Bufnita - Buha (Buho-buho) referat


Astronomie Biologie Chimie Desen Diverse Drept Economie Engleza Filozofie Fizica Franceza Geografie Germana Informatica Istorie Management Marketing Matematica Medicina Psihologie Romana Sport Tehnica

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate


• CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie) • Comertul cu amanuntul (economie) • IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept) • Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse) • O scrisoare pierduta (romana) • O scrisoare pierduta (romana) • Ion DRUTA (romana) • COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie) • COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie) • Starea civila (geografie)


• domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur

Bufnita - Buha (Buho-buho)

Vizite: ? Nota: ?

In afara de arborele de Tisa, care nu este atacat de insecte, in padure aproape toti copacii sunt atacati de insecte, dar si de rozatoare si alte animale de prada.

In afara de unele pasari folositoare padurii cum este ciocanitorea denumita "tobosarul" sau "doctorul padurii" pentru ca bate in scoarta copacilor in cautare de viermi, si pentru ca ea se hraneste cu larve (viermi daunatori ai copacilor), mai sunt unele pasari rapitoare de noapte, care apara padurea de diferiti pradatori. Asfel o pasare de prada de noapte este bufnita. Este o pasare sedentara in Carpati si in Dobrogea. Este uriasul pasarilor de prada de noapte. Ea este infioratoare la vedere, indemanatica la zbor, are marimea unei gaste, anvergura aripilor aproximativ 170 cm. Corpul este acoperit cu pene moi de culoare ruginie-roscata cu pete negre (nu are pene la baza picioarelor); are cap mare, ochi globulosi inconjurati de un disc de pene dispuse radiar: ciocul si ghearele sunt foarte curbate. La cap are doua smocuri de pene. Buha porneste la vanatoare cand s-a innoptat. in amurg se aude in padure buhaitul prelung: bu-bu-bu, bu-hu-hu. Are un zbor linistit ca un fosnet; vederea si auzul bufnitei sunt foarte dezvoltate, incat⁵ poate localiza exact prada (soareci, iepuri, jderi, vulpi).

Fiind folositoare omului, bufnita si cucuveaua sunt ocrotite prin lege impotriva vanatorilor

LEGENDA

Bufnita nu este agreata de copii, desi este o pasare inteleapta si folositoare pentru ca apara padurea de daunatori (insecte de exemplu). Ziua vederea ei este slaba, dar ochii ei vad foarte bine in intunericul noptii (zicem ca are vedere nocturna).

Se povesteste ca bufnita ar fi fost candva fiica unor oameni instariti, care locuiau intr-un castel aproape de padure. Se numea Leonora si in plimbarile pe care adesea le facea in padure cu parintii, ea a reusit sa cunoasca vietuitoarele din padure, arborii atacati de insecte si chiar insectele care ii prada, ca si pe cele care fac paguba omului in camp. Leonora era o fire retrasa, modesta, ii placea mult sa citeasca, incat prietenele ei au poreclit-o "inteleapta".

Anii au trecut, Leonora a crescut mare, dar ea nu se gandea la maritis. Numai pentru a face pe plac parintilor a acceptat sa se casatoreasca eu un baiat, tot singur la parinti numit Ionel, dintr-o localitate apropiata.

Rasfatat de parinti. Ionel si petrecea serile in chefuri, fapt ce i-a nelinistit pe parintii Leonorei. Cantecul chefliilor se incheia adesea asa:

Ionel, Ionelule, nu mai bea baiatule,

Fiindca te rad fetele!...

Leonora statea trista, seara de seara; la fereastra, asteptandu-1.

1 style=" line-height:12.24pt;">Si asa anii au trecut in zbor, parintii Leonorei au murit. Singura mangaiere pentru ea, era sa citeasca pe rand cartile din biblioteca familiei. De asemenea o preocupa mult si padurea cu toate vietatile din ea.

Sotul ei, dupa o viata dezordonata pe care a dus-o, s-a imbolnavit si a ajuns sa zaca in pat, paralizat. Deprimat, ii trecea prin minte toata viata lui risipita in zadar, regreta amarnic ceea ce a facut si era tare rusinat de nepasarea care a aratat-o fata de sotia lui; isi astepta resemnat sfarsitul, intr-o zi i-a spus Leonorei trist:

"imi canta moartea la fereastra Ca o vecernie'n surdina; imi canta incet povestea noastra Un joc de umbra si lumina

Intr-adevar era miezul noptii cand Leonora auzi o bataie usoara la geam. S-a incheiat o casnicie nefericita. La catva timp dupa moartea sotului, spun localnicii ca in turnul vechiului castel aparea odata cu venirea serii, o pasare singuratica, cu un penaj infoiat care isi lua zborul in padure, ca un fosnet de vant!

Cu ochii mari, ca doua lanterne aprinse cutreiera si urmarea tot ce tulbura linistea padurii.

Asa dainuie in poveste imaginea unei fiinte bune si rabdatoare atat de folositoare padurii, transformata in bufnita!...

In Fantanita-Murfatlar, creste Bujorul de stepa, stejarul jpufos,s.a.

In apropiere de Tulcea intre grinduri traiesc colonii de pelicani, iar in Rezervatia Perisor-Zatoana, frumoasele lebede Cygnus olor.

Comentarii:

Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).