Inima, pompa care asigura circulatia sangelui in organism, este
un organ musculos, gol pe dinauntru, alcatuit din patru cavitati, doua superioare
(atrii) si doua inferioare (ventricule). Fiecare atriu comunica cu ventriculul
de aceeasi parte printr-un orificiu prevazut cu valvule ce au functia de supape;
valvulele permit circulatia sangelui in sens unic, si anume dinspre
atrii inspre ventricule. Orificiul din partea dreapta are trei valvule
iar cel din partea stanga numai doua. Unele boli inflamatorii, cel mai
frecvent reumatismul, se pot solda cu lezarea acestor valvule: stramtorarea
orificiului, stenoza, stanjenindu-se astfel scurgerea sangelui din
atriu in ventricul sau impiedicarea etanseitatii in momentul
inchiderii valvulelor, insuficienta, ceea ce are ca rezultat revenirea
sangelui in sens invers, din ventricul in atriu; uneori ambele
tipuri de leziuni se pot asocia. o9h14hd
Inima desfasoara o munca enorma, pentru indeplinirea careia peretii sai
musculosi trebuie sa fie foarte bine irigati cu sange oxigenat. In
acest scop, imediat dupa plecarea arterei aorte din ventriculul stang,
se desprind din ea doua ramuri ce inconjoara suprafata inimii ca o coroana
(fapt pentru care au fost numite artere coronare) si care se divid apoi in
ramuri din ce in ce mai fine, formand o retea bogata de vase capilare,
in jurul fibrelor muschiului cardiac. Lezarea arterelor coronare prejudiciaza
hranirea muschiului inimii, asa cum se intampla in bolile
cunoscute sub numele de angina pectorala, infarct miocardic, cardiopatie ischiemica
cronica.
Oricare dintre elementele anatomice sau functionale pot suferi agresiunea diferitilor
factori de imbolnavire, motiv pentru are bolile de inima sunt foarte deosebite
intre ele.
In categoria bolnavilor denumiti cardiovasculari, intra toti acei care
au semne de imbolnavire din partea inimii si vaselor precum si persoanele
carora li se descopera o tulburare sau o leziune a inimii sau a vaselor, fara
ca ele sa sufere prea mult, uneori nu au nici o suferinta evidenta.
Simptomele bolilor de inima sunt diferite nu numai in raport cu elementul
structural ce a avut de suferit in cea mai mare masura (miocardul, pericardul,
valvulele, arterele coronare etc.), ci si in raport cu stadiul in
care se gaseste boala, existand deosebiri mari intre stadiul de
inceput si cel avansat. Aceasta se datoreste faptului ca inima nu foloseste
in toate imprejurarile intreaga forta de care dispune; ea
are o importanta rezerva pe care o utilizeaza numai in situatii deosebite,
cum ar fi efortul fizic. Asadar, functia inimii este uneori asigurata ca si
cum organismul ar fi in stare de sanatate. Acesti bolnavi de inima sunt
cunscuti sub numele de compensati sau latenti. Daca modificarile produse de
boala depasesc anumite limite, functia inimii se deregleaza si incep sa
apara anumite simptome ce atrag atentia asupra imbolnavirii ei.
Un simptom important este dispneea, care inseamna greutatea in respiratie.
Bolnavul simte o lipsa de aer ori senzatia ca se sufoca. In aceasta situatie
se constata cresterea frcventei si amplitudinii miscarilor respiratorii. Sindromul
este intalnit la mitrali si aortici, la hipertensivi, in pericardite
si miocardite. Toate aceste boli au o caracteristica comuna: sangele este
impiedicat sa parcurga cu usurinta camerele stangi ale inimii si
de aceea stagneaza in plamani, micsorand posibilitatile acestuia
de a efectua schimburile gazoase, preluarea oxigenului din aer si eliminarea
bioxidului de carbon. Stagnarea sangelui in reteaua de vase capilare
a plamanilor este accentuata si de faptul ca ventriculul drept, fiind
sanatos, trimite spre inima aceeasi cantitate de normala de sange, pe
care ventriculul stang, suferind, nu o mai poate impinge in
totalitate mai departe. Daca un astfel de bolnav este nevoit sa faca un efort
fizic mai mare (urcarea catorva etaje), apare o dispnee intensa si destul
de indelungata, care obliga bolnavul sa se opreasca si sa se odihneasca.
