Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
Sistemul digestiv la animale
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Increngatura protozoare(Protozoa) c9t12tv
Increngatura protozoare cuprinde organisme unicelulare, eucariote, cu capaci-tatea de a indeplini toate functiile vitale ale unei fiintei complexe, aceasta proprietate reali-zandu-se prin diferentierile citoplasmice numite organite. Nutritia este autotrofa, heterotrofa (osmotrofa sau fagotrofa).
Clasa flagelate (Flagellata)
Protozoare prevazute cu unul sau mai multi flageli; nutritie autotrofa si hetero-trofa.
Clasa rizopode (Rhizopoda)
Protozoarea cu corpul lipsit de polaritate, in general cu citoplasma separata in ecto- si endoplasma, la exterior cu o membrana plasmatica semipermeabila. Au proprietatea de a emite pseudopode cu rol in locomotie si prinderea hranei. Nutritia este fagotrofa.
Amoeba proteus
In endoplasma prezinta vacuole digestive si o vacuola pulsatila.
Procesul de fagocitoza consta in inglobarea particulelor alimentare cu ajutorul pseudopodelor. In jurul hranei se formeaza o vacuola digestiva, in care patrund din citoplas-ma fermenti cu rol in digestie. In timpul digestiei vacuola circula prin celula, fiind purtata de curentii citoplasmatici. Produsele nedigerate sunt eliminate printr-un punct oarecare de pe suprafata corpului, numit anus celular sau citoproct.
Clasa sporozoare (Sporozoa)
Protozoare exclusiv parazite, cavitare, tisulare sau intracelulare. Unele sporo-zoare produc boli grave la om si la animale.
Clasa ciliate (Ciliata)
Protozoare ce poseda un aparat nuclear format din doi nuclei (cu cateva ex-ceptii), din care unul mare, somatic-trofic, macronucleu, si unul mic germinativ, micronu-cleu. Sunt parazite sau simbionte.
Paramecium caudatum
Ventral si pe marginea stanga se gaseste o adancitura -; peristom -; tapetata cu cili. In adancul peristomului se afla gura celulara -; citostom , continuata cu un canal -; cito-faringe. Prin miscarile ciliaturii, particulele alimentare sunt indreptate in peristom, apoi in citostom, in citofaringe, unde o membrana ondulata le impinge catre citoplasma; la capatul citofaringelui, in jurul unei particule alimentare se formeaza o vacuola digestiva care se eli-bereaza in citoplasma, incepand procesul de digestie prin actiu-nea enzimelor care patrund din citoplasma in vacuole. Vacuolele digestive care contin resturi ne-digerate elimina aceste produse printr-un mic por (citoproct= ci-topige). Citoplasma este straba-tuta de curenti care antreneaza cu ei vacuolele, determinand o mis-care permanenta a acestora, nu-mita cicloza.

Vorticella nebulifera
Prin miscarea cili-lor zonei adorale particulele ali-mentare sunt impinse intr-un vestibul, apoi prin citostom in ci-tofaringe. Discul peristomial este retractil datorita mionemelor bi-ne dezvoltate in ectoplasma. In endoplasma se observa macronu-cleul in forma de potcoava, iar in apropierea sa un micronucleu, cateva vacuole digestive si o va-cuola pulsatila.

Increngatura spongieri (Spongia)
Metazoare primitive fara simetrie sau cu simetrie radiala; fara organe; peretele corpului prezinta numerosi pori; cavitatile gastrice sunt tapetate de celule cu guleras (coano-cite); regimul de hrana este microfag iar digestia fagocitara.

Increngatura celenterate (Coelenterata)
Metazoare primitive cu simetrie radiala, secundar bilaterala sau biradiala. Sunt eugastreade, au o adevarata cavitate digestiva cu un singur orificiu, cel bucal, omolog cu blastoporul larvei. Sunt macrofage cu digestie extra- si intracelulara.
Clasa hidrozoare (Hydrozoa)
Cnidari cu polip si cu meduza, predominand polipul.
Hydra viridis -; Hidra de apa dulce
Hidra prinde prada cu ajutorul tentaculelor, o imobilizeaza si o introduce prin gura in cavitatea digestiva.

