniu, expozitii, vitrine de prezentare, televiziune cu circuit inchis , etc.) pentru a crea o atmosfera recreativa, deconectata, distractive. Restaurantul clasic, poate asigura formatii musical-artistice, coregrafice prin sustinerea unor prigrame in orele de afluenta deosebita iar in cazuri speciale la solicitarea consumatorilor pentru mese organizate.

Barul de zi, este o unitate clasica care functioneaza de regula fie ca sectie in cadrul restaurantului, fie ca unitate independenta in circuitul unitatilor de alimentatie, discoteci, cafe baruri, sau in cadrul complexului hotelier. Prin profilul unitatii, se ofera consumatorilor un sortiment bogat de bauturi alcolice si nealcolice simple si superioare, precum si amestecuri de bauturi (cocktail-uri), aperitive si digestive. Pe langa sortimentul de bauturi unitatea ofera si un sortiment de mici aperitive culinare (tartine, gustari, dulciuri), si sortimente de cafea simpla sau combinata, inghetata, tigari, si posibilitati deconectate (muzica de diferite genuri, jocuri mecanice si alte posibilitati deconectate). Programul de functionare a barului de zi poate fi cuprinsa intre orele 10-22. barul se poate amplasa, fie in salonul de servire, fie pe marginile laterale ale salonului, astfel incat tejgheauabar si forma de prezentare a acesteia, poate avea diferite forme cat mai estetice (patrata, rotunda, dreptunghiulara, semirotunda, linie dreapta sau zig-zag), cu bauturile expuse pe rafturi. Iar in fata barului se pot monta scaune speciale inalte , servirea se realizeaza direct din bar sau prin ospatar.

Barul de noapte, este o unitate clasica, cu caracter distractiv, cu un program de noapte cuprins intre orele 22-04, prezentand programe de varietati si divertisment, music-hall, precum si programe deconectate de coregrafie, iluzionism, solisti vocali de diferite genuri de muzica. Pe langa programele de divertisment se ofera sortimente de specialitati culinare (aperitive de tartine, gustari reci si calde, specialitati de turnedouri, medalioane, etc.) precum si deserturi speciale (salate de fructe, tort glace, specialitati de inghetata, specialitati de clatite) si bauturi (alcolice fine, aperitive, vinuri selectionate si cocteiluri aperitive si digestive, sortimente de bere, etc.).

Pozitia de amplasare a salonului pentru barul de noapte, se recomanda in forma de amfiteatru, asa incat din toate unghiurile sa se poata viziona programele artistice. Amenajarea interioara se impune cu lumini speciale de forma si culori schimbatoare in timpul programelor (orga de lumini, instalatii de amplificarea sunetului cat mai performanta, proiectie de filme, etc.).

Servirea consumatorilor se realizeaza la masa de catre ospatari (chelneri), barmani, aplicand diferite forme si sisteme de servire.

2.4 RESTAURANTUL CU SPECIFIC NATIONAL, este o unitate de alimentatie (gasteonomica) specifica fiecarei tari, inregistrata cu functionare in alta tara; exemplu: restaurantul cu specific: francez, irlandez, grecesc, chinezesc, arab, german, etc. care functioneaza in Romania, sau restaurante romanesti care functioneaza in alte tari din Europa si S.U.A . Aceste unitati ofera o gama diversificata de preparate culinare, de cofetarie-patiserie, bauturi aperitive, vinuri selectionate etc. traditionale tarii respective. Ambientul interior si exterior al unitatii, programele de agrementare (musicale), uniformele personalului de servire si alte aspecte in oferta serviciilor, sunt specifice tarii respective.

Servirea se realizeaza la masa de catre ospatari in uniforme speciale, aplicand diferite sisteme de servire in functie de categoria unitatii.

