Calatorind pe brate, canale si lacuri spre gurile Dunarii, turistii vor fi
uimiti, fara indoiala, de crearea lor, de geneza intregului ecosistem al deltei.
Intr-adevar, acesta este un taram real al problemelor pasionante, care solicita
eforturi considerabile din partea oamenilor de stiinta. Spunem aceasta, deoarece
pasionantele dezbateri stiintifice sustin geneza deltei, sunt avasate ipoteze
care pot confirma sau invalida numai prin dovezi sigure.
2.Asezare geografica
Delta Dunarii se intinde la intersectia paralelei 45o latitudine estica si
290 logitudine estica. Extremitatea nordica a deltei este localitatea Chilia
Veche si extremitatea estica este oraselul Sulina, de asemenea fiind extremitatea
estica a Romaniei. o5m19ms
Ca unitate goegrafica, Delta Dunarii are urmatoarele extremitati :
· In nord ® tinutul muntos Buceag
· In sud-vest ® dealurile Tulcea
· In sud-est ® Marea Neagra
3.Relief
Zona intinsa a deltei are o altitudine medie de numai 0,31 m. Cele mai joase
parti se gasesc pe langa:
· Bratul Chilia (-36 m)
· Bratul Sf. Gheorghe (-26 m)
· Bratul Sulina (-18 m)
Si pe langa lacurile:
· Belciug (-12 m)
· Rosu (-2,5 m)
· Gorgova (-2,5 m)
· Matita (-2 m)
Cele mai inalte zone se afla pe malul Chiliei (6,5 m), malul Letei (13 m), de
asemenea si in zona dunelor Caraorman, in regiunea complexului mlastinos Razelm,
unde se afla insulele stancoase Bisericuta (4 m) si Popina (49m).
4. Hidrografia
Reteaua hidrografica a deltei este un mare obiectiv turisic. Reteaua hidrografica
aprovizioneaza lacurile cu apa, cu subsatnte minerale si organice aduse de apa
si constitue cai de acces in zonele in care nu se poate ajunge pe jos. Reteaua
include: bratele Dunarii, ape statatoare si canale. Cat despre brate, ele sunt
patru, dintre care numai trei au au gura de varsare in mare: Chilia, Sulina
si Sf. Gheorghe. Bratul Tulcea este amplasat intre ramificatiile Chilia si Sf.
Gheorghe. Bratele Tulcea si Chilia erau initial unul din cele doua brate ale
deltei. Mai tarziu celelalte doua brate s-au separat: Sulina si Sf. Gheorghe.Pentru
a evita confuziile, niste cercetatori au considerat ca doar trei brate ar trebui
sa fie enumerate: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Bratul Sulina si-a pierdut
caracterulinitialdatorita interventiei omului. La inceput a fost dragat chiar
la gura lui curand dupa 1858, si mai tarziu pe toata lungimea, aceasta intre
1880 si 1903, cand datorita depunerilor lungimea lui s-a scurtat de la 83,8
km. la 62,6 km. Datorita imbunatatirilor facute aceasta apa si -; a pierdut
vechiul aspect si nume de brat, fiind notat pe harti canal.Imbunatatirile si
intretinerea canalului Sulina nu au fost limitate pana la perioada mentionata,
au fost continuate, pana cand a devenit o cale navigabila de importanta internationala,
fiind o parte a sectorului maritim al Dunarii cu o lungime totala de 170 km.
Reteaua hidrografica este destul de complexa si cititorul va fi capabil sa o
urmareasca pe harta si pe schitele care arata rutele turistice.
5.Flora si fauna
Vegetatia deltei creste in zone variate: ape curgatoare, ape statatoare, grinduri,
dune si plaje. Este estimat ca Delta Dunarii incude aproape 1150 specii de plante.
Planctonul -; plante microscopice plutitoare- si zooplanctonul -;
animale microscopice plutitoare, sunt abundente in apele statatoare si curgatoare.
Planctonul constitue hrana pentru pesti. Viteza apelor curgatoare nu permite
cresterea plantelor mari. Specii variate de alge populeaza acest mediu dinamic,
numarul lor atingand milioane intr-un metru cub.
