Unde se ascund unele animale in sezonul rece? g8p3pr
Ce fac ele acolo?
Cum dorm atat de mult?

Sunt cateva intrebari pe care multi copii le ridi-ca, beneficiind de raspunsuri nesatisfacatoare.
Si eu le-am pus pana de curand, cand curiozita-tea m-a indemnat sa nu ma mai multumesc cu raspun-suri simple si sa intreb incoace si incolo pentru a-mi satisface aceasta dorinta. Nici aceste raspunsuri nu m-au multumit si atunci am inceput sa citesc carti de specialitate oferite de d-na profesor coordonator.
Astfel s-a nascut aceasta lucrare intitulataHibernarea.
Cele citite au fost confirmate in urma studiului unui arici gasit in scorbura unui copac ,pe care l-am obser-vat cerand ajutorul doamnei profesoare de biologie.
Ca proba practica deosebit de interesanta pentru mine a fost si analiza unor insecte.
Asta iarna, la tara prin ungherele camerei am observat muste moarte. Eu asa am crezut, dar la incalzirea locuintei acestea si-au luat usor zborul.

Am crezut ca visez, dar totul era cat se poate de ade-varat. Ele zburau.Fusesera doar amortite, mi-am zis eu pe urma.
Si aceasta experienta pentru mine a fost un imbold in studierea fenomenului mai sus mentionat.

2 CLASIFICAREA ANIMALELOR DUPA TEMPERATURA INTERNA

Din cele studiate am aflat ca marea majoritate a animalelor suporta, pe parcursul anilor, variatii termi-ce relativ mari. Cercetandu-li-se temperatura interna s-a constatat ca aceasta variaza insensibil la unele animale , pe cand la altele se modifica aproximativ simultan si cam in aceeasi proportie cu a mediului. Ca urmare afirmatia ca unele animale au o temperatura corporala variabila, iar altele aproape constanta ,este posibila.(vezi anexa 1)
Consecinta celor de mai sus a fost impartirea regnului animal-din punct de vedere al temperaturii interne-in poikiloterme(“poikilos”-variat,”termos”-caldura)a caror temperatura variaza, homeoterme (“homeo”-acelasi, “termos”-caldura) cu temperatura relativ aceeasi si heteroterme(“heteros”-diferit , ”termos”-caldura).
Poikilotermele sunt reprezentate de nevertebrate si vertebrate inferioare:pesti reptile,iar homeotermele de vertebrate superioare:pasari si mamifere.
Este usor de observat ca odata cu lasarea frigului, in viata animalelor se petrec unele schimbari in vederea iernarii.Majoritatea poikilotermelor (viermii,insectele, pestii,broastele,serpii)isi petrec iarna intr-o stare de amortire.Aceasta este o consecinta a frigului, iar pe de alta parte, a lipsei de hrana.Necesarul de hrana scade intr-atat incat ele pot sa petreaca mai multe luni pe seama unei mici rezerve de materii nutritive pe care o au in organism.

