Vitaminele sunt compusi organici esentiali vietii, pe care organismul uman
nu le produce in cantitati suficientesi care trebuie, deci, procurati din surse
externe. f2c23cl
Legumele, fructele, precum si multe alte produse alimentare sunt indispensabile
alimentatiei omului contemporan. In procesul prepararii si conservarii
se pierde, din pacate, o mare parte din valoarea nutritiala de baza si din continutul
de vitamine si minerale. Organismul hranit corespunzator se dezvolta mai bine,
acumuleaza mai mult si trateaza stresul cu mai multa usurinta. Bebelusi si copiii
de scoala au o nevoie mai mare de suplimente si vitamine decat adultii.
Este necesar sa subliniem faptul catraim in vremuri in care conditiile
de viata se deterioreaza constant, pline de influente nefasteti obiceiuri proaste
privind alimentatia, activitatea fizica, fumatul ti consomul de alcool. Sanatatea
noastra este extrem de vulnerabila, astfel incat pastarea ei devine
imposibila, chiar si cu o dieta echilibrata. Cu toate acestea, toata lumea poate
profita de suplimentele alimentare cu multivitamine si minerale, adecvate tuturor
caregoriilor de varsta.
Pentru procesele biochimice care au loc in organism sunt esentiale cantitati
determinate de vitamine si minerale. Obtinerea acestora direct din hrana consumata
s-ar putea sa nu fie intotdeauna la indemana, de aceea prezenta
lor in organism ar trebui asigurata sub forma de asa-numite “multipreparate”.
Din fericire astazi avem acces la preparate din multivitamine si multiminerale
realizate din surse naturale. Ele sunt asimilate si folosite mai bine de catre
organism decat preparatele sintetice. Importante nu sunt numai cantitatile
ingredientelor, ci si mai ales propaortiile dintre ele.
Complexul vitaminic B
Complexul vitaminic B cuprinde toate vitaminele din grupa B, vita- mina H (biotina),
paraaminobenzoic (PABA), colina si inozitol. Toti acesti compusi vitaminici
isi excercita efectele biochimice si fiziologice in mod sinergic,
intr-o stransa interdependenta. Deoarece vitaminele complexului
B sunt solubile in apa, preparatele moderne cu absorbtie intestinala lenta
Sunt preferate fiindca asigura o concentratie sangvina constanta pentru un timp
mai indelungat. Este foarte putin cunoscut faptul ca unele simptome, cum
ar fi caderea si incaruntirea permatura a parului, materata, deshidratarea
pielii, friabilitatea unghiilor, pot fi ameliorate doar prin asigurarea unui
raport suficient de vitamine B, fara a se utiliza sampoane sofisticate sau crème
extrem de scumpe.
Vitamina B1 are un rol important in metabolismul glucidelor si este absolut
necesara pentru functionarea normala a musculaturii si a sistemului nervos.
In stare normala se gaseste in cereale si drojdie. Este cunoscuta
si sub denumirea de “vitamina performantei intelectuale”, de oarece are efecte benefice asupra activitatii sistemului nervos siu asigura
cresterea randamentului intelectual. Are si un usor sfsct diuretic. Aportul
crescut de glucide, sportul de performanta, precum si stresul cresc necesitatea
de vitamina B1. Aduce o contributie importanta si la mentinerea tonsului musculaturii
netede. Carenta duce la aparitia bolii beri-beri.
Vitamina B2 are un rol determinant in procesul de fixare a fierului in
hemoglobina, in sinteza proteinilor, precum si in catabolismul lipidelor
si a glucidelor. Imbunatateste vederea si contribuie la dezvoltarea fizica.
Lipsa vitaminei B2 produce tulburari de crestere si dezvoltare si favorizea-za
aparitia unor boli deratologice. Aportul insuficient determina reducerea biosintezei
proteinilor. Necesarul de vitamina B2 este mai crescut la sportivi si in
situatii de stres. In alimente se gaseste impreuna cu vitamina B2.
Vitamina B3 are un rol deosebit de important in procesele de oxido-reducere
si in metabolismul lipidilor si glucidilor. Este indispensabila functionarii
normale a aparatului digestiv, a sistemului nervos, mentinerii integritatii
tegumentelor si mucoaselor , precum si sinteyei normale a u nor hormoni. Are un efect calmant al migrenelor, imbunatateste circulatia
sangvina, scade tensiunea arteriala, precum si concentratia colesterolu-lui
si a trigliceridelor. Amelioreaza durerile ulceroase si combate helena
(mirosul neplacut al gurii).
Vitamina B4 favorizeaza absorbtia fierului, participa la metabolismul unor aminoacizi
la biosinteza acizilor nucleici, impreuna cu alte vitamine are rol in
biosinteza hemoglobinei si a globulelor rosii si, de aceea, este foarte utila
an tratamentul unor anemii. Lipsa acidului folic este un factor de risc pentru
unele malformatii congenitale. Recent, un grup de medici din Alabama a raportat
ca acidul folic are un rol important an profilaxia cancerului de col uterin.
