“Teoria r-K” a istoriilor de viata explica tiparul in trei directii al diferentelor rasiale din intreaga lume. Strategia r inseamna a fi activ sexual si a avea multi descendenti. Strategia K inseamna a avea mai putini descendenti, dar atat mama cat si tatal le ofera mai multa ingrijire. Oamenii sunt cei care urmeaza cel mai mult strategia K dintre toate speciile. Dintre oameni, orientalii urmeaza cel mai mult strategia K, negrii cel mai mult strategia r iar albii sunt la mijloc.

Capitolele anterioare au aratat ca exista importante diferente rasiale in ceea ce priveste marimea creierului, nivelurile hormonilor, chiar si in dezvoltarea oaselor si a dintilor, la fel ca si in comportamentul sexual, agresiune si crima. x9s14su
Tiparul in trei directii prin care rasele difera intre ele -; orientalii pe de o parte, negrii pe de alta parte iar albii la mijlor -; este adevarat in intreaga lume. O privire asupra istoriei ne arata ca diferentele rasiale pe care le observam astazi au fost observate si in trecut.
De ce difera rasele? Bineinteles, saracia, hrana si factorii culturali sunt importanti. Dar la fel sunt si genele. Teoria culturii, singura, cu poate explica toate faptele.

Teoria r-K a istoriei de viata (r-K Life History Theory)
Biologul E.O. Wilson de la Universitatea Harvard a fost primul care a folosit termenul de
“teoria r-K viata-istorie” (r-K Life-History Theory). El l-a folosit pentru a explica schimbarile de populatie la plante si animale. Eu am explicat-o la rasele umane.
O istorie de viata (life-history) este un grup genetic organizat de trasaturi care au evoluat impreuna pentru a face fata incercarilor vietii -; supravietuirea, cresterea si reproducerea. Pentru scopurile noastre r este un termen in ecuatia lui Wilson care inseamna rata naturala a reproducerii (numarul de urmasi). Simbolul K inseamna gradul de ingrijire pe care parintii o dau urmasilor pentru a supravietui. Plantele si animalele au strategii diferite de viata. Unele sunt mai mult r si altele sunt, in mod relativ, mai mult K.
Cei care aplica strategiile r si K difera prin numarul de ovule pe care le produc. Cei care aplica strategia r sunt ca niste mitraliori. Ei trag atat de multe focuri incat macar unul isi va atinge tinta. Cei care aplica strategia r produc multe ovule si sperma, se imperecheaza si nasc foarte des. Cei care aplica strategia K, pe de alta parte, sunt ca tragatorii de elita. Ei consuma timp si efort pentru cateva focuri trase cu grija si bine plasate. Acestia ofera urmasilor lor foarte multa grija. Ei muncesc impreuna pentru a avea hrana si adapost, isi ajuta rudele si au sisteme sociale complexe. De aceea, cei care aplica strategia K au nevoie de un sistem nervos mai complex si un creier mai mare, dar produc mai putine ovule si sperma.
Legea de baza a evolutiei leaga strategia de reproducere de inteligenta si dezvoltarea creierului. Cu cat creierul unui animal este mai putin complex, cu atat mai mare este randamentul sau reproductiv.
Cu cat creierul animalului este mai mare cu atat mai mult timp ii ia sa atinga maturitatea sexuala si are mai putini urmasi (Plansa 10). De exemplu, stridiile au un sistem nervos atat de simplu incat le lipseste un creier propriu-zis. Pentru a compensa aceasta, ele produc 500 milioane de oua pe an. In contrast, cimpanzeii au creiere mai mari dar dau nastere unui singur pui odata la
4 ani,
La diferitele specii de animale si plante descoperim un tipar consistent intre aceste doua variabile -; inteligenta si rata reproducerii. Numarul urmasilor, timpul dintre doua nasteri, grija pe care parintii o ofera, mortalitatea infantila, viteza de maturizare, durata de viata, chiar si organizarea sociala, altruismul si marimea creierului, toate se combina impreuna ca piesele unui puzzle. Puzzle-ul complet formeaza un tablou pe care biologii il numesc “Strategia r-K a istoriei de viata” (The r-K Life History Strategy).
Istoria de viata de tip r include niveluri mari ale reproducerii , in timp ce strategia de tip
K se caracterizeaza printr-o grija parinteasca mai mare si face uz de atributele mentale.
Deoarece creierele mai mari necesita mai mult timp pentru a se forma, toate etapele de dezvoltare sunt, de asemenea, incetinite.
Perioada de gestatie la unele primate cu un creier mai mic (cum ar fi lemurienii si maimutele) este de 18 saptamani. Dar, la primatele cu un creier mai mare (ca cimpanzeii si gorilele) este de 33 de saptamani. Unele maimute au prima sarcina la varsta de 9 luni. Gorilele, care au creierul mai mare si o mai mare inteligenta, au prima sarcina la varsta de 10 ani.