2.5 RESTAURANTE SPECIALIZARE, sunt unitati gastronomice in care consumatorii sunt serviti cu un sortiment specializat de preparate culinare si bauturi, care se prezinta in listele meniu ale unitatii sau prin prezentare vizuala in spatii frigorifice, in conditiile unor amenajari si dotari adecvate structurii sortimentale care formeaza obiectul specializarii dupa cum urmeaza:

-Restaurantul pescaresc, este o unitate gastronomica ce se caracterizeaza prin prezentarea si servirea in principal a sortimentelor de specialitatii culinare din peste (mici aperitive, gustari, ciorbe, mancaruri din peste), bauturi aperitive, sortimente de vinuri, sortimente de bere si bauturi racoritoare.

Servirea se realizeaza la masa de catre ospatari in uniforme speciale, aplicand diferite sisteme de servire in functie de categoria unitatii.

-Restaurantul vanatoresc, este o unitate gastronomica specializata in oferta culinara si servirea preparatelor de vanat (iepure, caprioara, porc mistret, rate salbatice, gaste) , montane, prezentate si servite in vesela speciala de portelan, ceramica, etc.

Unitatea se orcanizeaza si functioneaza cu serviciile clasice, deosebindu-se prin amenajare interioara specifica cu decoratiuni si indeletniciri vanatoresti (trofee, costume, arme de vanatoare, blanuri).

Servirea se realizeaza la masa de catre ospatari in uniforme speciale, aplicand diferite sisteme de servire in functie de categoria unitatii.

-Restaurantul zahana (macelaresc), este unitatea gastronomica in care se servesc, la comanda consumatorilor, in tot timpul zilei, specialitati macelaresti din carne de porc, vaca, batal, miel (muschi, fileu, cotlete, antricoate, etc.), portionate la gramajul solicitat de consumatori precum si subproduse din carne (ficat, rinichi, inima, momite, splina, maduvioare, fudulii, carnati proaspeti, etc.) portionate la gramajul solicitat de consumatori, prin prezentare in prealabil in stare cruda la masa, apoi, se supune procesului de pregatire la gratar, in functie de preferintele consumatorilor (fript, normal sau mediu). Pe langa aceste sortimente de specialitati se mai pot prezenta si servii:ciorba de burta. Tuslama, toghitura, salate, salate asortate de sezon, muraturi, dulciuri specifice de bucatarie, bauturi alcoolice aperitive naturale (rachiu, tuica) si vinuri selectionate din podgoriile locale, folosindu-se in servire, vesela speciala din ceramica (portelan special).

Servirea se realizeaza la masa de catre ospatar in uniforme speciale, aplicand diferite sisteme de servire in functie de categoria unitatii.

-Restaurantul lactro-vagatarian, este unitatea gastronomica in care se prezinta si se servesc in exclusivitate sortimente de preparate culinare pe baza de lactate, oua, paste fainoase, orez, salate de legume, meniuri dietetice precum si dulciuri de bucatarie, lactate proaspete, produsa de patiserie, inghetata, bauturi nealcolice calde, bauturi racoritoare si sortimente de bauturi slab alcolice (bere).

Spatiul de productie la aceste unitati se afla chiar in interiorul salii de consumatie si este dotat cu utilaje speciale tip rotisor sau frigarui si alte specialitati in care se expun in procesul termic de frigere in fata consumatorului.

Serviciul se realizeaza de ospatari la masa, a-la-carte.

-Bufetul, este unitatea de alimentatie ce se organizeaza in principal in incinta sediilor societatior comerciale, institutiilor de invatamant, culturale, sportive, pe nave aeriene, fluviale si maritime, care in functie de conditiile concrete de desfasurare a activitatii poate desface o gama mai restransa de preparate culinare calde sau reci (gustari, sandwich-uri, minuturi, produse de cofetarie-patiseri, etc.), fie pregatite in bucataria proprie sau aduse de la alte unitati de productie. Se pot recomanda si servii bauturi nealcolice calde si reci, bauturi alcolice aperitive, bere si vinuri la pahar (exclus in institutii de invatamant, culturale si sportive, bauturi alcolice).

