Hipocrate afirma ca bolile se pot vindeca pe trei cai: r4t14td
1. singure
2. prin metoda contrariilor
3. prin metoda similitudinilor (asemanarilor)
DEFINITII
Homeopatia este o metoda terapeutica , bazata pe principiul similitudinii (asemanarii):
similitudinea (asemanarea) care exista intre simptomele toxice ale unei substante
si puterea sa de vindecare. Astfel, numeroase substante, administrate in doze
ponderale (mari), provoaca diverse simptome unei persoane sanatoase, in timp ce
aceleasi substante, administrate in doze mici, vindeca bolnavi cu boli care au
simptome asemanatoare.
Homeopatia se caracterizeaza de asemenea prin individualizarea tratamentului.
In cadrul terapiei homeopate exista, in mod special, persoane bolnave, si nu
boli in sine, tratamentul fiind administrat si condus in functie de specificul
fiecarui pacient, rezultatele tratamentului depinzand intotdeauna de reactivitatea
particulara-individuala a pacientului.
Homeopatia este recomandabila de preferinta pacientilor care vad in ea o terapie
eficienta, naturala, fara efecte adverse, contraindicatii sau efecte secundare.
Plecand de la realitatea ca Homeopatia este o METODA TERAPEUTICA si NU o MEDICINA
HOMEOPATA, medicul homeopat este in primul rand medic -; format in sistemul
medical firesc de invatamant, cu grade de specialitate castigate prin concursuri
si examene, care, suplimentar studiilor sale de medicina, a decis sa-si completeze
sistemul terapeutic prin cunoasterea homeopatiei. Astfel medicul va putea alege
cea mai buna metoda terapeutica, cea adecvata, pentru pacientul sau, pentru
redarea sanatatii sale.
Homeopatia se adreseaza tuturor varstelor, de la sugari la varstnici.
Homeopatia are o plaja de aplicare foarte larga. Asa cum terapia alopata (care
foloseste medicamentele uzuale din farmacii) se adreseaza in general tuturor
afectiunilor, bolilor sau disfunctiilor, asa si Homeopatia se adreseaza tuturor
problemelor de sanatate ale pacientilor. Evident, ca si celelalte modalitati
terapeutice (alopatia, fitoterapia, apiterapia, dietoterapia, kinetoterapia,
acupunctura, chirurgia etc.), si Homeopatia are limitele ei din punct de vedere
al posibilitatilor curative totale.
AMANUNTE
Medicamentele homeopatice -; numite in mod curent REMEDII, sunt de origine
naturala 100% = vegetale, minerale sau animale. Substanta baza numita tinctura
mama este supusa unor procedee indelungi si minutioase de purificare, diluare
si ambalare. Gradul de dilutie este inscris pe eticheta remediului si poate
fi o dilutie zecimala = 1/10 (D 1, D 2...) sau centezimala = 1/100 (CH 5, CH
7...). Cu utilizare mai restransa, dar din ce in ce mai utilizata, se pot gasi
si dilutii de 1/1000 (L1, L2...) si de 1/10.000 (M 1, M2...). Cu aceste dilutii
se impregneaza apoi granulele, neutre chimic,.care reprezinta forma cea mai
raspandita de prezentare a remediilor homeopate. Exista de asemenea si alte
forme de prezentare cum ar fi: globule, solutii, picaturi, comprimate, unguente,
alifii, etc. Controlul si verificarea calitatii acestor preparate homeopate
este foarte meticulos si exact.
Homeopatia actioneaza prin stimularea mecanismelor naturale proprii ale organismului,
in functie de ceea ce se doreste a obtine. Actiunea remediilor homeopate este
fie foarte rapida (1-3 ore pana la 2-3 zile), fie mai lunga, dar de durata (10-14
zile). Prin metoda homeopata se pot trata afectiuni acute, subacute si cronice.
