Bazinul hidrografic Somes aduna cursurile de ape din 5 judete: Cluj, Bistrita
Nasaud, Salaj, Maramures, Satu Mare. Dintre acestea judetul Cluj este brazdat
atat de Somesul Mic cat si de Somesul Mre cu care se reuneste in
zona municipiului Dej. x7z19zb
Industrializarea si urbanizarea din ultimii ani au determinat evacuarea in
raul Somes a unor cantitati crescande de substante impurificatoare,
care au modificat tabloul ecologic al apelor acestui rau.
Daca cu ani in urma raul Somesul Mare era considerat un rau
de categoria I, fapt pentru care s-a acceptat constructia statiei de tratare
a apei potabile pentru minicipiul Dej, nu acelasi lucru se poate spune in
prezent cand datorita dezvoltarii industriale si a complexelor agrozootehnice
ale municipiului Bistrita si orasului Beclean, care deverseaza apele reziduale
provenite din procesele industriale in raul Somes facand ca
de multe ori caracteristicile apei acestuia sa nu mai corespunda decat
unui rau de categoria a II-a, si aceasta datorita depasirii in unele
cazuri a incercarii organice de 2,5 ori a ionului de amoniu de doua ori
precum si prezenta metalelor Fe, Pb, Mn care creeaza greutati in tratarea
apei in scop potabil pentru populatia municipiului Dej.
Dezvoltarea industriala a municipiului Dej prin prezenta fabricilor de celuloza
si hartie si fabricii de fibre artificiale si a celei de celuloza chimica
a contribuit cu ani in urma in mod substantial la poluarea raului
Somes in aval de orasul Dej.
O data cu trecerea in conservare a fabricii de celuloza chimica si a celei
de sulfura de carbon s-a resimtit considerabil reducerea procesului de poluare
a raului Somes.
Nu putem afirma ca nu exista poluare a raului Somes, tinand cont
de aportul de impuruficatori pe care ii aduce Somesul in amonte
la care se adauga si deversarea apelor reziduale de pe Platforma Nord Dej.
Sursele de impurificare a apei raului Somes in zona Dej sunt:
1. Ape uzate menajere provenite din locuinte si folosintele gospodaresti ale
industriilor
2. Ape uzate publice provenite de la hoteluri, restaurante, institutii publice
asemanatoare cu apele uzate menajere
3. Ape uzate industriale provenite de la fabriciile din orasul Dej, cat
de pe Platforma Industriala Nord Dej (S.C. SOMES S.A Dej, S.C. Cesom S.A Dej,
Depoul SNCFR, PROTAN)
4. Ape uzate provenite de la spalatul si stropitul strazilor si spatiilor verzi
5. Ape de ploaie venite in contact cu depozitele de deseuri menajere si
industriale
6. Apele meteoritice care uneori in timpul siroirii pot antrena substante
in suspensie, pesticide, etc.
Tinand cont de continutul acestor ape, totusi cele mai poluante raman
insa apele uzate industriale.
Apele reziduale rezultate din procesul de fabricare a celulozei si hartiei,
a fibrelor artificiale contin urmatoarele substante impurificatoare:
· Substante in suspensie (fibre, aschii, noduri)
· Substante organice biodegradabile si nebiodegradabile (lignosulfonatii,
clorligninele) exprimate prin consumul chimic de oxigen (CCO) si consumul biochimic
de oxigen cinci zile (CBO5)
· Sulfati
· Cloruri
· Enoli
· Substante extractibile
· Saruri de zinc
· Acid sulfhidric
· Carbomati
Prezenta acestor impurificatori a necesitat tratarea lor inainte de deversarea
in raul Somes in statiile de epurare existente pe Platforma
Industriala Nord.
Astfel, apele rezultate din procesul de fabricare a celulozei si hartiei
sunt delimitate in funstie de incarcarea lor organica si tratate
in trepte de epurare separate.
Apele cu incarcare organica mai mica de 100 mg/l, sunt tratate intr-o
treapta de epurare mecanica, care are drept scop recuperarea substantelor in
suspensie, a fibrelor pentru reutilizarea ei la fabricarea hartiei igienice.
Aceste ape sunt denumite ape incolore si dupa tratare sunt evacuate in
canalul deschis Cuzdrioara, care apoi se varsa in raul Somes.
Apele cu incarcare organica mai mare de 100 mg/l, sunt tratate in
trei trepte de operare: o treapta mecanica si una chimica existente pe platforma
S.C. SOMES S.A Dej, si o treapta biologica asezata pe malul Somesului in
dreptul localitatii Urisor. In aceasta treapta biologica intra si apele
tratate in prealabil in treapta de epurare mecanica.
