Cnidarii sunt animale exclusiv acvatice, fixate sau libere, al caror corp
saculiform are o simetrie radiara. In interiorul corpului prezinta o singura
cavitate gastrica, saciforma, care la formele mai evoluate se complica intr-un
sistem gastrovascular. Atat cavitatea gastrica cat si sistemul gastrovascular
comunica cu exteriorul printr-un singur orificiu, care indeplineste functia
de orificiu bucal si anal. n8y19yc
Peretele corpului este format din doua straturi de celule: unul extern, ectodermul
si altul intern, endodermul, intre ele gasindu-se o masa gelatinoasa,
mai mult sau mai putin groasa, fara structura celulara (anhista) numita mezoglee.
Celulele ectodermului sunt morfologic diferentiate, in corelatie cu functiile
pe care le indeplinesc, in celule senzitive, mioepiteliale, nervoase,
cnidoblaste. Cele mai caracteristice sunt cnidoblastele (celule urzicatoare),
specializate in vederea atacului si apararii.
Digestia este intra celulara, ca la protozoare si spongieri, dar apare si digestia
extracelulara, in cavitatea gastrica.
Cnidarii nu au aparat respirator, circulator si excretor.
Formele fixate se numesc polipi iar cele libere, in majoritate cu aspect
de umbrela, sunt numite meduze.
Cnidarii se inmultesc asexuat (prin inmugurire) si sexuat, existand
la multe specii o metageneza.
Majoritatea populeaza apele marine si foarte putine traiesc in apele dulci.
Polipii sunt de trei tipuri: hidropolipi, scifopolipi si antopolipi, iar meduzele
prezinta doua tipuri: craspedota (cu val) si acrapeda (fara val).
Hidropolipul are forma de sac cu peretele cavitatii gastrice circular, lipsit
de cute radiare. Orificiul buco-anal este si el circular, situat pe un con numit
hipostom, inconjurat de un numar mai mic sau mai mare de tentacule simple,
tubulare.
Scifopolipul are aspect de cupa (scyphos = cupa). Peretele cavitatii gastrice
prezinta 4 cute radiare ale endodermului, numite septe, care impart cavitatea
gastrica in patru loje. Orificiul buco-anal, de forma patrata, este plasat
in varful unei prelungiri tubulare, numita proboscis. El este inconjurat
de un numar de tentacule pline.
Antopolipul seamana cu o floare (anthos = floare), avand cele doua extremitati
latite ca un disc. Cu discul bazal, polipul se fixeaza de suport, iar cel distal
(oral) este inconjurat de opt tentacule tubulare, penatiforme, sau de
sase ori multiplu de sase tentacule simple si tubulare. In centrul discului
oral se deschide orificiul buco-anal situat la capatul unui tub care se rasfrange
in interiorul cavitatii gastrice, formand un faringe, captusit de
ectoderm. Cavitatea gastrica este impartita in opt loje, prin opt
septe sau in sase loje ori multipplu de sase loje prin septe provenite
din cutarea endodermului. Lojelor le corespund la exterior tot atatea
tentacule.
Meduza craspedota (craspedon = val) este o forma libera, cu corpul moale, gelatinos,
cu aspect de umbrela, avand fata inferioara (subumbrelara) concava iar
cea superioara (exumbrelara) foarte convexa. Din mijlocul fetei subumbrelare
se prelungeste un tub (manubriu) la capatul caruia se deschide orificiul buco-anal
iar pe marginea umbrelei se gasesc patru sau multiplu de patru tentacule. Tot
pe fata subumbrelara, de pe marginea umbrelei, se observa o resfrangere
a ectodermului, de forma unei membrane (velum sau craspedon) care se prelungeste
ca o perdea circulra spre manubriu, inchizand un spatiu, cu rol
in deplasare.
Prin transparenta corpului se vede cavitatea gastrica sub forma unui sistem
gastrovascular.
Meduza acraspeda (fara val) se aseamana ca infatisare generala cu meduza
craspedota dar prezinta unele deosebiri, ca: umbrela de forma discoidala sau
cubicasi zgarcioasa, manubriul cu patru muchii, iar orificiul buco-anal
este patrat. Nuare velum (acraspeda) iar pe marginea umbrelei prezinta numerosi
lobi si tentacule, care variaza ca numar de la gen la gen.
Se cunosc peste 9000 de specii de cnidari. Dupa tipul de ppolip si de meduza,
Phylum Cnidaria se imparte in trei clase.
· Clasa Hydrozoa -; majoritatea sunt animale marine, dar si specii
de apa dulce (hidra)
- traiesc individual sau in colonii; majoritatea se fixeaza pe substrat;
- corpul e alungit in forma de sac, cu orificiu buco-anal la o extremitate si
cu un disc adeziv la cealalta, cu care se fixeaza
- tentaculele prezinta numeroase celule urzicatoare;
- cavitatea digestiva se prelungeste in tentacule;
- inmultirea se face asexuat, vara (prin inmugurire) si sexuat, toamna.
Reprezentanti: hidra (Hydra viridis)
· Clasa Scyphozoa -; specii exclusiv marine din care fac parte numeroase
tipuri de meduze; se gasesc frecvent in Marea Neagra;
- intre ectoderm si endoderm prezinta o mezoglee groasa, gelatinoasa
- au forma de clopot sau de umbrela
- pe marginea umbrelei se gasesc tentacule prevazute cu celule urzicatoare;
- cavitatea gastrica e prevazuta prin patru septuri in patru buzunare (pungi
stomacale care se deschid intr-un canal circular ce inconjoara umbrela);
- miscarea e sacadata si se face cu ajutorul fibrelor musculare, circulare si
radiare;
- sistemul nervos e reprezentat de un inel nervos, situat la marginea umbrelei
pe care se observa ganglioni nervosi;
- sexele sunt separate; fecundatia si dezvoltarea oualelor au loc in apa;
- prezinta o alternanta in care se disting doua stari morfologice : scifopolipul
si scifomeduza; polipul e mic si solitar.
Reprezentanti: meduza fara val (Aurelia aurita).
· Clasa Anthozoa -; animale exclusiv marine, majoritatea avand culori
vii;
- unele traiesc izolat (actiniile), iar altele formeaza colonii (coralii);
- la unele specii apare un schelet calcaros care se formeaza in mezoglee; din
acest schelet iau nastere recifele coraliere sau atolii;
- cavitatea digestiva e impartita prin pereti despartitori subtiri (septe) in
joli (care maresc suprafata digestiva); fiecarei loji ii corespunde in afara
un tentacul si dupa numarul lor se pot cunoaste cate lojii si septe are animalul;
- nu prezinta alternata de generatii (nu exista forma de meduza, ci numai cea
de polip)
Reprezentanti: actinia (deditelul de mare) cu 6 tentacule are aspect de floare,
lipsita de schelet, madreporarul cu 6 tentacule are aspect de tufa si schelet
calcaros alb si margeanul (coralul) cu 8 tentacule are schelet calcaros rosu,
invelit intr-o substanta carnoasa.
Importanta: Fac parte din planctonul marii cu rol in lantul trofic.
Scheletul recifelor de corali constituie spatiul vital pentru animale; coralul
este materia prima pentru fabricarea diferitelor obiecte.
Unel celenterate prezinta fenomenul de comensalism ( de exemplu, actinia -;
Adamsia Palliata se fixeaza pe cochilia parasita de melc in care se adaposteste
racul -; Eupagurus prideauxi, cu care convietuieste).