Flora deltei a constituit grija multor cercatatori. Dovezile sunt numarul mare
de lucrari publicate. Pe langa langa cateva foarte interesante plante, despre
care vom vorbi mai tarziu, trebuie acordata o atentie mare relatiei care exista
intre plante si mediu. Ne referim la numarul mare de plante care sunt tolerante
cu altele si chiar se ajuta intre ele. Numele asociatiei este dat de planta
sau plantele dominante: stuf, rogoz, iarba, pipirig, crin, buruiana de mlastina,
maracini s.a., dar toate au nume latine de plante: Typhaetum, Phragmitetum,
Myriophylla-Potametum a.o. Am spus mai sus ca aceste plante au interese commune.
De exemplu, cele de asupra apei se opun dese ori valurilor, micsorand viteza
apei si prevenind ruperea tulpinelor in timpul furtunii. P;lantele cu tulpina
lunga ofera adapost altor plante cu tulpine mai mici si mai fragile, chiar contribuind
la crearea microclimat.Sa ne gandim ca fara aceasta protectie, alte plante ca
buruiana de mlastina, sau cele trei specii de Lemna, mici plante plutitoare,ar
putea sa supravietuiasca foarte greu. Pentru a intelege acest fenomen, sa observam
agitatia cauzata in ostrovurile de trestie plutitoare de trecerea vapoarelor.
Si aceasta agitatie
Este remarcabil cu plante mai mici ca paraiase de menta cu o aroma caracteristica,
pescarii o folosesc pentru ceai), brancuta mare galbena,dulce amar, cad vanturile
misca tulpinele trestiei etc.
Pintre numarul mare de specii de pesti, Delta gazduieste o fauna bogata de mamifere,
deosebite in ostrovurile de trestii plutitoare, ceea ce a fost mentionat. Vidra
si nurca se hranesc cu peste si alte animale inclusiv sobolani de apa. Raritatea
vidrelor si nurcilor in Europa fac blana lor de o importanta speciala. Jderul
mare comun, mica ermina, vierul, pisica salbatica, vulpea, lupul, s-au adaptat
bine la mediul ostrovurile de trestie. Iepurele apare cateodata pe astfel de
ostrovuri.De altfel acolo sunt caini enot si nutria, un animal cu valuroasa
blana
. Bursucul, jderul si dihorul fac deasemenea parte din fauna deltei.In padure
pe bancul Letea, oamenii au introdus recent caprioare, care surprind placut
viitatorii.
Regiunile gurilor Dunarii sunt deasemenea bogate in broaste, sunt cinci specii
care pot fi intalnite, salamandra cu creasta de apa si serpi de apa, care pot
fi vazuti peste tot, chiar vipere traversand inot canalele cateodata deasemenea
aparand in special zona bancului Letea. Testoasele sunt deasemenea prezente.
Racii sunt frecvent incurcati in sculele de pescuit. In afara de insecte, pe
langa tantari gasim alte specii, cateva dintre ele bine adaptate la mediu. Putem
sa mentionam coleopteronul, care dupa prinderea prazii, injecteaza sucutile
digestive dizolvand tesuturile, si apoi absorbindu -; le. Deasemenea traieste
lepidoptera in padurea Letea.
Cel mai important grup al faunii deltei il constituie pasarile. Din cele 8600
specii existente pe paman, 274 au fost idntificate in Delta Dunarii, la care
pot fi intalnite accidentale si altele, fapt care a determinat specialistii
sa aprecieze ca numarul de specii este in jur de 300, ceea ce reprezinta 3,48%
din fauna mondiala. Din cele 360 specii de pasari din Romania, 7,81% traiesc
la gurile Dunarii si in jurul lacului Razelm. Raportand acest numar la fauna
lumii, nu inseamna prea mult, dar pasarile adunate aici intr-o mare varietate
au venit de departe: Nordul indepartat si de dincolo de Europa, in timpul celor
patru anotimpuri.
6. Complexul lagunei Razelm
Coplexul include lacurile: Razelm, Golovita, Zmeica, Sinoe, Istria, Nuntasi
-;Tuzla, Sarinasuf-Sarichioi si alte lacuri mici. In inerior se gaseste
bancul lupilor.