La extremitatea anterioara a corpului prezinta o ridicatura numita con bucal (hipostom), care conduce intr-o larga cavitate gastrica sau digestiva. Baza conului bucal es-te inconjurata de 6-;10 tentacule lungi, subtiri, contractile si bogate in bacterii cu nemato-cisti.
Clasa scifozoare (Scyphozoa)
Prezinta doua stari morfologice: scifopolip si scifomeduza predominanta. Cavitatea bucala a polipului este impartita in 4 buzunare interradiale. Sunt exclusiv marine.
Aurelia aurita -; Meduza de curent rece
In centrul fetei subumbrelare se gaseste un manubriu scurt, care poarta o gura patrata; cele patru unghiuri ale ei se prelungesc cu 4 brate bucale lungi, iar pe fata ventrala a acestora se afla un sant ciliat (santul bucal), marginit de doua randuri de franjuri bucale. Dupa gura urmeaza un faringe endodermic, care da intr-o cavitate gastrica, prevazuta cu 4 teniole cu filamente gastrice si 4 pungi radiale, 4 canale perradiale ramificate, 4 canale in-terradiale, de asemenea ramificate, si 8 canale adradiale neramificate. Toate aceste canale ajung intr-un canal circular de pe marginea umbrelei, care dau ramificatii in tentacule. Ca-nalul circular prezinta 8 pori pe fata subumbrelara, situati in spatiul dintre ropalii; ei sunt considerati pori excretori, ce servesc la eliminarea micilor resturi alimentare. Aceste canale formeaza un sistem gastrovascular, prin care circula hrana; curentul merge in sens centrifug in canalele neramificate adradiale si centriped in cele ramificare perradiale si interradiale.
Rhizostoma (Pilema)pulmo -; Meduza de curent cald
Pe fata subumbrelara, in centru, se gaseste manubriul, cu 4 brate bucale lungi, divizate fiecare in doua, franjurate si terminate cu cate un apendice cu rol in capturarea hra-nei. La baza manubriului sunt 8 grupe de formatiuni franjurate (epoleti). Nu are orificiu bu-cal. Nutritia este secundar microfaga; o parte din digestie are loc printre franjurile bratelor bucale, hrane fiind apoi aspirata prin mici orificii (ostii) in sistemul gastrovascular.
Clasa antozoare (Anthozoa)
Forme reprezentate exclusiv de polipi (antopolipi=coralopolipi); cavitatea gastrica este impartita prin septe in loja: 8 la octocoralieri si 6 la hexacoralieri; faringele es-te ectodermic.
Actinia equina -; Deditelul de mare
La partea superioara prezinta un disc bucal, in centrul caruia se gaseste orifi-ciul bucal (gura), care provine din invaginarea peretelui corpului; aceasta este gura fiziolo-gica (actinostom). Gura morfologica (hidrostom) se gaseste la capatul inferior invaginat al faringelui (actinofaringe). Pe marginea discului bucal se gasesc mici tuberculi cu nemato-cisti. Actinostomul este inconjurat de 6 cercuri concentrice de tentacule.

Increngatura platelminti (Plathelminthes)
Metazoare triploblastice. Acelomate. Cavitatea generala primara este un blas-tocel. Nu au anus, tubul digestiv lipseste complet la cestode. Parenchimul are categorii de celule care indeplinesc diferite functii: respiratoare, fagocitara, adipogenica si glicogenica.
Clasa turbelariate (Turbellaria)
Sunt platelminti cu tegumentul ciliat. Au rabdite (corpusculi cu rol nepreci-zat). Orificiul bucal se deschide pe fata ventrala.
Dendrocoelum lacteum -; Planaria alba
In jumatatea posterioara a corpului, ventral, se afla orificiul bucal, care este si-tuat la capatul unui faringe musculos, invelit intr-o teaca faringiana. Aceasta se continua cu intestinul format din trei ramuri (triclade), din care o ramura anterioara si doua posterioare. Ramurile intestinale prezinta numeroase diverticule, inchise la capat ca niste degete de ma-nusa. Ramurile posterioare pot sa se uneasca sau nu. Nu exista anus.
Clasa cestode (Cestoda)
Platelminti exclusiv paraziti, tubul digestiv absent in toate stadiile de dezvolta-re.
Clasa trematode (Trematoda)
Trematodele sunt considerate ca turbelariate, trecute la parazitism cu modifi-carile adaptative datorite acestui mod de viata.
Fasciola hepatica -; Viermele de galbeaza
La extremitatea anterioara a rostrului se afla ventuza bucala, cu musculatura circulara si radiara, in mijlocul careia se gaseste orificiul bucal, iar ventral, ventuza ventrala, fara deschidere. Tubul digestiv este format dintr-un faringe musculos, un scurt esofag si do-ua ramuri intestinale, cu numeroase diverticule laterale inchise la capat ca degetele de ma-nusa. Cele doua ramuri nu se unesc posterior.
Dicrocoelium lanceatum
Anterior se gaseste o ventuza bucala, in centru cu orificiul bucal. Tubul diges-tiv prezinta un faringe musculos, un esofag si doua ramuri intestinale neramificate, care a-jung pana in apropierea regiunii posterioare a corpului.