Vitamina B5 are rol an catabolismul glucidelor si lipidelor si, prin aceas-ta,
la generarea energiei necesare proceselor fiziologice. Are un rol impor tant in desfasurarea multor reactii enzimatice. Favorizeaza mentinerea
structurii si functiei normale a pielii si stimuleaza pozitiv cresterea si pig-mentarea
parului. Este indispensabila functionarii normale a glandelor su-prarenale.
Vitamina B6 , prin faptul ca activeaza unele enzime, are multiple roluri. Participa
la metabolismul aminoacizilor, a acizilor grasi esential si al fie-rului. Se
gaseste an drojdie, ficat si carne. Este absolut indispensabila for-marii anticorpilor
si a hematiilor(globulelor rosii). Deoarece are un rol im-portant an metabolismul
aminoacizilor, necesitatea utilizarii este in raport direct cu cantitatea
de proteine consumate. Aportul crescut de proteine si un efort fizic sustinut
si intens maresc considerabil necesarul de vitami-na B6 al organismului. Lipsa
acestei vitamine afecteaza structura si func-tionarea normala a tesutului muscular.
Este necesara pentru fixarea vitaminei B12. Actioneaza ca un slab diuretic natural.
Vitamina B7 este componenta a unor enzime care contribuie la metabo-lismul proteinelor,
glucidelor si lipidelor. Amelioreaza durerile musculare consecutive oboselii
si contribuie la mentinerea integritatii pielii. Impiedi ca incaruntirea si caderea parului, fiind utilizata cu rezultate bune
si prevenirea alopeciei(cheliei). Sportivii necesita cantitati mari din aceasta
vitamina. Avidina din oul crud intarzie absorbtia acestei vitamine.
Vitamina B8 este sintetizata si in organism, dar in cantitati insuficiente.
Impreuna cu inozitolul(ambele substante sunt componente ale lecitinei)
favorizeaza legarea acizilor grasi liberi, prevenind steatoza hepatica, im-piedica
depunerea colesterolului pe peretii arteriali. Contribuie la elimina-rea substantelor
toxice si a metabolitilor inutili acumulati in organism. Lipsa colinei
duce la perturbarea activitatii cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare.
Vitamina B9 favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza. Im-preuna
cu colina participa la biosinteza fosfolipidelor, componente esenti-ale ale
membranei celulei nervoase. Ca urmare, este absolut indispensabi la transmiterii influxului nervos si, deci, activitatii cerebrale. Are si un
efect calmant pronuntat.
Vitamina B10 contribuie la metabolismul fierului si la formarea hematiil-lor(globulele
rosii). Favorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantotetic.
Lipsa vitaminei B10 duce la incaruntirea si aparitia eczemelor.
01are un rol important in sinteza proteinilor, in metabolismul glucidelor
si acizilor grasi, precum si in formarea globulelor rosii. Contri-buie
la dezvoltarea fizica,la cresterea poftei de mancare si a greutatii cor-porale.
Din acesate motive, este utila in profilaxia si tratamentul anemiei. Se
gaseste in ficat si in preparatele din ficat. Vitamina B12 isi
aduce apor-tul si la mentinerea functionarii normale a sistemului nervos, amelioreaza
irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare,de
memorare si de pastrare a echilibrului psihic.
Beta-carotenul (vitamina A)
Beta-carotenul ajunge in organism prin aport alimentar si este trans-format
de ficat in vitamina A, in functie de necesitati. Vitamina A contribu-ie
la profilaxia si ameliorarea tulburarilor de vedere, creste rezistenta or-ganismului
fata de infectiile cailor respiratorii si este un factor important in
mentinerea sanatatii pielii, parului, danturii si gingiilor. De asemenea participa si la biosinteza imunoglobulinelor, stimuleaza activitatea siste-mului
imunitar, previne si amelioreaza depigmentarile cauzate de bolile fi-catului
sau de batranete. Beta-carotenul protejeaza mucoasa nazala, bu-cala, faringiana,
laringiana, traheala si pulmonara, fiind un adjuvant efici-ent in tratamentul
infectiilor respiratorii, emfizemului pulmonar si hiperti-roidismului; accelereaza
dezvoltarea fizica si creste rezistenta sistemului osos. Beta-carotenul are
rol si in profilaxia cancerului. Efectul profilatic al beta-carotenului
in bolile maligne se bazeaza pe transformarea metabo-litilor cacerigieni
formati in organism sau a substantelor cancerigiene a-junse in organism
din mediul exterior, in substante mai putin nocive si mai solubile, deci
mai usorde eliminat. Beta-carotenul reduce riscul aparitiei infarctului miocardic
si a decesului prin stop cardic.
Rezultatele unei cercetari efectuate in Statele Unite ale Americii, pe
o perioada de 10 ani, au demonstrat ca bolile cardiatice si cancerul de prostata
au o incidenta de doua ori mai mica in cazul barbatilor care au consumat
sistematic beta-caroten, in comparatie cu subiectii din lotul martor care
nu au consumat aceasta substanta. In Lin Xian, regiune muntoasi
a Chinei, incidenta cancerului gastric si esofagian este cea mai mare din lume.