Servirea in aceste unitati se realizeaza fie prin autoservire directa la sectie, fie prin amenajarea unui salon de servire cu ospatari.

-Cofetarie-patiserie, sunt unitati de alimentatie specializare pentru oferta in servire a produselor de cofetarie patiserie: sortimente de prajituri, torturi, inghetata, placinte, strudele, pateuri, branzoaice, gogosi, cornuri, etc. bauturi si sucuri racoritoare (naturale si industriale), bauturi calde (ceai, cafea, ciocolata calda) precum si produse lactate (iaurt, lapte batut). Aceste unitati functioneaza fie ca baza de productie proprie fie ca unitati de desfacere prin aprovizionarea cu produse de la unitati de productie.

Servirea se realizeaza fie cu ospatari-vanzatori in salon, la mese fie prin autoservire la sectie.

-Simigeria-covrigaria, este unitatea de alimentatie cu caracter de completare a mesei avand un sortiment restrans de produse pe baza de foietaj cu diferite adaosuri: branza, carne, dovleac, nuci, mere, castanet, alone, etc. precum si un sortiment specific de covrigi (simpli, cu sare, cu mac, cu susan, etc.).

Sortimentul se completeaza si cu bauturi nealcolice specific racoritoare (sucuri, braga, crema de braga, etc.) si sortimente de produse lactate (iaurt, lapte batut, etc.). Productia la aceste unitati se poate realiza in fata consumatorului, avand cuptorul montat la vedere in sala de servire.




.

CAPITOLUL III

 

BAZA MATERIALA DE TRATAMENT SI

BAZA TEHNICO-MATERIALA DE TRATAMENT

 

 

3.1 BAZA MATERIALA DE AGREMENT

 

Agrementul reprezinta o componenta importanta a ofertei turistice indiferent de forma de turism practicata. De aceea, este necesara existenta unei baze materiale moderne, diversificate care sa ofere turistilor o multitudine de posibilitati de practicare a acestuia.

Baza materiala de agrement include o gama de mijloace si dotari destinate sa asigure posibilitati cat mai largi si diversificate pentru petrecerea cat mai placuta a timpului liber de catre turisti.

Caracteristici:

-asigura petrecerea agreabila a timpului liber ;

-indeplineste functii de recreere, educative, de mentinere a conditiei fizice;

-existenta acesteia si mai ales diversitatea mijloacelor folosite reprezinta un criteriu de alegere a unitatii (destinatiei de vacanta);

-se coreleaza cu tipul unitatii de cazare, completand oferta acestora.

Echipamentele specifice bazei materiale de agrement pot fi clasificate dupa mai multe criterii;

Dupa natura activitatilor desfasurate:

-destinate activitatilor sportive ca; sali de sport, fitness, gimnastica, aerobica, terenuri de sport,

piscine, saune, etc.

-destinate activitatilor cultural artistice; sali polivalente in cadrul carora se pot organiza spectacole, expozitii, etc.

-destinate activitatilor de divertisment; cluburi, discoteci, cazinouri, sali de jocuri, etc.

Dupa locul de desfasurare:

-interioare: sali de sport, fitness, gimnastica, aerobica, piscine, saune, sali polivalente, cluburi discoteci, cazinouri, sali de jocuri. etc.

-exterioare (in aer li ber): terenuri de sport, piscine, discoteci.

Dupa varsta participantilor:

-pentru copii;

-pentru tineret;

-pentru adulti;

Dupa destinatia calatoriilor:

-de litoral: agrement nautic, piscine, solarii, etc.

-montan: partii de schi, bob, patinoare , etc.

-in orase: parcuri de distractii, discoteci, cluburi, etc;

-balnear: piscine, amenajari pentru cure de teren.