Increngatura nematelminti (Nemathelminthes)
Metazoare cu simetrie bilaterala, protostomieni cilindrici sau filiformi, acope-riti de o cuticula groasa. Tubul digestiv este complet, cu orificiul bucal anterior terminal si anal posterior subterminal, ventral.
Ascaris suum -; Limbricul de la porc
Pe partea anterioara se afla orificiul bucal inconjurat de trei buze dintate: una mediana dorsala si doua latero-ventrale; ele delimiteaza un spatiu in forma de „Y”. In blas-tocel se gasesc: tubul digestiv si organele genitale.

Increngatura anelide (Annelida)
Viermi cu simetrie bilaterala; celomati. Tubul digestiv este complet, cu orifi-ciu bucal si anal, in general simplu si drept.
Clasa polichete (Polychaeta)
Anelide prevazute cu multi peri chitinosi infipti in parapode.
Nereis diversicolor
Primul segment al somei poarta ventral orificiul bucal; el este contopit cu 1-;2 segmente somatice formand peristomiul. Prin orificiul bucal poate iesi o trompa faringiana bine dezvoltata, cu o pereche de maxile chitinoase, dintate si puternice; pe suprafata ei se disting cateva grupe de tepi cornosi. Pe fata ventrala a pigidiului (ultima regiune a corpului) se deschide orificiul anal, pe laturile caruia se gasesc doi ciri anali lungi.
Clasa oligochete (Oligochaeta)
Anelide clitelate, lipsite de parapode.
Lumbricus terrestris -; Rama
Primul segment al corpului este peristomiul, pe care se deschide orificiul bu-cal, care incepe sistemul digestiv. Orificiul bucal este urmat de un faringe musculos, de cu-loare alb-galbuie si apoi de un esofag mai lung si ingust, ciliat, pe laturile caruia se disting 3 perechi de diverticule, ce secreta carbonat de calciu, regland pH-ul in sange si in lichidul ce-lomic. Tubul digestiv se continua cu proventriculul, urmat de un stomac musculos (pipota), apoi de intestin, care este acoperit in parte de celule cloragogene cu rol de acumulare a sub-stantelor de excretie. Intestinul mediu, dorsal, prezinta o invaginatie cutata, tiflosolis, care mareste suprafata de digestie.
Clasa hirudinee (Hirudinea)
Cuprinde anelide fara parapode si cheti, cu un numar constant de segmente impartite secundar in inele. Extremitatea anterioara cu ventuza bucala.
Hirudo medicinalis -; Lipitoarea comuna
Extremitatea anterioara se termina cu o ventuza bucala, care provine din mo-dificarea primelor 4 segmente anterioare; in mijlocul ei se afla orificiul bucal indreptat spre fata ventrala. Dorsal, deasupra ventuzei posterioare, pe ultimul inel, se afla orificiul anal.
Sistemul digestiv incepe cu orificiul bucal, gura fiind inarmata cu trei falci pu-ternice, chitinoase, semicirculare, cu numerosi dinti, o falca medio-dorsala si doua latero-ventrale. Printre lamele dintilor se deschid glande salivare unicelulare, care secreta hirudina sau hemofilina. Falcile alterneaza cu trei buze triunghiulare. Gura se continua cu un faringe musculos si un esofag scurt. Urmeaza stomacul format din 10 perechi de pungi stomacale, dispuse lateral. Intestinul este cilindric, relativ scurt; intre el si stomac este un sfincter mus-culos. Ultima portiune a tubului digestiv este intestinul posterior, format dintr-o parte ingus-ta si un rect dilatat, acesta terminandu-se prin anus.