Savantii chinezi si americani, in cadrul unor cercetari comune efectuate
in aceasta zona geografica, au administrat in doze zilnice, unor
persoane sanatoase, cu varsta cuprinsa intre 40 si 69 de ani, diverse
combinatii de vitamine A, B,C si E si de substante minerale. La cei care au
primit deopotriva vitamina A si zinc, numarul imbonlavirilor de cancer
gastric a scazut cu doua treimi, in timp ce la celelalte grupe nu s-au
constatat diferente semnificative.
Vitamina A reduce riscul aparitiei cancerului, prin faptul ca este implicata
in procesul de diferentiere celulara, ceea ce justifica utilizarea sa in
profilaxia bolilor maligne. Zincul regleaza circuitul vutaminei A in celule.
Beta-carotenul se gaseste in toate plantele verzi, dar sursele cele mai
valoroase sunt: morcovii, spanacul si varza creata, dintre zarzavaturi, si pepenii
galbeni si caisele, dintre fructe. S-a observat ca la japonezii si norvegienii
care consuma, prin traditie, alimente cu un continut bogat in beta-caroten,
incidenta imbonlavirilor de cancer pulmonar, de colon, de prostata, de
col uterin este mult mai scazuta. In cele mai multe cazuri, alimentele
consumate contin si substante poluante, nefiind ideale ca sursa de vitamine.
In morcovi, de exemplu, se gasesc adesea cantitati mai mari de cadmiu
si nitrati decat de beta-caroten, exceptie facand doar plantele
cultivate dupa metode ecologice. Din motivele mentionate mai sus, este util
un aport de beta-caroten pur din suplimente alimentare.
VITAMINA C
Vitamina C face parte din grupa vitaminelor hidrosolubile si din aceasta cauza,
in cazul unei solocitari fizice excesive, se elimina in cantitati
mari din organism. Din fericire, cercetarile recente au descoperit preparatele
cu absortie lenta datorita carora vitamina C poate fi prezenta permanent in
organism si isi va exercita efectul benefic pe o durata mare de timp.
Vitamina C a fost descoperita de catre savantul maghiar Albert. El a fost primul
care a reusit sa extraga din ardei vitamina C si pentru aceasta descoperire
a fost distins cu Premiul Nobel. Astazi se pot procura usor si in tara
noastra produsele cu vitamina C obtinute din surse naturale.
Vitamina C se gaseste atat in zarzavaturi cat si in
citrice, sursa naturala principala constituind-o macesele in care se gaseste
impreuna cu asa-numitele flavonide care sporesc efectele acidului asboric.
Deficitul de vitamina C conduce la aparitia scorbutului. Acidul asor-bic administrat
in mod sustinut simuleaza sistemul imunitar si creste rezistenta organismului
fati de bolile infecto-contagioase. Participa la activarea multor sisteme
enzimatice si are un rol umportant in respiratia celulara. Accelereaza
vindecarea ranilor, regenerarea tesuturilor, participa la sinteza fibrelor de
colagen, a cartilajelor si oaselor, precum si la sinteza hormonilor corticosuprarenalieni.
Are efect antistres, facilitea-za absorbtia fierului si impreuna cu acidul
folic si vitamina B12 stimuleaza maturarea globulelor rosii. Scade colesterolul
sangvin si protejeaza organismul fata de substantele cancerigene. Creste si
mentine randamen-tul fizic. In timpul suprasolicitarilor fizice creste
necesarul de vitamina C si din aceasta cauza se recomanda sportivilor un consum
crescut inainte de competitii. La fel ca majoritatea vitaminelor, vitamina
C se descompu-ne usor si este sensibila la lumina, caldura si vapori de apa.
La depozita-rea vitaminei C trebuie sa avem in vedere toate acestea.
Preparatele moderne de vitamina C contin si bioflavonoide. Aceste substante
sunt denumite uneori vitamina P, insa nu sunt vitamine propriu-zise. Bioflavonoidele
favorizeaza absorbtia vitaminei C, fiind preferata, astfel, adminitrarea lor
concomitena.
Organismul uman nu este capabil sa siontetizeze bioflavonoide si, din acest
motiv, acestea sunt furnizate organismului doar prin aport alimentar. Aceasta
grupa de substante este fregvent utilizata in accidentele sportive, deoarece
reduce durerea, atenueaza efectele loviturilor, are efect hemostatic si amelioreaza
simptomatologia hipocal-cemiei. Impreuna cu vitamina C, bioflavonoidele
mentin integritatea structurii interne a capilarelor. Participa la sinteza acizilor
biliari, scad colesterolemia si, prin efectul reducator, previn formarea cataractei.
In preparatele de vitamina C din extracte naturale, acidul ascorbic se
gaseste sub forma de poliascorbat, care are un efect prelungit fata de de cel
al acidului ascorbic simplu obtinut pe cale sintetica.