v2d4dz
CAVITATEA NAZALA -; primul segment al cailor respiratorii.
Ea este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale.Fosele
nazale se afla partial in piramida nazala care are rol estetic si de protectie.
FARINGELE,al doilea organ al cailor respiratorii,este un organ cu dubla functie,
respiratorie si digestiva.
LARINGELE,este situat in partea anterioara a gatului,sub osul hioid,deasupra traheei,proeminand
sub piele.Are un schelet cartilaginos,format din trei cartilaje neperechi (cartilajul
tiroid,cricoid,epiglotic) si trei perechi (cartilajele aritonoide,corniculate
si cuneiforme) unite intre ele prin ligamente sau articulatii.La interior este
captusit de o mucoasa care determina in cavitatea laringelui,patru plici numite
corzi vocale,doua superioare si doua inferioare.
TRAHEEA este un conduct fibro cartilaginos,intins de la marginea anterioara a
laringelui pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale.Este situata
anterior de esofag.Are doua segmente;cervical si toracal.Inelele bifrocartilaginoase
sunt incomplete posterior,unde se afla o membrana musculabifroelastica care permite
dilatarea esofagului si inaintarea bolului alimentar in timpul deglutitiei.La
exterior se afla tesut conjunctiv,iar la interior mucoasa traheala,formata dintr-un
epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat,avand si celule care secreta mucus.
BRONHIILE PRINCIPALE.Sunt doua conducte fibrocartilaginoase,rezulta- te din bifurcarea
traheei la locul de bifurcare,in interiorul traheei se afla
- 3 -
pintenele traheeal.Bron-hiile principale ajung la lobul pulmonar prin care
patrund in plaman ,ramnificandu-se si formand astfel arborele bronsic.Structura
bronhiilor este aceiasi cu a traheei.
PLAMANII
Plamanii reprezinta principalele organe ale aparatului respirator si sunt situati
in cavitatea toracica,deasupra diafragmului.Au forma unor jumatati de con sectionat
de la virf spre baza,masa medie a celor doi plamani este de 1300g.
Plamanii prezinta;baza usor concava asezata pe diafragma si care,prin inter-mediul
difragmului,la dreapta este in raport cu lobul drept al ficatului,iar la stanga
cu lobul stang al ficatului,cu fundul stomacului si cu splina;
- varful depaseste prima coasta si ajunge la baza gatului
-
- fata externa (coastele),vine in raport cu coastele si spatiile intercostale
si prezinta la plamanul drept doua fisuri;una oblica si alta orizontala,iar
plamanul stang numai fisura oblica;
- fata interna mediastinala este plana si prezinta hilul plamanului care este
locul de intrare si iesire al elementelor pediculului pulmonar(adica bronhia
principala,artera si venele pulmonare,arterele si venele bronsice,nervii vegetativi
si vase limfatice).
STRUCTURA PLAMANULUI -; este cea a unei glande tubuloacinoase, fiind formate
dintr-un sistem de canale aeriene si dintr-o multitudine de saci.
Lobii plamanului drept(superior,mijlociu,inferior)sunt delimitati de doua fisuri,in
timp ce lobii plamanului stang(superior si inferior),sunt delimitati de o fisura.Fiecare
lob este alcatuit din segmente,care reprezinta unitatiile anatomice,functionale
si clinice ale plamanului.Fiecare segment este format din lobul,unitatiile morfofunctionale
ale plamanilor care au forma piramidei,cu baza spre suprafata plamanilor,iar
varful suspendat de o bronhie supra- lobulara,indreptat spre hil.In jurul lobului
se afla tesut conjunctiv bogat in fibre elastice,celule conjunctive si celule
macrofage.
ARBORELE BRONSIC. Dupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in plaman
ele se ramifica in bronhii lobare,care la randul lor se ramifica in bronhii
segmentare.Bronhiile segmentare se divid de mai multe ori si dau nastere la
bronhiile supralobulare care patrund prin varful lobului pulmonar in interiorul
lobului,devenind bronhiile intralobilare.Bronhiile intra lobilare se ramifica,lal
randul lor dind nastere bronhiilor terminale,numite astfel deoarece sunt ultimile
ramificatii ale arborelui bronsic,cu rol de a conduce aerul.Bronhiile terminale
dau nastere bronhiilor respiratorii (acinoase) care se continua cu canalele
alveolare,ai caror pereti reprezinta dilatatii in forma de saci alveolari,in
care se
- 4 -
deschid alveolele.Totalitatea elementelor care continua o bronhiala terminala
formeaza acinul pulmonar.