Increngatura moluste (Mollusca)
Celomate primitive cu simetrie bilaterala, corpul nesegmentat, format din trei regiuni: cap, masa viscerala dorsala si picior musculos ventral. Tubul digestiv are glande a-nexe.
Clasa gasteropode (Gasteropoda)
Moluste cu simetrie bilaterala primitiva alterata de flexiunea endogastrica si torsiunea masei viscerale.
Helix pomatia -; Melcul de livada
La partea antero-ventrala a capului se gaseste orificiul bucal marginit de trei buze.
Structura primei portiuni a tubului digestiv este adaptata la hranirea cu vegeta-le. Orificiul bucal se continua cu un faringe musculos, in forma de bulb, pe planseul sau fiind o lama cornoasa acoperita cu mici dinti cornosi (radula). Radula este cel mai caracte-ristic organ al gasteropodelor, iar numarul dintilor si aranjarea lor au o valoare taxonomica. Radula este localizata intr-un diverticul al cavitatii bucale, numit sac radular.
Dupa bulbul faringian urmeaza esofagul, lung, dilatat in regiunea mijlocie. El este inconjurat de doua glande salivare, fiecare avand un canal salivar lung, ce se deschide pe partea latero-dorsala a faringelui. Urmatoarea portiune a tubului digestiv este stomacul, de forma rotunda; in el se deschid canalele glandei digestive. Hepatopancreasul este o glan-da mare, lobata, situata in primele ture de spira ale mesei viscerale. In continuare este intes-tinul mediu, lung, care descrie doua curburi; el se prelungeste cu intestinul posterior ce se indreapta spre partea anterioara, deschizandu-se prin anus, situat anterior.
Clasa lamelibranhiate (Lamellibranchiata)
Moluste caracterizate printr-o regresiune a organizatiei.
Anodonta cygnaea -; Scoica de lac
Orificiul bucal se continua cu un esofag, care da in stomac, inconjurat de un hepatopancreas voluminos; urmeaza intestinul, lung, care face trei anse in picior, apoi se ri-dica spre partea dorsala, patrunzand in pericard. Rectul se deschide prin orificiul anal, situat deasupra aductorului posterior. In prima portiune a intestinului peretele sau formeaza un sant adanc numit tiflosolis.

Increngatura artropode (Arthropoda)
Artropodele sunt protostotomieni cu simetrie bilaterala si metamaterie hetero-noma.
Clasa arahnide (Arachnida)
Artropode chelicerate avand corpul format din doua regiuni distincte: prosoma (cefalotorace) si opistosoma (abdomen).
Tubul digestiv este conformat regimului de hrana carnivor, regiunea anterioara a acestuia functionand ca o pompa aspiratoare respingatoare. El are structuri diferite pe gru-pe: poate sa se intinda in linie dreapta de la gura la anus (scorpioni), poate prezenta diverti-cule si cecumuri laterale (araneide, acarieni), iar la unele specii de acarieni rectul si anusul lipsesc.
Clasa crustacei (Crustacea)
Artropode cu corpul , in general, distinc segmentat si impartit in trei regiuni: cap, torace si abdomen.
Astacus leptodactylus -; Racul de balta
Anterior, in regiunea cefalica se afla orificiul bucal, inconjurat de piesele bu-cale; terminal, pe telson, se afla orificiul anal ca o fanta longitudinala.

De la gura se ridica vertical spre partea dorsala a corpului un esofag scurt, ca-re se continua cu un stomac voluminos de origine ectodermica. Pe stomac se fixeaza doi muschi cardiaci anteriori si doi muschi cardiaci posteriori, avand capetele opuse prinse de fata interna a carapacei. Stomacul este format din doua parti care indeplinesc functii distinc-te: cardia, cu rol de a mesteca alimentele (morisca gastrica = stomac masticator) si pilor, cu rol de a le filtra (stomac filtru). Stomacul are o structura complicata: un aparat de sfaramat hrana (moara gastrica) format dintr-un grup de trei dinti chitinosi, unul median si doi late-rali, care servesc la macinarea hranei. In stomac se gasesc si granule de calciu cu aspect de pastile albe (gastrolite); ele constituie rezerva de carbonat de calciu, folosita la refacerea crustei dupa naparlire. Dupa stomac incepe intestinul mijlociu de natura endodermica. Aces-ta este slab dezvoltat si se prezinta ca mici diverticule in care se deschid canalele hepatopan-creatice. Hepatopancreasul este o glanda digestiva mare, care ocupa aproape toata cavitatea toracica, avand o culoare galbena sau galbena-verzuie. Este format din numeroase diverticu-le, captusite cu un epiteliu secretor de fermenti; de asemenea, este principalul loc de absorb-tie si depozitare a rezervelor. Urmeaza intestinul posterior, ca un tub drept, cu dungi albas-tre, fiind captusit cu chitina. El strabate abdomenul si se deschide prin orificiul anal situat pe telson.
Digestia este extracelulara, procesele chimice ale digestiei au loc in intestinul mediu si in diverticulele hepatopancreasului (glanda digestiva), insa ea incepe inca din sto-macul piloric.

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite