SN receptioneaza, transmite si integreaza informatiile din mediul extern si
intern, pe baza carora elibereaza raspunsuri adecvate, motorii si secretorii.
Prin functia reflexa ce sta la baza activitatii sale, SN contribuie la realizarea
unitatii functionale a organismului si a echilibrului dinamic dintre organism
si mediul inconjurator. d2l2lt
SN, unitar ca structura si functie, este subampartit in:
-SN al vietii de relatie (somatic), care asigura echilibrul organisului cu conditiile
variabile ale mediului.
-SN al vietii vegetative care regleaza activitatea organelor interne.
Tesutul nervos este alcatuit din neuroni, celule diferentiate specific, care
genereaza si conduc impulsurile nervoase si celule gliale ce formeaza un tesut
de suport sau interstitial al SN.
NEURONUL
Neuronul, unitatea morfofunctionala a SN, este o celula de forma stelata,piramidala,
rotunda, ovalara, avand una, doua sau mai multe prelungiri: neuroni unipolari,
pseudounipolari, bipolari si multipolari.
Corpul celular formeaza substanta cenusie din nevrax si ganglionii somatici
si vegetativi extranevraxiali. El este delimitat de o membrana lipoproteica,
neurilema are citoplasma - neuroplasma, ce contine organite citoplasmatice si
un nucleu, obisnuit central, cu unul sau mai multi nucleoli. Unele organite
celulare (mitocondrii, complex Golgi, reticul endoplasmatic, lizozomi) sunt
prezente si in alte celule iar altele sunt specifice neuronului -; corpusculi
Nissl, neurofibriile. Corpusculii Nissl (corpii tigroizi) sunt constituiti din
mase dense de reticul endoplasmatic rugos, la nivelul carora au loc sintezele
proteice neuronale. Neurofibriile apar ca o retea omogena de fibre care traverseaza
intreaga neuroplasma; au rol in transportul substantelor si de sustinere.
Prelungirile neuronale -; dendritele si axonul.
-Dendritele sunt prelungiri citoplasmatice extrem de ramificate continand neurofibrile
si corpusculi Nissl spre baza lor. Ele conduc impulsul nervos centripet (aferent).
-Axonul este o prelungire unica (atinge chiar 1m), alcatuit din axoplasma (continuarea
neuroplasmei), in care se gasesc neurofibrile, mitocondrii si lizozomi, si este
delimitat de o membrana, axolema, continuarea neurilemei. Axonul se se ramifica
in portiunea terminala, ultimele ramificatii fiind butonate (butoni terminali).
Acestia contin in afara de neurofibrile, numeroase mitocondrii, precum si vezicule
in care este stocata o substanta (mediator chimic). Axonii conduc impulsul nervos
centrifug (eferent). Fibra axonica e acoperita de mai multe teci:
-Teaca Schwann este formata din celule gliale, care inconjura axonii. Intre
2 celule schwann succesive se afla strangulatiile Ranvier (regiune nodala).
Majoritatea axonilor prezinta o teaca de mielina secretata de celulele nevroglice
Schwann si depusa sub forme de lamele lipoproteice concentrice, albe, in jurul
fibrei axonice (axoni mielinizati). Rolul tecii mielinice consta atat in protectia
si izolarea fibrei nervoase de fibrele invecinate, cat si in asigurarea nutritiei
axonului. Fibrele vegetative postganglionare si fibrele sistemului somatic au
viteza lenta de conducere si sunt amielinice, afiind inconjurate numai de celule
Schwann care au elaborat o cantitate minima de mielina.
-Teaca Henle este o teaca continua, care insoteste ramificatiile axonice pana
la terminarea lor, constituita din celule de tip conjunctiv, din fibre de colagen
si reticulina, orientate intr-o retea fina ce acopera celulele Schwann pe care
le separa de tesutul conjunctiv din jurul fibrei nervoase. Aceasta teac conjunctiva
are rol nutritiv si de protectie.
Dendritele si axonul constituie caile de conducere nervoasa in nevrax (de la
maduva spinarii pana la scoarta emisferelor cerebrale si invers) si nervi.
Nervii trnsmit impulsurile nervoase de la organele receptoare spre centrii nervosi
-; nervi senzitivi- sau de la centri spre organele efectoare (musculatura
striata si neteda si glandele exocrine si endocrine)- nervi motori. Cei mai
multi nervi sunt micsti, continand atat fibre senzitive cat si motoare. Fibrele
nervoase care intra in constitutia nervilor se grupeaza in fascicule reunite
prin tesut conjunctiv.
Nervul e invelit periferic de tesut conjunctiv -; epinerv -; care
primite prelungiri in interiorul nervilor ce separa fasciculele de fibre nervoase
-; perinerv, cu rol izolant si de sistem de transport pentru lichidele
interstitiale din vecinatatea fibrelor nervoase. Din perinerv se desprind formatiuni
conjunctive care patrund in fascicule, solidarizand fibrele intre ele si alcatuind
endonervul. In tesutul conjunctiv al nervului se gasesc vase sangvine si fibre
nervoase vegetative.
Neuronii realizeaza o vasta retea, fiind legati intre ei prin sinapse. Acestea
sunt formatiuni structurale specializate, care se realizeaza intre axonu neuronului
presinaptic si dendritele sau corpul celular al neuronului postsinaptic (sinapse
axo-dendritice sau axo-somatice). Legatura interneuronala se face intre segmentul
presinaptic, reprezentat de butonul terminal al axonului, si segmentul postsinaptic,
reprezentat de o zona mica din membrama neuronului postsinaptic pe care se aplica
butonul terminal. Cele doua segmente sinaptice sunt separate printr-un spatiu
sinaptic. Deci legatura dintre neuroni nu se face prin contact direct, ci este
mediata chimic, prin eliberarea mediatorului in fanta sinaptica.
Axonii neuronilor presinaptici poseda obisnuit, mai multe ramuri terminale care
fac sinapsa cu mai multi neuroni postsinaptici. La randul sau fiecare neuron
postsinaptic primeste un numar mare de informatii, prin sinapse, uneori de ordinul
miilor.
Transmiterea impulsului nervos de la terminatiile nervoase motoii la fibrele
musculare se face tot printr-o formatiune similara cu sinapsa numita placa motorie
sau neuromusculara.
Celulele gliale, in numar de peste 10 ori mai mare decat al neuronilor,. Se
gasesc printre neuroni. Forma si dimensiunile celulelor gliale sunt diferite,
iar prelungirile lor sunt in numar variabil. Se atribuie numeroase roluri tesutului
glial, printre care: rolul de sustinere, de a fagocita resturile neuronilor
distrusi, si produsii de dezintegrare, rolul de sinteza a mielinei, in apararea
centrior nervosi si in troficitate, facand legatura intre neuroni si vasele
capilare. Spre deosebire de neuroni, celulele gliale se pot diviza, ocupand
locul neuronilor distrusi.