Epiteliul alveolar,membrana bazala a alveolei,tesuturile conjunctive de sub
ea ,membrana bazala a capilarului si endoteliului capilar formeaza bariera hematoaeriana
care este strabatuta de oxigen si dioxid de carbon.
VASCULARUZATIA PLAMANILOR,plamanul are o dubla vasculariza-tie ; functionale
si nutritive.
VASCULARIZATIA FUNCTIONALA -; realizeaza schimburile gazoase si este reprezentata
de trunchiul pulmonar si venele pulmonare care alcatuiesc mica circulatie.
Trunchiul pulmonar incepe cu ventriculul drept,se imparte in artera pulmo- nara
stanga si dreapta care patrund in plamani prin hilul pulmonar.Ajunsa in plamin
artera urmareste ramificatiile arborelui bronsic;patrunzand in lobul pulmonar
si se capilarizeaza in jurul alveolelor pulmonare.La nivelul acestei retele
capilare dioxidul de carbon este cedat alveolelor si din alveole patrunde oxigenul
care este preluat de venele pulmonare.Aceste vene parasesc plaminul prin hilul
pulmonar si duc sangele cu oxigen in atriul stang,de unde va trece in ventriculul
stang care il va impinge prin aorta in tot organismul.
Vascularizatia nutritiva face parte din marea circulatie si este reprezentata
de artarele si venele bronsice.Arterele bronsice provin prin aorta toracala
,iar venele bronsice se deschid in sistemul azyges.
Pleura este o membrana seroasa formata din doua foite dintre care una inveleste
plamanii la exterior,patrunde in fisuri,iar cealalta captuseste peretii cutiei
toracice.Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul pediculului
pulmonar.Intre cele doua foite se afla cavitatea pleurala spatiuvirtual,in care
exista presiune negativa cu rol important in mecanica respiratiei.Intre cele
doua foite se gaseste foarte putin lichid seros,care mentine umeda suprafata
lor ,usu- rind alunecarea plaminului in timpul miscarilor respiratorii. Cavitatea
pleurala poate devenii reala cand in cazuri de boala contine aer (pneumotorax)
sange (hemotorax) sau puroi (piotorax).
MEDIASTINUL este o regiune topografica limitata lateral de fetele interne ale
celor doi plamani,inferior si diafragm,anterior de stern iar posterior de coloana
vertebrala toracala si de catre extremitatiile posterioare ale coastelor.In
mediastine se gasesc;inima invelita de pericard , vasele mari ; venele cave
superioare si inferioare,cele patru vene pulmonare,artera aorta ,trunchiul pulmo-nar
cu ramurile lui,traheea si cele doua bronhii principale.
- 5 -
RESPIRATIA
RESPIRATIA reprezinta una din functiile esentiale ale organismelor vii in
general,functie prin care se realizeaza raportul de oxigen din aerul ambiant
pana la nivelul celular,in paralel cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de
carbon,realizat din metabolismul celular.Aceasta functie complexa se realizeaza
cu participarea unor sisteme morfofunctionale in mai multe etape strans corelate,intr-o
stricta succesiune,acestea sunt : ventilatie pulmonara,difuziunea si schimbul
de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare,transportul gazelor in sange si
respiratie celulara.
VENTILATIA PULMONARA
Este procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre
mediu ambiant si alveolele pulmonare,antrenand astfel patrunderea aerului bogat
in oxigen catre alveole si eliminarea dioxidului de carbon catre exterior.
MISCARILE VENTILATORII
Circulatia altrenativa a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice
ale volumului cutiei toracice urmate fidel de miscarea in acelasi sens a plamanului
care este solidarizat de aceasta prin intermediul foitelor pleurale.Variatiile
ciclice ale volumului aparatului toraco-pulmonar se realizea-za in cursul a
doua miscari de sens opus,definite ca miscarea inspiratorie si miscarea expiratorie.
In timpul miscarii inspiratorii are loc cresterea volumului cutiei toracice
si o crestere a volumului pulmonar.Cresterea volumului cutiei toracice se realizeaza
ca o consecinta a cresterii celor trei diametre ale sale anteroposterior,longitudi-nal
si transversal.
O data cu cresterea volumului cutiei toracice are loc o expansiune a plama-nilor,favorizata
de bogatia fibrelor elastice din structura parenchimului pulmonar si determinata
de existenta unei aderente functionale intre cutia toracica si plaman.
Expansiunea plamanilor si cresterea volumului lor in cursul inspiratiei au drept
consecinte o scadere a presiunii aerului din interiorul plamanului sub presiune
atmosferica (aproximativ cu 2-3 mm Hg) realizandu-se astfel un gradient de presiune
datorita caruia aerul atmosferic patrunde in interiorul plamanilor.Punerea in
miscare a aparatului toracopulmonar ca fortele ce iau nastere prin contractia
muschilor respiratorii sa depaseasca o serie de forte opozante de sens contrar,generator
de insasi particularitatile structurale ale aparatului toraco-pulmonar. Dintre
fortele opozante o deosebita semnificatie functionala o prezinta fortele elastice,vascoase,inertiale.
- 6 -
Miscarea expiratorie (expiratia) reprezinta miscarea de sens contrar inspiratiei,in
cursul careia are loc revenirea la volumul initial al cutiei toracice si al
plamanului.In conditii de repaus,expiratia este un act pasiv ce nu necesita
contractia musculaturii respiratorii.Revenirea cutiei toracice si a plamanului
la volumul initial este consecinta refractiei tesuturilor elastice ale aparatului
toraco-pulmonar care au fost desprinse in cursul inspiratiei si care elibereaza
sub forma de energie cinetica,energia potentiala acumulata.Ca urmare a scaderii
volumului pulmonar in cursul respiratiei,presiunea aerului va creste peste presiunea
atmosferica (cu 2-3 mm Hg),ceea ce are drept consecinta crearea unui gradient
de presiune de-a lungul careia aerul din plamani iese catre exterior.
VOLUMELE SI CAPACIATIILE PULMONARE
In cursul miscarilor ventilatorii,patrund si ies din plamani cantitati de aer
a caror marime este in functie de talia persoanei de varsta,de sex,de postura,etc.
si a caror cuantificare poate aduce informatii asupra integritatii aparatului
toraco-pulmonar.Evaluarea volumelor se face prin spirometrie si mai ales prin
spirografie.Spirometria se efectueaza cu ajutorul spirometrelor.Spirometrele
sunt de mai multe feluri : spirometre cu apa si spirometre uscate.
Metoda spirografica utilizeaza spirograful,un aparat care permite inregistra-rea
grafica a volumelor expirate si efectuarea unor succesiuni de miscari inspiratorii
si expiratorii.In alcatuirea spirografului exista o serie de sisteme:
- sistemul inscriptor este reprezentat de o pernita care conectata cu clopotul,per-mite
inregistrarea variatiilor de pozitie ale acestuia in functie de variatia volumului
de aer introdus.
- sistemul de pompe ce dirijeaza aerul in sens unic prin spirograf,permitand
efectuarea succesiva a mai multor miscarii respiratorii,fara ca subiectul sa
inspire sau sa expire atmosfera ambianta.
- sistemul de absortie a dioxidului de carbon expirat reprezentat de o substanta
absorbanta a dioxidului de carbon.
In consecinta aerul pe care il respira subiectul va avea o compozitie relativ
constanta evitandu-se acumularea dioxidului de carbon in exces.
- sistemul de introducere sub clopot al oxigenului cu un debit constant inlocuind
astfel oxigenul consumat.Se poate observa ca drept urmare a ventilatiei volumului
de aer curent,penita sistemului inscriptional va trasa un grafic in linii ascendente
(inspir) si descendente (expir).Prin inspirarea unui volum de aer maximal,la
sfarsitul unei inspiratii de repaus va inregistra volumul de rezerva inspiratorie,iar
prin efectuarea unei expiratii maximale la sfarsitul unei expiratii de repaus
vom inregistra volumul de rezerva expiratorie.
- 7 -
Volumul curent (VT) reprezinta volumul de aer care patrunde in plamani,in cursul
unei inspiratii si unei expiratii de repaus,valoarea lui medie la persoanele
adulte este de 500 ml.
Volumul inspirator de rezerva (VIR),reprezinta volumul maxim de aer ce poate
fi inspirat la sfarsitul unei inspiratii de repaus.
Valoarea lui medie la adulti este de 3000 ml. ceea ce reprezinta 60% din capacitatea
vitala.
Volumul expirator de rezerva (VER) reprezinta volumul maxim de aer care poate
fi expirat la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea lui medie la adulti
este de 1200ml.,adica aproximativ 25% din capacitatea vitala.
Volumul rezidual (VR) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul
unei expiratii maximale.Valoarea lui medie la adulti este de 1300ml. ceea ce
reprezinta aproximativ 25% din capacitatea vitala.
Capacitatiile pulmonare reprezinta valoarea sumei a doua ori mai multe volume
pulmonare astfel :
- capacitatea pulmonara totala (CPT),reprezinta volumul de aer cuprins in plaman
la sfarsitul unei inspiratii maxime,insumand toate volumele pulmonare mentionate.Valoarea
ei variaza in functie de talie sex,varsta,in medie luandu-se in consideratie
o valoare de 6000ml.
Capacitatea vitala (CV) reprezinta volumul de aer ce poate fi scos din plaman
printr-o expiratie fortata efectuata dupa o inspiratie maxima.Ea este egala
cu suma a trei volume pulmonare (VRI) + (VER) +(VT) si are in medie o valoare
de aproximativ 4700ml. reprezentand in jur de 75% din CPT;
- Capacitatea reziduala functionala (CRF) reprezinta volumul de aer care ramane
in plaman la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea ei,se poate obtine
prin insumarea VER + VR ,ea reprezentand aproximativ 50% din CPT;
- Capacitatea inspiratorie (CI) reprezinta volumul de aer ce poate fi introdus
in plaman printr-o inspiratie maxima care incepe la sfarsitul unei expiratii
de repaus.Valoarea ei este echivalenta cu suma dintre VT si VER si reprezinta
50% din CPT.
DEBITELE VENTILATORII. Daca masurarea volumelor pulmonare confera o serie de
parametrii statici ce caracterizeaza aparatul toraco-pulmonar,pentru obtinerea
unei informatii legate de functia ventilatorie se utilizeaza masura debitelor
ventilatorii.
- 8 -
Debitul ventilator de repaus (V) reprezinta cantitatea de aer ventilat in
timp de un minut in conditii de repaus si poate fi obtinut prin produsul dintre
volumul curent si frecventa oscilatiei.
Debitul ventilator maxim (Vmax) reprezinta cantitatea de aer maxima ce poate
fi ventilata ca urmare a cresterii maximale a frecventei si amplitudinii respiratorii,el
poate atinge valori de pana la 1501 /min. la persoanele antrenate.
VENTILATIA ALVEOLARA. La sfarsitul unei respiratii de repaus,in interiorul plamanilor
se afla aproximativ 2500 ml. aer din acestia doar in jur de 2350 ml.participa
la schimbul de gaze,aflindu-se in interiorul alveolelor (aer alveolar) restul
de aproximativ 150 ml. este condus in caile respiratorii la nivelul carora nu
au loc schimburi de gaze,fapt pentru care acest spatiu a fost numit spatiu mort
anatomic.
Din cei 500 ml. ce patrund in plamani in cursul unei inspiratii de repaus,150ml.
vor primeni aerul din spatiul mort anatomic,iar restul de 350 ml.se adauga aerului
alveolar.Cu alte cuvinte ventilatia alveolara (Va) va exprima cantitatea de
aer care patrunde in plamani dupa scaderea volumului spatiului mort anatomic
(Vsma) in timp de un minut.
Va = V -; Vsma x f