A. SistematizareØ FAMILIA SolanaceaeØ GENUL SolanumØ SPECIA
Solanum TuberosumB. Origine si raspandireØ originar din America
de Sud (regiunile inalte si umede din Peru, Columbia);Ø a fost
adus in Europa in secolul al XVI-lea (prima oara in Spania,
apoi in Anglia);Ø s?a raspandit in zonele cu conditii
favorabile;Ø productii mari se obtin in Germania, Olanda, Franta,
Polonia etc.;Ø a fost luat in cultura in Romania in
secolul XIX. v1z4zj
C. Importanta si compozitia chimica
Ø folosit in alimentatia omului: -consum direct
-produse uscate
-produse semipreparate
Ø folosit in industrie:
-amidon, spirt
-produse pe baza de amidon, spirt (cauciuc sintetic, coloranti)
Ø folosit ca hrana pentru animale (porcine, bovine)
Ø contine: - 76,3% apa;
- 23,7% substanta uscata (17,5% amidon si proteine):
- enzime;
- vitaminele A, B1, B2, C, D, PP;
- solanina gust amar; poate deranja la stomac; devine toxica la 0,1 g/kg masa vie.
Din o tona de cartofi se obtin prin prelucrare industriala:
- 95 litri de alcool de 40°;
- 15-17 kilograme de cauciuc sintetic;
- 140 de kilograme de amidon uscat;
- 100 de kilograme de dextrina.
D. Particularitati botanice si biologice
Ø de la plantare la rasarire sunt 15?30 de zile (in functie de
temperatura);
Ø de la rasarire pana la inceputul tuberizarii sunt 10?30
zile (are loc cresterea radacinii, a stolonilor, a tulpinii si frunzelor);
Radacina fibroasa si ramificata, radacina primara si radacina secundara (stolonifera);
Stoloni -; muguri axilari si terminali; in spatiul varfului
de crestere exista o zona care se ingroasa, din care se formeaza tuberculul.
Ø tuberizarea (incetarea cresterii plantei aeriene si crestere
tuberculului) dureaza 25?45 de zile;
Ø Maturarea tuberculului (reducerea ritmului de tuberizare, frunzele
si lujerii ingalbenindu?se) dureaza 20?40 de zile.
Pe suprafata tuberculului exista ochi, formati din 3 muguri la subsoara unui
rudiment de frunza, care se numeste spranceana. In conditii optime
de perminare, cartoful incolteste (mugurele central) se transforma in
colt.
E. Clasificare
Ø dupa perioada de vegetatie: Soiuri timpurii -; Fresco (95 de zile,
perioada de vegetatie); semitimpurii -; Bran, Rustic, Teo (95?110 zile); semitarzii -; Super (110?130 zile) tarzii -; Titus (peste 30 de zile).
Ø dupa calitate: Clasa A -; pentru salate (tuberculii mai putin
fainosi, nu se sfarama la fierbere; consistenta tare);
Clasa B -; pentru diferite preparate culinare (mai putin fainosi, crapa
uneori la fierbere; amidon fin);
Clasa C -; fainos, are consistenta redusa si crapa la fierber;
Clasa D -; foarte fainos, se sfarama complet; amidon grosier folosit
in industria sa.
F. Zone de favorabilitate
Ø foarte favorabile -; depresiunile intramontane si extramontane
(temperaturi de 16?18°C, precipitatii anuale mai mari de 600 mm/an);
Ø favorabile -; dealuri subcarpatice (temperaturi de 19?20°C,
precipitatii anuale mai mici);
Ø favorabile pentru cultura timpurie -; in Sud, in Sud?Est,
in Arad,in Sudul Moldovei, in Dobrogea.
G. Relatiile cu factorii de mediu
Ø caldura -; cresterea plantelor si formarea tuberculilor are loc
cel mai bine la temperaturi de 15?18°C; la temperaturi de -;2 sau ?3°C
cartoful este complet distrus;
Ø lumina -; este pretentios fata de lumina mai ales in faza
formarii tuberculilor; la umbra nu formeaza tuberculi;
Ø umiditatea -; are cerinte mari fata de umiditate; seceta determina
stagnarea cresterii tuberculilor, reducerea productiei si capacitatea de pastrare;
Ø solul -; are cerinte ridicate fatp de sol; prefera soluri nisipo?lutoase,
luto ? nisipoase, aluvionare, afanate, bine aerisite, fertile.
H. Rotatia culturii
Inaintea cartofului se cultiva: familia leguminosae grau, orz si
porumb.
Se recolteaza:
Ø cartofii timpurii -; manual, cand au aproximativ 30 de grame;
Ø ceilalti -; cand vrejii sunt uscati.
I. Daunatori si boli
Ø Carabusul de mai (larva roade galseria in tubercul, si aici se
restbilesc bacteriile si ciupercile, care produc putrezirea);
Ø Gandacul de Colorado (roade frunzele);
Boli:
Ø Viroze (virusi);
Ø Raia comuna a cartofului;
Ø Mana (pete brun?rosiatice pe frunze);
Ø Fainarea (frunzele acoperite cu un micelin albicios).