3 HIBERNAREA

Pentru a defini fenomenul de amortire a poikilo-termelor unii autori folosesc termenul de hibernare.In lipsa frigului insa amortirea nu se mai produce. Acest lucru deosebeste net amortirea de hibernare.
· Insectele intra in timpul iernii intr-o stare de amortire indelungata si profunda, asemanatoare in multe privinte cu hibernarea, dar nu hiber-neaza.
· O incetinire a activitatii generala, caracteristica somnolentei de iarna se observa si la veverita. Aceasta, in perioadele cele mai aspre ale iernii, nu iese cu saptamanile din adapost, iar in timpul zilelor mai blande isi cauta activ hrana. Deci nu poate fi vorba de o hibernare adevarata, ci doar de o incetinire generala a activitatii organismului fiind vorba doar de o hibernare partiala.
La posibilitatile reduse de procurare a hranei chiar si in anotimpul calduros, animalele reactioneaza prin trecerea intr-o stare de amorteala, asemanatoare, in foarte multe privinte, cu aceea de iarna. Prin analogie cu hibernarea, aceasta stare s-a numit estivatie sau somn estival(“aestos” -;vara)
Din punct de vedere biologic fenomenul este considerat de specialisti, ca nefiind deosbit de hibernarea propriu-zisa caracterizandu-se ca si aceasta prin:
- scaderea temperaturii corpului cu cateva grade fata de cea a mediului
- reducerea metabolismului
- caderea intr-o stare de toropeala( amortire)
Starea generala a unor mamifere in timpul sezonului rece este numita in limba engleza “hibernare”, termenul “somn de iarna” fiind o traducere a unei expresii germane folosit din ce in ce mai putin.
Cuvintele “somn” sau “letargie” intrebuintate in limba franceza sau germana se refera de fapt la starea de toropeala a unor organisme animale.
R. Hoffman (1964) defineste hibernarea ca fiind un fenomen periodic, regulat, in care temperatura corpului se readapteza la niveluri mai scazute, apropiindu-se de cea a mediului ambiant, iar frecventa respiratorie si cardiaca (si alte functii principale) se reduc in mod considerabil.
In timpul acestei stari in care animalele ”tin” un lung post, nivelul metabolismului este foarte scazut, minimul absolut mentinerii vietii datorandu-se numai rezervelor de grasime acumulate inainte de intrarea in hibernare.
Pozitia animalului care hiberneaza este caracteristica, fiind asemanatoare cu cea din somnul natural, trezirea din aceasta stare putandu-se produce in orice moment.
Hibernarea este un fenomen existent numai la anumite specii de animale si se produce in majorita-tea cazurilor la temperaturi de 1,5*-6*C ,iar la alte specii la 5*-10*C
In ceea ce priveste durata somnului hibernal aceasta este variabila la diferiti hibernanti-de la 3 la 7 luni.
Incalzirea brusca a vremii in anotimpul friguros poate determina trezirea animalelor aflate in hibernare dar acestea reintra in starea de somn, de indata ce temperatura mediului scade din nou. Dimpotriva, daca asupra animalelor hibernante se actioneaza cu o temperatura foarte scazuta acestea se trezesc, evitand astfel inghetarea unor tesuturi si in final moartea.

4 CUM DETERMINAM STAREA DE
HIBERNARE?

1.Masurarea temperaturii centrale a corpului
Determinarea simultana a temperaturii corpului si a mediului inconjurator poate furniza date privi-toare la acest fenomen.
2.Variatiile sezoniere ale greutatii corporale
3.Inregistrarea frecventei cardiace, respiratorii
4.Analiza sangelui
5.Sarcina
Nici unul din aceste criterii nu a fost la indemana mea,ele necesitand studiu indelungat si experiente de laborator.

5 CE ANIMALE HIBERNEAZA?

Cei mai cunoscuti hibernanti sunt:
-ariciul
-liliacul
-marmota
-popandaul
-parsul
-soarecele de camp, de padure
-harciogul


6 ARICIUL(vezi anexele 2,3)

Raspandit in Europa, Asia, Africa populeza toate zonele de vegetatie mai putin cele montane. Ziua sta ascuns iar pe inserat si noaptea isi cauta activ hrana.Se ascunde prin tufisurii si garduri vii sau isi construieste din ierburi si frunze uscate adaposturi. In caz de pericol se strange ghem. Specia care traieste la noi in tara, toamna tarziu, cand temperatura scade sub15*C cade intr-o stare letargica profunda, timp in care respiratia, circulatia sangelui si temperatura centrala scad foarte mult. Inainte de intrarea in somnul hibernal face acumulari masive de grasimi pe care le consuma in aceasta perioada.In regiunile unde iernile sunt foarte aspre animalele se adapostesc in galerii foarte adanci.Pe parcursul hibernarii se observa o reducere a frecventei miscarilor respiratorii. Astfel in conditii de viata nehibernala frecventa respiratorie inregistreaza 40-50 miscari respiratorii pe minut si poate scade in cursul hibernarii pana la 6-8 pe minut, oprin-du-se, de multe ori, complet, pentru o perioada de 5-10 minute. Viteza de circulatie a sangelui , ca si tensiunea arteriala pot scade de 5 pana la 20 de ori fata de starea normala, din cauza ficatului care inmagazineaza mult sange .Ritmul cardiac se reduce de la 230 la 24 contractii pe minut.
Se trezeste foarte slabit primavara devreme.Isi reface foarte repede potentialul energetic dupa care imediat incepe imperecherea.