3.2UTILIZAREA SI INTRETINEREA BAZEI MATERIALE DE AGREMENT

 

Sali, terenuri de sport:

-strangerea periodica a gunoiului

-stergerea umeda, urmata de uscare pentru diferite echipamente si dotari (folosind substante corespunzatoare in functie de materialele din care sunt facute)

-curatirea si stergerea cu mopul a pardoselilor

-aspirarea mochetelor (daca exista)

-curtarea zonelor sanitare

Curatarea periodict implica:

-spalarea peretilor, tavanului, geamurilor, a diferitelor dotari sau suprafete

-frecarea pardoselilor

Piscine:

-curatarea si dezinfectarea periodica

-stergerea cu mopul a pardoselilor din jurul piscinelor, din vestiare si din toate spatiile in care se poate strange apa pe jos

Saune:

-curatarea si dezinfectarea periodica

-stergerea cu mopul a pardoselilor din incinta saunei, din vestiare si din toate spatiile in care se poate strange apa pe jos

Cazinouri, cluburi, discoteci, sali de jocuri:

-strangerea periodica a gunoiului

-stergerea umeda, urmata de uscare pentru diferite echipamente si dotari (folosind substante corespunzatoare in functie de materialele din care sunt facute)

-curatirea si stergerea cu mopul a pardoselilor

-aspirarea mochetelor

-curatarea zonelor sanitare

Curatarea periodica implica:

-spalarea peretilor , tavanului, geamurilor, a diferitelor dotari, suprafete

-frecarea pardoselilor

Sali polivalente:

Curatenia de intretinere implica:

-stergerea zilnica a prafului

-verificarea modului in care sunt asezate dotarile (dac acestea corespund cerintelor pentru intrunirea care urmeaza sa aibe loc)

Curatenia dupta utilizare implica:

-aprinderea luminilor, deschiderea ferestrelor

-indepartarea gunoiului, verificarea daca nu sunt obiecte uitate

-dezasamblarea si scoaterea din incapere a dotarilor care nu mai sunt necesare

-curaarea si stergerea de praf a dotarilor ramase

-aspirarea mochetei sau curatarea cu mopul a podelei (in functie de tipul pardoselii acesta se efectueaza dupa fiecare eveniment in parte)

3.3 BAZA TEHNICO-MATERIALA DE TRATAMENT

Diversitatea motivatiilor turistice si existenta unui bogat potential balnear face necesara si existenta unei baze materiale destinate efectuarii diferitelor tipuri de proceduri medicale.

Caracteristici:

-este destinata unei forme specializate de turism: cel balneo-medical;

-echipamentele folosite pentru efectuarea curelor au un caracter eterogen determinat de specificul afectiunilor, precum si de natura factorilor de cura (ape minerale, namoluri, lacuri sarate, mofete, etc.)

-mijloacele si echipamentele utilizate sunt destinate refacerii si mentinerii sanatatii (tratament), precum si prevenirii imbolnavirii;

-in categoria echipamentelor destinate tratamentului balneo-medical pot fi incluse si o serie de mijloace destinate agrementului;

-este incorporat in complexele balneare sau poate fi independenta.

Clasificarea echipamentelor destinate tratamentului balneo-medical:

Dupa destinatie:

-pentru cura interna: buvete (destinate curei interne cu ape minerale), instalatii pentru inhalatii, amenajari pentru saline;

-pentru cura externa: cazi, bazine de balneatie, bazine, piscine, sali de gimnastica si recuperare medicala, cabinete medicale pentru investigatii (EKG, radiologie, urgente, etc.), cabinete pentru masaj, electroterapie, servicii medicale supilmentare, geriatrie, acupunctura, stomatologie.

Dupa specificul afectiunii tratate:

-pentru afectiuni:

-reumatice;

-ginecologice;

-cardiovasculare;

-renale;

-hepatobiliare;

-respitatorii, ORL.

Dupa locul asamblarii:

-in incinta unui complex balnear (hotel de tratament);

-in spatii distincte, pavilioane de cura, baze de tratament.

Dupa utilizare:

-individuala:cazi, instalatii pentru inhalatii irigatii;

-colectiva: piscine, bazine pentru balneatie, buvete.

3.4.1 UTILIZAREA SI INTRETINEREA BAZEI MATERIALE DE TRATAMENT

 

Brevete:

-curatare periodica conform normelor in vigoare

Instalatii aerosoli:

-curatare si dezinfectarea acestora dupa fiecare pacient

Bazine pentru balneatie:

-curatarea si spalarea periodica

Bazine de kineto-terapie, piscine:

-curatare si spalare periodica

Cabinete masaj:

-strangerea periodica a gunoiului

-stergerea umeda, urmata de uscare pentru diferitele echipamente si dotari (folosind substante corespunzatoare in functie de materialele din care sunt facute)

-curasarea si stergerea cu mopul a pardoselilor

-aspirarea mochetelor (daca exista)

-curatarea zonelor sanitare

Curatarea periodica implica:

-spalarea peretilor, tavanului, geamurilor, a diferitelor dotari, suprafete

-frecarea pardoselilor

Sali de kineto-terapie

-strangerea periodica a gunoiului

-stergerea umeda, urmata de uscare pentru diferitele echipamente si dotari (folosind substante corespunzatoare in finctie de materialele din care sunt facute)

-curatarea si stergerea cu mopul a pardoselilor

-aspirarea mochetelor (daca exista)

-curtarea zonelor sanitare

Curatarea periodica implia:

-spalarea peretilor, tavanului, geamurilor, a diferitelor dotari, suprafete

-frecarea pardoselilor

Cabinete medicale diverse:



-strangerea periodica a gunoiului

-stergerea umeda, urmata de uscare pentru diferitele echipamente si dotari (folosind substante corespunzatoare in functie de materialele din care sunt facute)

-curatarea si stergerea cu mopul a pardoselilor

-aspirarea mochetelor (daca exista)

-curatarea zonelor sanitare

Curatarea periodica implica:

-spalarea peretilor, tavanului, geamurilor, a diferitelor dotari, suprafete

-frecarea pardoselilor

BIBLIOGRAFIE

Adriana Anca Cristea - Tehnologie Hoteliera, Colectia THR

N. Lupu - Hotelul Economie si Management. Editura ALL, 1988

I. Ionescu - Turismul-fenomen social, economic si social, editura Oscar Print Buc

2000

R. Minciu - Economia Turismului, editura Uranius Bucuresti 2000

Legislatia privind turismul R.A. Monitorul Oficial 1998

I. Berbecaru - Strategia promotionala in turism, editura Sport Turism, Bucuresti

1996

Sue Baker - Principiile operatiunilor de la receptia hotelului, editura All Beak 2002

V. Glavan - Geografia Turismului, editura Institutultui de Management - Turism,

editura Eden Bucuresti 1996

ANEXE

Hotel Stafania 3 *

Vila Vox Maris 3*

Cazare in camera 2 locuri(Tv+ aer conditionat + minibar + acces piscina + acces discoteca )

PERIOADA

TARIF 6 NOPTI (RON/pers) :

cu mic dejun

demipensiune

pensiune completa

05.06-10.06;
11.06-16.06;
17.06-22.06;

671.75

909.24

1146.73

23.06-28.06

716.99

954.48

1191.97

29.06-04.07;
05.07-10.07;
11.07-16.07;

815.96

1055.95

1295.94

17.07-22.07

1055.40

1297.88

1540.37

23.07-28.07;
29.07-03.08;
04.08-09.08;

1112.94

1357.92

1602.91

10.08-15.08;
16.08-21.08;

1112.94

1357.92

1602.91

-         EUROPA

RESTAURANT CU SPECIFIC

DISCOTECA

CURE BALNEARE SI TERAPEUTICE:







Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2 3 4 5 6 7 8 9 10

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite