Broastele veninoase viu colorate din America tropicala sunt considerate neobisnuite
in randul amfibienilor: secreta o otrava din glandele aflate in piele. Aceasta
otrava este destul de puternica pentru a provoca o moarte rapida -; chiar
si a omului.
Familia broastelor veninoae are peste 100 de specii impartite in trei genuri.
Doar specile a doua grupuri au culoari stralucitoare. -;Dendrobates si
Phyllobates. Membrii celuilalt gen Colostethus, au de obicei o culoare maro
stearsa si au partea inferioara pestrita. r7z18ze
Marimea broastelor veninoase variaza de la dimensiuni foarte mici de 15mm pana
la o marime medie de 50mm.Multe au o placa mare ca o unghie la varful fiecarui
deget al membrelor.
Aceste broaste sunt printer cel mai viu colorate animale si petele lor avertizeaza
celelalte vietati ca sunt foarte toxice.Coloritul lor acopera intreg spectrul
si include fasii roz, galbene , portocalii sau chiar rosii dispuse pe un negru
puternic si stralucitorsau maro cu pete de albastru metallic. O specie are coloarea
albastru metalizat cu pete albe si negre. Alta are un model compliat de alb
si negru pe membrele sale si pe flancuri, iar capul sau este de un rosu aprins.
Broastele veninoase se gasesc in padurile tropicale, ele traind in principal
printer frunzele cazute la solul padurii, adesea aflanduse in apropierea unor
paraie .Majoritatea sunt bune cataratoare si mai multe specii inclusiv Dendrobates
arboreus , traiesc in copaci. Broastele acestei specii traiesc la o inaltime
de pana la 20m de la sol intr-una dintre multele plante parazite ale familiei
ananasului , unde se hranesc cu insecte .
Broastele veninoase sunt active ziua si datorita coloratiei lor puternice care
le protejaza de pradatori, multe dintre ele se comporta destul de curajos. Sar
in frunzisul cazut, ferindu-se in mica masura sau chiar deloc de alte animale.
Adesea sunt chiar agresive :masculii pot sa apere un teritoriu luptand cu salbaticie
cu intrusii. In perioada de imperechere masculii broastelor de parau din Trinidad
si Venezuela se lupta cu masculii rivali, devenind negre ca taciunele in timpul
confruntarii. Cel invins isi schimba culoarea in maro la scurt timp dupa ce
a fost infrant.
Broastele veninoase mature sunt carnivore, ele prinzand insecte mici cu varful
limbiilor scurte si lipicioase. Prada lor preferata sunt furnicile si termiteledar
comsuma si muste mici lacuste si greieri. Speciile mai mari ale acestor broaste
pot chiar sa atace mici nevertebrate vulnerabile care le ies in cale.
Comportamentul social interesant al broastei veninoase, considerat cel mai complex
dintre comportamentul amfibienilor, este remarcat mai ales in privinta obiceiurilor
sale de reproducere. Majoritatea broastelor si broastelor raioase intreprind
un minim de curtare, dar masculii si femelele unor specii de broaste raioase
mici au fost observate “jucandu-se” impreuna, sarind in toate partile
si una spre cealalta. Apoi are loc ceea ce se numeste “amplex cefalic”;
masculul isi impinge palmele de barbia sau gatul femelei pentru a o incuraja
sa depuna oua. In mod obisnuit masculul apasa corpul femelei.
De asemenea este neobisnuit faptul ca broastele veninoase nu depun mii de oua,
ca celelalte broaste ci in jur de sase, adesea chiar unu sau doua. De aceea
ale trebuie sa faca eforturi mari pentru a se asigura ca din oua vor iesi pui
viabili.
Toate speciile, chiar si cele arboricole isi depun ouale la nivelul solului-
pe sau sub o frunza sau pe o suprafata de pamant pe care au curatat-o inainte
cu grija. Masculul fecundeaz ouale si apoi unul dintr parinti (de obicei masculul,
dar la unele specii femela) ii incurajeaza sa se catere pe spatele adultului
unde ramin atasati printr-o secretie mucilaginoasa care ii va elibera cand vor
fii scufundati in apa.
De obicei broasca isi transporta puii la o sursa de de apa- adesea un mic parau
din padure, iar speciile arboricole la micile ochiuri de apa dintre frunzele
arborelui gazda sau in axilele frunzelor altor plante.Acolo se depun mormolocii,
fiind in siguranta de pradatori dar neavand nimic de mancare. La multe specii
femela depune apoi un singur ou nefecundat in apa pentru a le oferii o sursa
de hrana. Ea poate sa se intoarca de multe ori pentru a repeta acest gest- adesea
fiind nevoita sa se catere la o inaltime de 15m sau mai mult pentru a face acest
gest.
La majoritatea speciilor pe masura ce mormolocii se transforma in broscute ei
dobandesc treptat coloratia de adult. Specia neagra cu galben, Dendrobates leucomelas
este tipic: broastele tinere sunt in cea mai mare parte negre cu o fasie lata
galbena in jurul mijlocului; pe masura ce se maturizeaza petele devin tot mai
complicate, tot mai multe pete negre interferand cu galbenul care se extinde.
OTRAVA MORTALA
Majoritatea broastelor si a broastelor raioase produc otrava de diferite grade
de toxicitate prin glandele din pielea lor. Secretia otravitoare a broastelor
veninoase, pe care indienii americani au folosit-o pentru asi otravi varful
sagetilior si al sulitelor, este atat de puternica incat oamenii simt furnicaturi
in palma numai tinand in mana unele dintre aceste specii .
Cea meai veninoasa este specia Phyllobates Terribilis, intalnita in vestul Columbiei.
Avand o culoare galbena sau portocalie aprinsa veninul pe care il produce este
de 20 de ori mai toxic decat oricare dintre rudele sale. O broasca din aceast
specie produce pana la 1900 micrograme de otrava cu doar 300 de micrograme mai
putin decat doza fatala pentru om. Din acest motiv colectarea otravii este o
activitate periculoasa si inspaimantatoare pentru amerindieni. Ei atarna broastele
deasupra focului, determinandu-le sa devina atat de agitate incat isi elibereaza
otrava. Cu o singura picatura din aceasta substanta chimica periculoasa se pot
unge 50 de sageti, fiecare avand otrava destula pentru a omora o maimuta.
Stiati ca…
· Avertizarea prin colorit al broastelor veninoase easte comportament
“aposematic”?
· Obiceiul femelei de a depune un ou nefecundat pentru a hranii mormolocii
este singurul exemplul, din randul amfibienilor, de asigurare directa a hranei
de catre un parinte pentru puii sai?
· Toxicitatea lor exterema face ca broastele veninoase sa aiba putini
dusmani? Insa in regiunea broastei PhYlobates Terribilis exista un sarpe mancator
de broaste care pare imun la toxina mortala.