Fiecare pas pe scala r-K inseamna mai multe energie depusa pentru cresterea copilului si cresterea sanselor de supravietuire a urmasilor.
Sursa: Editia neprescurtata: “Rasa, Evolutie si Comportament”, page 205.

Maimutele se nasc cu un creier de aproape 100% fata de marime a unui creier adult, in timp ce cimpanzeii si gorilele se nasc cu 60% din marimea unui creier adult. Copiii se nasc cu un creier care are care are mai putin die 30% din marimea unui creier adult. In primele luni de viata, maimutele sunt mai bune senzorial-motor. Iar puii maimutelor mari sunt superiori copiilor nou nascuti, la aceste teste. Relatia r-K este valabila pentru specii diferite si de asemenea se aplica si la oameni.
Plansa 10 arata unde se situeaza diferite animale pe scala r-K. Speciile diferite sunt, bineinteles, doar in mod relativ r sau K. Iepurii sunt de tip K in comparatie cu pestii. Dar ei sunt de tip r comparativ cu primatele (maimute, maimute mari si oameni, care sunt cei care aplica cel mai mult strategia de tip K dintre toate mamiferele). Oamenii se pare ca sunt cei mai avansati de tip K dintre toate speciile. Si unii oameni sunt mai avansati de tip K decat altii.
Plansa 11 arata trasaturile tipice pentru strategiile reproductive r si K. Fiecare specie si fiecare rasa are o anumita istorie de viata pe care o putem descrie in termenii r-K. Pozitia fiecarei specii (sau rase) pe scala r-K arata strategia care a conferit stramosilor lor cele mai bune sanse de a supravietui in habitatul lor.
Plansa 12 arata fazele vietii si perioada de gestatie (de la conceptie la nastere) la 6 primate diferite. Se arata o crestere a lui K de la lemurieni la macaci, la giboni, cimpanzei, oameni primitivi si pana la oamenii moderni. Fiecare pas pe acesta scala inseamna ca speciile investesc mai mult timp si energie in cresterea puilor si in asigurarea supravietuirii lor. Fiecare pas inseamna, de asemenea, un numar mai redus de urmasi. De remarcat sunt marimile diferite

ale fiecarei faze la specii diferite in Plansa 12. Numai oamenii au faza postreproductiva (dupa menopauza).
Diferentele intre strategiile r-K existente sunt importante chiar si la primate. O femela lamurian este de tip r pentru o primata. Ea are primul pui la 9 luni si are o speranta de vaita de doar 15 ani. O femela gorila este de tip K. Ea are prima sarcina la aproximativ 10 ani si se poate astepta sa traiasca pana la 40 de ani. Un lemurian poate sa se maturizeze, sa aiba un numar de pui si sa moara inainte ca gorila sa aiba primul sau pui.

