|
Politica de confidentialitate |
|
• domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
Planetele din sistemul nostru solar, luna, soarele | ||||||
|
||||||
f9x24xb MERCUR Mercur este cea mai apropiata planeta de Soare, este si cea mai mica dintre planete. Ea are un relief de tip lunar , cu numeroase cratere semne ale unei activitatii vulcanice, in trecut depresiunii, ridicaturii, folii, munti nu prea inalti, atmosfera rarefianta, magnetosfera nucleu din fier. Din cauza temperaturii si a dilatatiilor puternice aici nu prea exista viata. VENUS Venus este cel mai stralucitor corp ceresc dupa Soare si Luna. MARTE Marte este a doua vecina a Pamantului, este dupa Luna cel mai cercetat corp cersc. Planeta are structura interioara similara celui a Pamantului, relieful ei se aseamana in multe privinte cu cel terestru si cu cel Lunar. Se disrug stiuri de muntii cu piscuri de pana la 29 km create de tip vulcanic, albiei secate de rauri, praf mult, de culoare rosie. Pe planeta bantuie furtuni de praf, la ploi se evdentiaza doua calote de gheata stralucitoare din gaz carbonic, are activitate seismica redusa, camp magnetic mic, atmosfera rarefiata. Temperatura maxima la ecuator e de 20 grade C, forme de viata n-au fost depistate. Despre existenta unei civilizatii martiene dupa cum se presupunea nici nu poate fii vorba. JUPITER Jupiter este cea mai mare planeta a sistemului Solar. In multe privinte ea
se aseamana cu Soarele. Atmosfera planetei se intinde pana la inaltimea de 700
km si consta din hidrogen, heliu, amoniac,vapori de apa si metan cu mari asezati
in bende orizontale. Pe suprafata planetei se evidentiaza pata Rosie, o zona
de unde curentii atmosferici sunt foarte violenti. SATURN Saturn consta din 85% hidrogen, iar miezul ei este posibil pietros. Imposibilul
ei exterior este alcatuit din hidrogen in forma de picaturi de ploaie. Saturn
se evidentiaza prin mii de inele, satelitul sau Titan areare o atmosfera densa
din azot, metan, amoniac si presiunea la suprafata fiind de 1,5 atm. URANUS Uranus este constituita dintr-un nucleu din roca si gheata, invelit de o manta de hidrogen lichid are un sistem inelar din fragmente de pietre acoperite cu ghiatam, atmosfera ei este alcatuita din metan. NEPTUN Neptun are centuri de radiatie si un inel, prin structura simuleaza Faza de
inceput a Sistemului Solar. De cand a fost descoperita si pana azi, inca nu
a efectuat o rotatie deplina in jurul Soarelui. Neptun are cel mai mare satelit
Triton. Pluto este cea mai indepartata planeta de Soare are masa mai mica decat cea
a Terrei, este constituita dintr-un nucleu din silicati ca un invelis de gheata,
dupa care urmeaza un altul din gheata de metan. - Masa de 81,3 ori mai mica decat a Pamantului - Volumul de 50 ori mai mic decat al Pamantului - Departarea fata de Pamant este de 356400 km la pigeu si 406700 km la apogeu - Densitatea: 3,34 g/cm3 - Atmosfera este practic absenta - Temperatura circa 150 grade C pe partea insorita si 1380 pe partea umbrita - Perioada de revolutie (in jurul Pamantului) este egala cu perioa-da de rotatie (in jurul axei sale) ca urmare are indepartata me-reu aceasi emisfera catre Pamant. - Aselenizarea primilor pamanteni a avut loc la 21 iulie 1969 - Regiunile plate mai intense poarta numele de “mari” si “oceane” (Marea Linistei, Oceanul Furtunilor) si sunt delimitate de lanturi muntoase cu denumiri similare celor de pe Pamant (Alpi, Caucaz, Carpati). RELIEF SI EXPLORARE Cand privim Luna printr-un binoclu, descoperim la suprafata sa muntii, sesuri
si cratere, dar mai ales dupa ce sondele si astronautii au pornit sa cucereasca