Remediile homeopate au actiune simptomatica (trateaza simptomul), etio-patogenica
(trateaza cauza si mecanismul de producere a bolii), dar se poate intervenii
cu succes si in tratarea terenului morbid al pacientului (sensibilitatea particulara
a unui pacient pentru anumite boli).
Remediile homeopate pot fi UNITARE (contin o singura substanta) sau COMPLEXE
(contin mai multe substante = o formula complexa de substante). Remediile unitare
poarta denumirea substantei continute, iar remediile complexe pot avea denumiri
comerciale “fanteziste”, sugestive pentru actiunea lor (GASTRODRENOR,
HEPATO-DRAINOL,SEDATIV P.C.etc.). Actiunea remediilor UNITARE este complexa
-; ele pot actiona la mai multe niveluri si pot determina mai multe si
diverse actiuni la nivelul organismului, de aceea ele nu sunt insotite de prospect.
Este sarcina medicului homeopat sa le recomande tipul si dilutia de administrat.
Remediile COMPLEXE au in general actiuni singulare, pe un anumit nivel, fiind
suficient sa se citeasca denumirea sugestiva sau prospectul din cutie.
ADMINISTRARE
Remediile homeopate unitare se gasec in general sub forma de granule sau globule.
Doza pentru granule este de 10 granule (mici) odata, iar pentru globule (mari)
3 globule odata, care se lasa sa se dizolve sub limba fara a le mesteca sau
inghiti. Cu 20 de minute inainte de a le lua este necesara clatirea gurii cu
apa, iar dupa administrare nu se mai baga nimic in gura timp de 30 de minute.
Remediile complexe se prezinta sub forma de comprimate, siropuri, solutii, drageuri
etc. iar modul lor de administrare este inscris si explicat in prospectul care
insoteste preparatul.
Este de preferat sa se administreze remediile la interval de 20-30 de minute
inainte sau dupa mese .Nu este necesar un regim alimentar special si nu sunt
interzise anumite alimente sau lichide.
EFICIENTA
La ora actuala, in lume practica in jur de 150.000 de medici homeopati. Exista
reviste de specialitate, spitale de homeopatie, policlinici de homeopatie, asociatii,
congrese si multe alte manifestari stiintifice care probeaza existenta unor
rezultate certe, stiintifice ale homeopatiei. De asemenea exista in lume Centre
nationale de studiere a Homeopatiei, Institute de Homeopatie,Centre universitare
de formare in Homeopatie etc.
Peste 1.000.000.000 de pacienti se adreseaza anual cabinetelor de homeopatie
din intreaga lume.
Astazi HOMEOPATIA se practica fara rezerve in toata lumea. S-au acumulat in
ultimii 200 de ani lucrari de cercetare fundamentala in acest domeniu, pentru
a sustine efectul dilutiei infinitezimale:
-; experiente simple, clinice, in laborator, privind efectul dilutiilor,
al dinamizarilor;
-; experiente pe microbi, plante, animale, sugari (unde nu se poate incrimina
efectul PLACEBO);
-; experiente clinice si paraclinice pe omul sanatos si bolnav;
-; experiente pe organ izolat;
-; s-au imbunatatit considerabil tehnicile de dozare ale dilutiilor mici,
medii, inalte si foarte inalte. Astfel, inainte de 1945, chimistii puteau, cu metodele vremii, sa dozeze o substanta diluata pana la 10 la puterea
-;6; apoi au urmat metodele de fluorescenta, care permit dozari de pana la 10 la puterea -;9, apoi metodele de cromatografie
in faza gazoasa, care detecteaza dilutii de 10 la puterea -;10; in sfarsit, metodele de absorbtie atomica gasesc substanta
diluata pana la 10 al puterea -;14;
-; experimentele paraclinice cu ajutorul metodelor RMN au demonstrat actiunea
clara a dilutiilor inalte si foarte inalte asupra corpului uman si asupra functiilor sale;
-; experientele cu ajutorul metodelor spectro-fotometrice au demonstrat
existenta diferentelor uriase care apar intre dilutiile diferite ale aceleiasi substante.