Analizatorul vizual este format din 3 segmente: un segment periferic (retina), un segment intermediar, caile optice si un segment central (scoarta cerebrala occipitala).
Segmentul periferic, retina, se gaseste situat in interiorul ochiului care constituie organul vederii. Globul ocular este un organ pereche si simetric, situat in partea anterioara a orbitei, unde este mentinut in pozitia sa normala de o capsula conjunctiva de muschi, vase, nervi si tesutul adipos. El are forma aproape sferica, cu doi poli, unul anterior, altul posterior, partea sa anteriora avand o curbura ceva mai mare. In plan frontal, intre cei doi poli, perpendicular pe axa sa antero-posterioara, se gaseste ecuatorul globului ocular sau circumferinta. Globul ocular este format dintr-un perete si dintr-un continut. Peretele este constuit din 3 membrane (tunici) concentrice:1 membrana externa (fibroasa), 2-membrana mijlocie (vasculara) si 3 membrana interna (nervoasa).
1. Membrana externa, fibroasa, este groasa si rezistenta. Ea se compune din doua parti: una anterioara mai bombata, transparenta, corneea, care cuprinde 1/6 din intreaga membrana, alta posterioara, alba, opaca-sclerotica limita de unire, prin care cele doua parti se continua una cu alta, constitue limbul scero-cornean. Membrana oculara externa, de consistenta ferma si flexibilitate redusa, are rol protector. Ea asigura pastrarea formei ochiului si protejeaza membranele interne ale acestuia. Corneea, datorita transparentei sale, pernite patrunderea razelor luminoase in interiorul ochiului si constitue, datorita reftigentei sale, unul din elementele componente ale dioptrului ocular.
2. Tunica medie, vasculara, pigmentata si musculara, se aplica pe fata interna a tunicii externe, cu exceptia parti sale anteriore, care, la nivelul limbului corneo-scleral, se separa de aceasta, delimitamd impreuna cu corneea o cavitate-camera anteriara. Uveea se compune din trei parti: o parte ateriora-irisul, o parte mijlocie-corpul cliar si o parte posterioara-coroida. Partea anteririoara este vizibila prin transparenta corneei si este formata dintr-o membrama subtire, colorata, perforata in centru de un orificiu circular-pupila. Ambii ochi sunt astfel plasati, incat distanta dintre cele doua pupile este de aprope 58-64 mm. .
De la nivelul limbului corneo-scleral, irisul se continua a doua portiune a uveei-corpul ciliar, acesta este format din muschiul cliliar si din procesele ciliare. La 7 mm inapoia limbului, corpul unei zone aderentiale de tranzactie, cu aspect dantelat, numit ora scrrata, cu a treia portiune a uveei-coroida formata in ceea mai mare parte, din vase sanguine. Ea se intinde de la ora scrrata pana la orificiul de trecere a nervului optic, acoperind aproximativ 2/3 din suprafata interna a ochiului. Uveea, datorita vascularizatiei sale bogate, are rolul de a asigura nutritia globului ocular, datorita pigmentatiei sale, ea impiedica difuziunea lumini in interiorul ochiului, formamd o adevarata camera obscura, necesara funtiei vizuale.
3. Tunica interna este o membrana nervoasa, care se intinde de la orificiul pupilar pana la locul de trecere a nervului optic prin sclerotica. Din punct de vedere functional, ea cuprinde doua parti: una anterioara, lipsita de proprietati senzoriale, situata in incinta orei scrrata, alta posterioara, senzoriala, situata indaratul acestia. Prima portiune acopera fata posterioara a irisului si a corpului ciliar, ceea de a doua, fata interna coroidei.
Pe retina se remarca doua zone: papila optica si pata galbena.
Papila, care corespunde locului de trecere a fibrelor nervului optic prin canalul scleral, are format unui disc ovalar sau ciliar, cu diametrul de 1,5 mm, din centrul caruia pleaca vasele centrale ale retinei. Pata galbena are forma eliptica si este situoata la polul posterior, avand in centru o depresiune, foveea centrala sau foveola. Papila optica se gaseste in raport cu faveola la 1 mm deasupra si la 4 mm inauntrul acesteia. Retina contine celule senzitive care formeaza neuro-epiteliul senzorial, repartizat pe o suprafata de 1246 mm2.
Continutul ochiului este format de umoarea aposa, cristalinul si corpul vitros, care formeaza inpreuna cu corneea dioptul ocular. Acesta, prin refractia razelor luminoase care-l strabat, permite formarea pe retina a unei imagini precise, necesare vederi clare.
Umoarea apoasa este un lichid limpede incolor, in cantitate de 0,3-0,4 cm3, care ocupa camerele ochiului si imbiba corpul vitros, ea face parte din lichidele interstitiale si are un rol metabolic foarte important pentru cristalin si cornee.
Cristalinul este o lentila biconvesa, elastica si transparenta, situata imediat indaratul irisului, cu care vine in contact in regiunea pupilara.