Apele reziduale rezultate de la fabricarea celofibrei sunt ape acide si ape
alcaline, care impreuna sunt tratate intr-o statie de epurare compusa
din bazine de aerare acida, bazine de aerare alcalina si decantoare secundare.
In urma tratarii aceste ape sunt evacuate in canalul deschis Cuzdrioare,
iar de aici sunt deversate in raul Somes.
Putem considera, Canalul Cuzdrioara drept un canal colector, care aduna apele
reziduale tratate de la urmatoarele unitati industriale: S.C. SOMES S.A, S.C.
Cesom S.A, PROTAN si Depoul SNCFR Dej.
Apele reziduale industriale din municipiul Dej ajung in raul Somes
pe doua guri de deversare: pe Canalul Cuzdrioara, si respectiv prin Statia de
epurare biologica Urisor.
Efectele nocive ale pricipalelor substante impurificatoare evacuate cu apele
uzate mai sus mentionate in raul Somes sunt urmatoarele:
1. Substantele organice consuma oxigenul din apa in timpul procesului
de descompunere a lor intr-o masura mai mare sau mai mica determinand
distrugerea pestilor si organismelor acvatice
2. Substantele in suspensie mai ales fibrele celulozice ramase pot infunda
branhiile pestilor provocandu-le moartea prin asfixiere, iar depunerea
lor pe fundul raului duc la intrarea lor in putrefactie si la scaderea
cantitatii de oxigen in apa
3. Scaparile de substante petrolier, uleiuri care formeaza uneori pelicule compacte
la suprafata apei, dau apoi un gust si un miros neplacut, si impiedica
autoepurarea apei raului prin impiedecarea absortiei oxigenului
pe la suprafata apei si sunt toxice pentru fauna si flora acbatica
4. Sarurile sodice in cantitati mai mari de 25 mg/l hidroxid de sodiu
distrug fauna piscicola
5. Clorurile peste anumite limite fac ca apa raului sa fie impropie pentru
alimentare cu apa potabila si industriala
6. Fierul prezent in apa raului produce greutati fabricilor de celuloza
in procesul de albire al celulozei
7. Metalele grele (Pb, Cu, Zn, Cr) evacuate cu apele uzate au actiune toxica
asupra organismelor acvatice inhiband procesele de autoepurare
8. Sarurile de azot si fosfor produc dezvoltarea rapida a algelor la suprafata
apei
9. Culoarea apelor uzate influenteaza an general absorbtia oxigenului
in apa si procesul de fotosinteza si autoepurare
Daca cu cativa ani in urma raul Somes in aval de orasul
dej era considerat un rau aproape mort din punct de vedere al ecosistemelor
acvatice, si acesta datorita functionarii fabricii de celuloza chimica care
prezenta un real pericol pentru echilibrul ecologic al raului prin evacuarea
de ape cu continut de lesii bisulfitice, nu acelasi lucru se poate spune in
prezent.
Aportul apelor uzate industriale provenite de la fabricarea celulozei si hartiei
la cresterea incarcarii organice a apei raului Somes a scazut considerabil.
In ultimii ani dupa 1989 prin oprirea fabricii de celuloza chimca, nu
s-au semnalat depasiri ale apei organice in rau, incarcarea
organica admisa fiind de 25 mg/l.
Din studiul de impact asupra mediului efectuat de Institutul de Cercetari pentru
Celuloza si Hartie, filiala Suceava, prin analizele efectuate atat
la apele deversate in rau, ca si la pele de rau s-a
constatat o scadere considerabila a poluarii raului Somes. Aceasta este
dovedita si de aparitia unor specii de pesti ca: scobar, clean, platica in
aval de deversarea apelor reziduale in raul Somes, cat si
prezenta crustaceelor si a fitoplanctonului.
Modernizarea si retehnologizarea fabricilor din municipiul dej, prin utilizarea
de tehnologii mai putin poluante vor face ca raul Somes sa fie tot mai
putin poluat.
Interesul deosebit manifestat de toti factorii economici ai municipiului Dej,
cat si de Regia Apelor Romane -; filiala Cluj, vor contribui
la evitarea oricarui risc de poluare a raului tinand cont ca raul
Somes este un rau de granita.
Pentru supraveghereas cat mai atenta a poluarii raului Somes s-a
intrunit o comisie de supraveghere si control a poluarii constituite din
membri ai: Ministerul Mediului, Regia Apelor Romane -; Bucuresti
si Regia Apelor Romane -; filiala Cluj, Agentia pentru protectia
mediului Cluj, Primaria oraselor Cluj si Dej, factori de raspundere din unitatile
economice care analizeaza trimestrial stadiul realizarii masurilor privin reducerea
poluarii pe raul Somes.