Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 


Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
CAPRA NEAGRA
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Innobilata-i stinca si zvelta ei coroana E paricopitala tronind pe inaltimi; O vraja inchegata sau parca-i o morgana Fecioara Sau zeita peste salbaticimi. (MAIUUS VULPE, CAPRA NEAGRA) u8z8zq
Prin anul 1972, intr-o calatorie de serviciu in Tirol, am avut pri­lejul sa constat cu uimire, dar si cu legitima mindrie, la expozitia de trofee romanesti, deschisa acolo in inima unei provincii in care vina-toarea de capre negre se bucura de cele mai inalte aprecieri, cum vina-torii autohtoni ramineau impietriti in fata panopliilor cu trofee de capra neagra din Carpati. Din miile de trofee de capra neagra pe care le-am vazut in castelele, muzeele si cabanele tiroleze, din cele 2 017 panoplii pe care le-am numarat reunite pe un singur perete al sufra­geriei din locuinta, de la Grenoble, a celui care a fost Marcel A.J. Couturier, cuprinzind si recordul Spaniei si al Frantei, n-am vazut vreunul care sa poata fi comparat cu primele 10 trofee romanesti.
Acest diamant negru incrustat in cununa de piatra a Carpatilor, aceasta naluca a inaltimilor sau antilopa-albastra cum au botezat-o poetii, a existat dintotdeauna in muntii nostri, cuprinzind astazi masivele Retezat, Fagaras, Bucegi, Rodna, Piatra Craiului, Paring. In ultimele doua decenii au fost efectuate cu mari eforturi, incununate de SHeces, actiuni de reintroducere a caprei negre in masivele montane din care odinioara a disparut, in special in muntii Rodna, in care, pina la aceasta actiune de repopulare, ultimul exemplar fusese vazut in anul 1924.
Capra neagra are corpul robust, de 1,1 - 1,3 m, cu o coada de numai 3-4 cm. La greaban atinge inaltimea de 0,7-0,8 m, iar greutatea cor­porala poate ajunge, evident in conditiile de la noi, la 60-65 kg, deta-sindu-se net, din acest punct de vedere, de celelalte subspecii din lume. Picioarele sint puternice, cu copitele perfect adaptate la viata in mefliui alpin. Blana este galbuie-roscata cu nuante cenusii, pentru ca iarna, sa devina brun-inchisa. Pe cap culoarea blanii este alburiu-galbuie, cu o dunga bruna de la Surechi la virful botului. De-a lungul spinarii, exista o coama de par mai lung si mai aspru. In jurul orifieiului anal, este pre­zenta "oglinda", o portiune din blana colorata in alb-galbui.
Isi schimba parul de doua ori pe an, primavara si toamna, astfel ca in timpul verii blana caprei negre este... roscata, pentru ca toamna "In parul de iarna", cum spun vinatorii, sa devina brun-inchisa, neagra. Ambele sexe poarta coarne, dar un observator atent, poate deosebi de la distanta, cu ajutorul unui binoclu, sexele. Astfel, la masculi, unghiul dintre virf si cornul propriu-zis este mai mic de 90°, pe cind la femele acest unghi este mai mare de 90°. De asemenea, la masculi este prezent si vizibil un smoc de peri lungi pe partea ventrala, in dreptul organului sexual.
Pe coarne, de obicei, pornind de la baza catre virf, se depune adesear cam pe o treime din lungimea lor, un strat de rasina datorita frecarii acestora pe trunchiurile arborilor rusinosi din zona. Aceasta frecare a coarnelor este o manifestare a teritorialismului, mai ales in epoca de rut, epoca de alergat, cind glanda retrocornala sau "smochina" situata pe crestetul capului, indaratul coarnelor, secreta un lichid cu miros, patrunzator, care ajuta la delimitarea teritoriului si la gasirea partene­rilor. Virsta caprei negre se poate determina cu usurinta dupa inelele anuale de crestere, care se aduna pe teaca fiecarui corn.
Capra neagra este un animal tipic alpin, traind in golul de munte, de la limita superioara a padurilor, deci de la aproximativ 1 500 m altitudine in sus, cu rare exceptii (ex. pe valea Oltului, la nord de orasul Calimanesti).
Adesea, in iernile grele, coboara in padurile limitrofe golului alpin, in cautarea hranei. Se hraneste cu ierburi alpine, licheni, muschi. Mai rar, accepta finul care i se pune la dispozitie, dar frecventeaza permanent sarariile cu bulgari de sare, care se pun in folosul sau pe brine, sub stinci, in locuri adapostite. In stomacul caprei negre se gaseste adese'a o for­matiune densa, de consistenta unei pietre, rezultata din conglomerarea resturilor celulozice nedigerate, denumita bezoar. Termenul este putin cunoscut. in vechime, vinatorii de capre negre atribuiau acestui conglomerat puteri magice, purtindu-1 ca talisman.


Animal inzestrat cu un vaz exceptional, capra neagra este capabila sa distinga miscarea la distante mari.
Are activitate exclusiv diurna, in doua reprize marcate, dimineata devreme si dupa-amiaza inainte de crepuscul.
Traieste in grupuri denumite ciopoare, constituite mai ales din femele cu iezii lor si din tapi tineri. Tapii batrini duc, de obicei, o viata soli­tara din care nu ii scoate decit epoca de imperechere. Aceasta, denumita vinatoreste "alergat", datorita obiceiului tapilor de a urmari in fuga caprele, se desfasoara o singura data pe an, toamna, in octombrie-noiem-brie. In timpul imperecherii se dau lupte violente intre masculi, care, fiind in vesnica miscare si nehranindu-se suficient, slabesc, pierzind pina la 20% din greutatea corpului.

In luna mai din anul urmator apar iezii, in mod obisnuit unul, mai rar doi, la o capra. Curios este faptul cala numai citeva ore de la fatare sint capabili sa-si urmeze mama si cioporul in terenul plin de pericole in care isi duc viata.
Linistea in teren este una din conditiile de baza pentru statornicia caprelor negre, astfel incit tipetele, fluieraturile, azvirlirea de bolovani de catre cei care fac acest fel de "turism" in tinuturile populate de capre-negre sint manifestari impotriva carora exista prevederi legale si care tre­buie preintimpinate prin avizarea turistilor.
S-a observat ca, aproape intotdeauna, animalul care sesizeaza un pericol, acea straja sau santinela a cioporului, care, mai intotdeauna, este o capra batrina, emite un suierat caracteristic, dupa care intreg cioporul se pune in miscare. Acest obicei reprezinta o caracteristica a animalelor care traiesc in grupuri mari, si isi "organizeaza" apararea gratie instinctului de conservare.
Cind este urmarita indeaproape, capra neagra are obiceiul sa se "incuie" pe cite o brina ingusta, sau pe vreun tanc de stinca, unde nu poate fi ajunsa. Alearga cu mare iuteala, cu dese si scurte opriri pentru orientare, si este capabila sa urce si sa coboare fulgerator pante abrupte, fara nici o ezitare.
Se spune ca pentru reazem, in timpul unui salt in zig-zag, isi poate aduna copitele celor patru picioare pe o suprafata cit o palma intinsa. De altfel, copita caprei negre este un model de adaptare la viata alpina, fiind deopotriva elastica si rezistenta, avind o mare aderenta chiar pe stinca uda
In prezent este considerata una dintre cele mai pretioase specii de vinat mai ales datorita trofeului si mai putin carnii care, desi foarte gustoasa, nu este si nu trebuie sa fie obiectul principal al vinatoarei.
Sezonul de vinatoare este cuprins intre 15 septembrie si 31 decem­brie. Tara noastra detine de peste cinci decenii recordul mondial la trofeul de capra neagra, precum si marea majoritate a primelor 15 tro­fee din luirie.
Valoarea caprei negre consta si in faptul ca reprezinta un element faunistic deosebit, o subspecie endemica pentru Romania, declarata ca atare de savantul francez, medic si anatomist, Marcel A.J. Couturier, in anul 1938, printr-o lucrare monografica monumentala consacrata caprei negre si care a format obiectul tezei sale de doctorat in biologie. Pe baza unor foarte documentate date comparative, suficiente pentru a o detasa de toate celelalte subspecii, capra neagra din Carpati a fost ca­racterizata ca fiind cea mai robusta si mai valoroasa ca trofeu.

Avalansele de zapada, mai rar lupul si risul, pot produce daune in efectivele de capra neagra. Alti dusmani ai caprei negre pot.fi clinii ciobanesti, precum si unele boli, care, spre deosebire de alte tari, in conditiile de la noi nu s-au manifestat cu caracter epizootie.
Denumirea stiintifica este Rupicapra rupicapra carpatica, Couturier, 1938.
Denumiri straine: engl. chamois; fr. chamois; germ. Gams; it. cammoscio; sp. rebeo, sarrio, gamuza.

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite