Pretuitele pasari de colivie de mii de ani, cele aproximativ 341 de specii
de papagali alcatuiesc o familie deosebita de pasari, raspandite in
principal la tropice si in emisfera sudica. Papagalii sunt un grup stravechi
de pasari, fara rude apropriate cunoscute. Pana nu demult, se credea ca
turturelele sunt cele mai apropriate rude ale papagalilor, dar anasiza AND-lui
lor, substanta chimica ce poata codul genetic dintr-o generatie in alta,
indica faptul ca papagalii ar putea fi mai strans inruditi cu bufnitele,
cucii, lastunul si pescarusii albastri. z5r16ru
Trasatura cea mai dinsticta a papagalului este ciocul. Aceasta consta dintr-o
mandibula superioara puternica curbata in jos peste o mandibula inferioara
mai mica, curbata in sus. Deasupra mandibulei superioare este ceroma,
o portiune fara pene in care se deschide narile.
Ciocul papagalului are mobolitatea si forta foarte mare, datorita structurii
sale unice. Mandibula sa superioara este atasata de craniu printr-o articulatie
speciala, atat de flexibila incat pasarea poate sa-si deschida
mandibulele foarte larg. Papagalul isi poate folosi ciocul in mai
multe scopuri, de la actuinile delicate de curatire a penelor sau de hranire
a puilor, panala spargerea celor mai tari seminte si nuci.
Majoritatea celorlalte pasari au trei degete orientate inainte si unul
orientat inapoi, iar labele papagalului au cele doua degete interioare
orientate inainte, si cele doua exterioare orientate inapoi.
Papagalii sunt cataratori agili, croindu-si drum printre cele ami mici ramuri
ale coronamentului copacilorpentru a profita de belsugul de fructe, flori si
seminte. Papagalii isi folosesc ciocul si ca pe un al treilea picior in
timp ce se catara, folosindu-l ca pe un carlig pentru a se fixa de o creanga
si apoi, cu miscari coordonate ale gatului muculos si ale picioarelor,
inainteaza de pe o creanga pe urmatoarea.
Multi papagali sunt printre cele mai viu colorate si spectaculoase pasari. Majoritatea
papagaliilor sunt, insa in principal verzi si, in ciuda stralucirii
penelor lor, aceasta culoare le asigura un camuflaj excelent in frunzisul
padurilor. Petele de pene viu colorate estompeaza conturul papagalului si, in
consecinta, il ajuta sa se ascunda de pradatori. Papagalii petrec mult
timp curatandu-si penele cu ciocul, pentru a le mentine intr-o forma
cat mai buna.
Majoritatea papagalilor traiesc in paduri tropicale si subtropicale dese,
dar exista specii, precum kea din Noua Zeelanda si cacaduul ganggang din Australia,
care supravietuiesc in zona zapezilor montane. D ar exista specii diferite
de papagali precum: papagalul nocturn (care traieste in pajisti desertice si
este o pasare de noapte), papagalul terestru (care traieste printre dunele de
nisip), papagalul cu coada lata din Australia care au parasit in totalitate
adapostul oferit de copaci, papagalul de stanca traieste pe ostroave stancoase
si dune de nisip sunt unele din putinele specii care sunt diferite.
Cea mai mare parte a papagalilor isi gasesc hrana in virfurile
copacilor de unde mananca seminte, fructe, flori (nectar si polen). Aproape
toti papagalii sunt pasari extrem de sociabile, care de obicei traiesc in
perechi, grupuri familiale sau stoluri mai mari. Majoritatea papagalilor cuibaresc
in copaci, uneori la inaltimi de pana la 50 m. Unii papagali
isi sapa o gaura sau le fura.
Papagalii captusesc scorbura cu un strat de rumegus si femela este cea care
cloceste ouale timp de 17- 35 de zile. Dar datorita penajului sau viu colorat
papagalii sunt foarte cautati in toata lumea si asa se face ca in
ziua de azi multe specii de papagali sunt amenintate cu disparitia in
ciuda faptului ca sunt protejati prin legi internasionale.
Bibliografie: Arborele Lumii
