Misterioasa .,stima" a apelor rareori poate fi surprinsa in intimi­tate deoarece duce o viata ascunsa, pe care si-o apara gratie minunatelor sale simturi. k8s15sf
Are corpul alungit, adaptat foarte bine la viata acvatica, in lun­gime de aproape un metru (0,7 - 0,9 m), iar coada, conica, groasa la baza, are lungimea de pina la 0,4 m. Greutatea corpului este cuprinsa intre 8 si 11 kg. in comparatie cu corpul, capul este mic si aplatizat, cu bot de asemenea mic si rotunjit, cu vibrize lungi, cu urechi mici si rotunde. Picioarele sint scurte, prevazute cu unghii puternice adaptate la sapat, iar intre degete se gaseste o membrana care serveste la inot. Blana este foarte deasa, elastica, formata din doua rinduri de peri, cu spicul scurt. Oricit ar sta in apa, nu strabate umezeala prin ea. Cu­loarea blanii este cafenie-inchis pe partea dorsala, cu o nuanta mult mai deschisa pe . git si pe partea ventrala.

Fara a fi frecventa, este intilnita in toata tara, in jurul apelor curgatoare si statatoare, de la cimpie pina la munte. Este animal semi-acvatic, deoarece iarna face deplasari lungi pe uscat, terenul sau de vinatoare intinzindu-se pe mai m.ulti kilometri, desi pe uscat are miscari greoaie. Cind traieste in jurul lacurilor mari, vineaza mai mult de-a lungul malurilor si mai putin in apa. Manifesta un oarecare grad de sociabilitate, uneori asociindu-se mai multe exemplare intr-un grup pentru cautarea hranei, probabil fiind vorba de membrii unei familii. Se hraneste in special cu peste, patrunzind adesea in crescatorii piscicole, in care poate face ravagii. Maninca si crustacee, unele mamifere si pasari acvatice. Ca semn caracteristic al ospatului vidrei cu pesti mari sint capetele si oasele mai lungi ale acestora care ramin intotdeauna pe mal. Este foarte activa in timpul noptii. Se imperecheaza la sfirsitul iernii, in luna februarie si, dupa o gestatie de circa 9 sapta-mini, fata 2-4 pui, lipsiti de vedere pina la virsta de 4 saptamini. Aces­tia devin independenti la virsta de 6-8 luni. Vizuina vidrei este o sco­bitura subterana, sub arborii de pe mal si are in mod obisnuit doua iesiri, din care una sub apa. Vidra se imblinzeste usor si se atasaza de omul care o ingrijeste. Este foarte jucausa. Conform legii, vidra poate fi vinata numai in cadrul unui sezon cuprins intre 1 octombrie si 31 martie. isi pastreaza statornic potecile de la malul apei, datorita carui fapt poate fi prinsa cu usurinta in capcane. Blana sa este deosebit de valoroasa pentru desimea, regularitatea, elasticitatea si luciul parului, fiind apreciata dintotdeauna ca atare pentru confectionarea articolelor de imbracaminte. Se mai numeste lutru.

Denumirea stiintifica este Lutra lulra luira, Linne, 1758.

Numiri straine: engl. oller; fr. loutre d1 Europe; germ.. Otter; it. lontra; sp. nuiria.
Din punct de vedere sistematic face parte din familia Mustelidae, alaturi de hermeline, nevastuici, dihori, jderi si viezuri.