Diferentele rasiale si Strategiile r-K
Cum se situeaza cele trei rase de-a lungul scalei r-K? Uitati-va inapoi la tiparul diferentelor rasiale din Plansa 1. Comparati-le cu trasaturile r-K din Plansa 11. Orientalii sunt cel mai puternic de tip K, negrii sunt cel mai puternic de tip r iar albii sunt la mijloc. A fi mai puternic de tip r inseamna:
- perioade mai scurte de gestatie;
- maturizare fizica timpurie (control muscular, dezvoltare a oaselor si a dintilor);
- creiere mai mici;
- pubertate timpurie (varsta primei menstruatii, primul act sexual, prima sarcina);
- caracteristici sezuale primare mai dezvoltate (marimea penisului, vaginului, testiculelor, ovarelor);
- caracteristici sezuale secundare mai dezvoltate (voce, muschi, fese, sani);
- control al comportamentului mai mult biologic decat social (durata ciclului menstrual, periodicitatea raspunsului sexual, prezicerea istorie de viata de la inceputul pubertatii);
- niveluri mai mari ale hormonilor sexuali (testosteron, gonodotropin, hormonul stimulativ -; foliculina);
- niveluri ridicate ale individualitatii (supunere scazuta fata de lege);
- atitudini sexuale mai permisive;
- frecventa ridicata a actelor sexualea (inaintea casatoriei, in timpul casatoriei, in afara casatoriei);
- mai slabe legaturi de cuplu;
- mai multi frati;
- rata mai mare a neglijarii copiilor si a abandonului lor;
- mai mare frecventa a bolilor;
- speranta mai mica de viata.

Testosteronul -; indicatorul principal?
Testosteronul poate fi indicatorul principal ce stabileste pozitia raselor pe scala r-K. Se stie ca acest hormon sexual masculin afecteaza conceptia despre sine, temperamentul, sexualitatea, agresiunea si altruismul. Controleaza dezvoltarea muschilor si ingrosarea vocii. Poate de asemena contribui la agresiune si la tulburari de comportament. Un studiu facut pe mai bine de
4000 de veterani ai armatei a descoprit ca niveluri ridicate de testosteron prezic creiminalitate crescuta, consum de alcool si droguri, lipsa conduitei militare si mai multi parteneri sexuali.
Acum putem vedea cum diferite niveluri ale testosteronului celor trei rase pot explica diferentele comportamentale r-K. Cu niveluri ridicate de testosteron, negrii sunt mai predispusi sa consume timp si energie in a avea urmasi. Pe de alta parte, asiaticii si albii, cu niveluri mai scazute de testosteron, consuma mai mult timp si energie pentru ingrijirea celor catorva urmasi si in planificarea pe termen lung. Dar, cum s-a putut intampla aceasta? Si de ce? Pentru a afla aceste raspunsuri trebuie sa ne intoarcem la originile omului si la teoria evolutiei rasiale “iesirea din Africa” (“Out of Africa”).

Concluzie
Teoria r-K a istoriei de viata, un principiu de baza al biologiei evolutioniste moderne, explica tiparul in trei directii al diferentelor in marimea creierului, a coeficientului de inteligenta si a comportamentului, descrise anterior. Fiecare specie de plante sau animale poate fi pozitionata pe scala r-K. Capatul r al scalei inseamna a avea mai multi urmasi, maturizare timpurie, a avea creiere mai mici si a oferi mai putina grija parinteasca. Capatul K al scalei inseamna a avea mai putini urmasi, maturizare tarzie, a avea creiere mai mari si a oferi mai multa grija parinteasca. Oamenii aplica cel mai mult strategia de tip K dintre toate speciile. Dintre oameni, orientalii sunt cei care aplica cel mai mult strategia de tip K, negrii de tip r iar albii au o pozitie intermediara.

Bibliografie
• Johanson, D. C. & Edey M. A. (1981) -; “Lucy -; Inceputurile omenirii”, New York: Simon & Schuster;
• Lovejoy, C. O. (1981) -; “Originea omului”, Stiinta, 211, 341-350.