Foarte frecvent, dar indeosebi dupa un efort fizic mai mare, pot aparea
dureri in partea stanga a pieptului. In unele afectiuni cum
sunt angina pectorala, infarctul miocardic si pericardita uscata, durerea toracica
este foarte intensa, constiuind simptomul dominant. In angina pectorala
si in infarctul miocardic durerea este provocata de irigarea deficitara
a muschiului cardiac, iar in pericardita ea apare datorita frecarii intre
ele a foitelor pericardice inflamate si ingrosate.
Durerea de inima mai poate fi intalnita si in unele cazuri
de crestere a volumului anumitor camere ale inimii, care comprima oasele coloanei
vertebrale sau osul stern. Asa se intampla uneori in stenoza
mitrala cand dilatarea atriului stang provoaca dureri in spate,
in regiunea omoplatului. Insa nu orice durere resimtita in
dreptul inimii este cauzata de suferinta acestui organ. De exemplu cresterea
exagerata a aerului in stomac sau in intestin, cunoscuta sub numele
de aerogastrie sau aerocolie, se poate insoti de dureri localizate in
dreptul inimii, dar care in realitate sunt datorate faptului ca punga
de aer, uneori foarte mare, apasa pe inima, mai ales cand cel in
cauza se culca pe partea stanga.
Inima bate zi si noapte, insa contractiile sale ritmice nu deranjeaza;
cand acestea devin perceptibile, se produce o senzatie neplacuta, incomoda,
palpitatia.
In mod normal exista un anumit prag al sensibilitatii nervoase. Numai
cand acesta este depasit, bataile inimii sunt cunoscute sub forma de palpitatii.
Unele persoane manifesta o stare de excitabilitate crescuta a sistemului nervos,
datorita faptului ca pragul sensibilitatii este depasit cu multa usurinta. Din
aceasta categorie fac parte surmenatii, emotivii, cei care abuzeaza de tutun,
cafea alcool, ceai, precum si persoanele care sufera de diferite tulburari ale
glandelor cu secretie interna, cei cu retentii gazoase mari in stomac
sau in intestin. Toti acestia se plang deseori de palpitatii, desi
inima lor nu este bolnava, iar ritmul ei este normal.
Uneori tulburarea cardiaca nu are o importanta deosebita sau este chiar lipsita
de consecinte pentru sanatatea bolnavului. Acesta este cazul batailor de inima
care survin mai devreme decat normal, asa-numitele extrasistole, cu conditia
ca ele sa fie rare, sa se produca la persoane relativ tinere, fara o afectiune
cardiaca confirmata.
La unii cardiaci se tumefiaza, se umfla anumite regiuni ale corpului, in
special picioarele. Explicatia este urmatoarea: intr-un numar important
de afectiuni lichidele nu mai sunt evacuate suficient din organism, producandu-se
infiltratii apoase ale diferitelor tesuturi sau organe, cunoscute sub numele
de edeme, ale caror mecanism de producere este complex. Astfel,se stie ca in
anumite situatii sangele stagneaza in plamani, datorita faptului
ca ventriculul stang nu mai este in stare sa-l impinga in
cantitate suficienta spre sistemul arterial. In aczurile mai avansate
obstacolul se face simtit si asupra camerelor drepte ale inimii, care pot ceda
in fata presiunii pulmonare crescute si vor da nastere unei stagnari a
sangelui in sistemul venos general al organismului, compromitand
buna oxigenare si avand ca rezultat infiltrarea apoasa a tesuturilor din
marea circulatie. Lucrul acesta se poate intampla si in imbolnavirile
valvulare din cavitatile drepte sau in unele boli cronice ale plamanilor,
deci ori de cate ori se va produce un obstacol in calea intoarcerii
sangelui venos. La cardiaci edemele apar de obicei la glezne sau pe partea
corpului pe care sta culcat bolnavul; odata cu agravarea bolii ele se extind
si in alte regiuni ale corpului.
Exista simptome din partea inimii, in prezenta carora trebuie sa se actioneze
de urgenta: sufocarea intensa din edemul pulmonar acut, durerea foarte puternica
din infarctul miocardic, pierderea cunostiintei din anumite tulburari ale inimii
etc. Ori de cate se constata aparitia izolata a unuia dintre simptomele
descrise, se impune o consultatie medicala, pentru a preciza daca acesta apartine
sau nu unei tulburari cardiace.
S-a vazut ca dispneea, simptom important pentru diagnosticarea bolnavilor de
inima, survine dupa efortul fizic. Fiecare om resimte dupa un efort fizic intens
un anumit grad de dispnee, cu atat mai mare cu cat efortul a fost
mai intens si mai indelungat. Dar dispneea ce incepe sa-si faca
aparitia la eforturi obisnuite sau dispneea disproportionat de intensa dau de
banuit asupra unor dereglari in activitatea inimii, pentru precizarea
este necesar un consult medical. Nici aparitia de edeme nu inseamna neaparat
imbolnavirea inimii. Exista nenumarate afectiuni, boli de rinichi si ficat
sau boli produse de lipsa proteinelor din alimentatie, ce pot fi insotite
de aparitia edemelor.
Bolile inimii pot fi intalnite la orice varsta, chiar si la
nou-nascuti. Fiecarei categorii de varsta ii sunt insa caracteristice
anumite forme de imbolnavire. Imbolnavirea inimii in a doua
copilarie la adolescenti si la adulti tineri sub 30 de ani,are drept cauza obisnuita
o afectiune des intalnita si urmata de consecinte foarte serioase:
infectia reumatica produsa e un microb, streptococul, care produce boala numita
reumatism poliarticular acut. La adulti si la varstnici numarul ridicat
al imbolnavirilor datorate bolilor cardiovasculare este atribuit hipertensiunii
arteriale, frecvent asociata cu arteroscleroza. Gravitatea hipertensiunii arteriale
consta in amplicatiile cardiace, renale si cerebrale, precum si in
asocierea cu arteroscleroza si cu degradarea rapida si progresiva a arteriolelor,
cum este cazul in forma maligna a hipertensiuni arteriale.
***
Cauzele bolilor de inima
Bolile de inima sunt provocate de nenumarate cauze. Una din ele o reprezinta
malformatiile congenitale, care sunt rezultatul actiunii unor factori de mediu
ce provoaca oprirea dezvoltarii inimii in embrion. Dintre acesti factori
fac parte: virusul rubeolei, care poate cauza malformatii congenitale ale inimii
la fat daca gravida face boala in primele doua luni ale sarcinii si sifilisul.
Studii recente au aratat ca si virozele respiratorii sunt incriminate in
producerea unor mutatii genetice daca boala a fost contactata in primele
doua luni ale sarcinii. Si unele substante medicamentoase pot avea efecte asemanatoare
cand sunt administrate in perioada precoce a sarcinii.
Expunerea la raze Röntgen, atat de mult utilizate in medicina,
constituie unul dintre cei mai puternici agenti teratogeni cunoscuti. Din aceasta
cauza, utilizarea examenelor radiologice in perioada initiala a sarcinii
este contraindicata.
Intre factorii ce pot produce malformatii congenitale ale inimii s-au
mai inclus carentele vitaminice si ereditatea.
La copii si la tinerii cea mai frecventa cauza o constituie boala reumatismala
sau reumatismul poliarticular acut. Boala imbraca o forma acuta, cu febra
si dureri aticulare. Articulatiile devin calde, umflate si foarte dureroase.
Fenomenele inflamatorii se muta de la o articulatie la alta. Daca nu se instituie
un tratament energic de la primele semne de boala, aceasta forma de reumatism
atinge cu severitate inima, dand leziuni definitive. Leziunile reumatismale
se localizeaza mai frecvent la orificiul mitral sau aortic, producand
ingustarea sau lipsa de etanseitate a acestora, adica stenoza sau insuficienta.
Cand infectia reumatismala cuprinde muschiul inimii (miocardita reumatismala),
apar frecvente tulburari ale ritmului cardiac. Localizarea infectei la pericard
(pericardita), produce inflamarea foitelor din care acesta este alcatuit, cu
aparitia unui lichid in sacul pericardic, ce actioneaza ca un tampon asupra
inimii.
Prevenirea infectiei reumatice este posibila prin depistarea purtatorilor de
streptococ in randul copiilor si tratamentul cu penicilina, prin
instituirea la cei care au suferit de aceasta boala, unui tratament preventiv
indelungat cu penicilina uleioasa adminstrata la intervale rare, dar cu
regularitate. Pe leziunile valvulare produse de strptococ se pot localiza in
cursul unor boli infectioase sau provenind din infectiile de focar diferiti
altfel de microbi, care determina o complicatie grava, endocardita lenta, boala
in trecut mortala, astazi vindecabila prin folosirea unor mari cantitati
de antibiotice.
La adulti si la varstnici numarul ridicat de imbolnaviri sau decese
datorate inimii este atribuit altor cauze: hipertensiunii arteriale, arterosclerozei,
sifilisului. Exista posibilitatea ca inima sa sufere si din cauza altor afectiuni
de baza, cum sunt de exemplu afectiunile cronice pulmonare, diabetul zaharat,
hipertiroidismul si alte afectiuni endocrine.