Luna, relieful acestuia a ajuns sa fie cunoscut mai bine. Relieful Lunii Sesurile formeza petele intunecate care contureaza ochii, nasul si gura de pe chipul pe care il vedm cand privim Luna cu ochiul liber. Odinioara se credea ca acestea sunt mari si li s-au dat nume poetice: Marea Serenitatii, Marea Linistii, Lacul Viselor e.t.c. Aceste nume au fost pastrate chiar daca azi se stie ca pe Luna nu exista apa. Cei mai inalti munti ating 8200m o altitudine cu putin mai mica dect cea a Everestului in timp ce Luna este acoperita de cratere cu marimi diferite. Ele au fost formate de meteoriti care au cazut pe Luna in urma cu miliarde de ani. Cele mai mici dimensiuni cu totul minuscule, cele mai mari depasesc 200 km. Unele dintre ele au stiatii albe dispuse spitele unei roti, acesea sunt urmele lasate pe solul lunar in toate directiile de impactul uno meteoriti. Explorarea Lunii Incepand cu anul 1959 zeci de sonde automate au fost lansate spre Luna. Primele areu destinate simplei fotografieri a suprafetei, in timp ce o savurau inainte de a se prabusi pe intindera ei. In octom- brie 1959 sonda ruseasca Luna 3 a trimis primele imagini ale fetei “nevazute” ale Lunii. Ulterior sondele au aterizat pe Luna au furnizat informatii mai precise despre suprafata acestia. Mai tarziu satelitii plasati pe orbita in jurul Lunii au fost studiati si fotografiati timp de mai multe luni. In cele din urma omul insa-si a pasit pe Luna. Intre 1969 si 1972 sase zboruri efectuate de navala spatiale Apollo au permis ca 12 astronauti americani sa paseasca pe Luna ei au fost Neil Armstrong si Eorvin Aldrin, pe 20 iulie 1969 in timpul zborului efectuat de Apollo 11, astronautii misiunii au instalat pe suprafata acesteia instrumente stintifice, au efectuat diverse masuratori si au adus pe Pamant pentru analiza aproape 400 kg de roci selenare. Suprafata Lunii Cu toate ca este aprope, Luna reprezinta o lume complet diferita de cea a
noastra fara apa si fara urme de viata. Solul lunar este plin de roci scufundate
mai mult sau mai putin intr-un strat gros de pulberi cenusii. Omul nu poate
trai pe Luna fara un echipament adegvat fiindca spre deosebire de Pamant, Luna
nu are atmosfera. Fara o atmosfera care sa o protejeze Luna primeste din plin
ploaia de meteoriti si de radiatii venite din spatiu. Ea este expusa direct
razelor Soarelui in plina zi temperatura depaseste 100 grade C, noaptea dimpotriva,
aceasta poate scadea sub 170 grade C. Datorita faptului ca se afla atat de aproape, Soarele este steaua cea mai
bine cunoscuta. Fotosfera Lumina orbitoare a Soarelui provine de la un invelis de grosime mai mica de
300 km, fotosfera. Aceasta este cea care da impresia ca Soarele are o margine
bine delimitata, temperatura sa este de aproximativ 6000 grade C. Vazuta prin
telescop ea se prezinta ca o retea de celule mici stralucitoare, sau granule,
eflate intr-o permanenta miscare. Ficare granula este o bula de gaz de marimea
unei tari ca Franta, ea apare se transforma si dispare in aproximativ 10 minute. In timpul unei eclipse totale, cand discul arbitrar al Soarelui dispare in
spatele Lunii, remarcam ca in jur o bordura de un rosu aprins, iar dincolo de
aceasta, un balon argintat, mai mult sau mai putin neregulat coroana. Interiorul Soarelui Desigur interiorul Soarelui nu poate fii vazut dar studierea supra- fetelor
si a staturilor sale exterioare ofera astronautilor informatii despre structura
sa interioara. Soarele contine toate elementelesimple identificate pe Pamant,
dar 98 % din masa sa este formata din hidrogen si heliu. Spre centrul Soarelui,
este din ce in ce mai cald, iar materia este din ce in ce mai comprimata. Chiar
in centru temperatura atinge la 15 000 000 de ori mai mare decat cea din centrul
Pamantului. In acest cuptor atomii de hidrogen se aglomereaza cate 4 si se transfor-
ma in atomi de heliu . In urma acestei reactii se degaja caldura si lumina.
Acest lucru permite Soarelui sa straluceasca. In fiecare minut 400 000 de milioame
de tone de hidrogen se trasforma in heliu in centrul Soarelui. |
||||||
|
||||||
|
||||||
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite |
|