Lungimea corpului este de 48-57 cm, la care se adauga coada de 8-9 cm. Urechile au lungimea de 12-17 cm si, ca o deosebire esenti­ala fata de iepurele de vizuina, estn faptul ca la iepurele de cimp vir-furile urechilor sint intotdeauna negre. Greutatea corpului are o medie mai ridicata decit a iepurilor din alte tari, fiind de cca4 kg si, in mod ex­ceptional, de 6 kg. Datorita diferentei de lungime dintre membrele ante­rioare si cele posterioare, iepurele nu se poate deplasa la pas, ci numai in salturi, a caror intindere poate atinge 3 m. Nu exista caractere vizi­bile de dimorfism sexual. Culoarea blanii variaza foarte mult dupa loc si anotimp, nuanta generala fiind cenusie-roscata. Firul de par este moale, dar rezistent, fiind cenusiu la baza, alb-galbui la mijloc si virful negru. "Vibrizele sint deosebit de lungi si de aspre, cu rol tactil. Talpile picioa­relor sint bine imbracate in par.

Este raspindit din Delta pina in golul de munte, detinind din acest punct de vedere, al amplitudinii ecologice, primul loc dintre toate speciile de vinat. TraiesteJn egala masura in cimpul agricol cultivat sau intelenit, ca si in padurile cu sau fara subarboret. Cea mai mare densi­tate o inregistreaza in cimpiile situate la altitudinea de 100-250 m. Evita locurile mlastinoase, cu apa stagnanta.

Manifesta un inalt grad de fidelitate fata de locul de trai, spatiul In care este statornic inscriindu-se intr-un cerc cu raza de cel mult 2 km. Ca si toate celelalte specii de mamifere de la noi (cu exceptia caprei negre), iepurele are o activitate preponderent nocturna. Ajunge la matu­ritate sexuala la virsta de 7-8 luni. Se imperecheaza incepind din luna ianuarie, in iernile mai blinde. Cu ocazia imperecherii se observa mascu­lul alergind si urmarind indeaproape femela, uneori fiind mai multi mas­culi angajati in urmarire, fapt pentru care adesea au loc batai intre con­curenti. In timpul acestor incaierari, masculii se ridica pentru clteva clipe pe labele dinapoi, izbind adversarul cu labele dinainte. Dupa o gestatie de 42 - 43 zi e, apar 2-4 pui, numiti vatui, care cantaresc la fatare in medie 130 g fiecare. in cursul unui an pot avea loc 3-4 fatari, une­ori prima generatie ajungind sa se reproduca chiar in acelasi an. Carac­teristic pentru iepure este fenomenul de superfetatie, de suprapunere a doua generatii. Cu alte cuvinte, inainte de a fata o serie de pui, iepu-roaica este capabila de imperechere. Acest fenomen este intilnit si la unele specii de rozatoare. Puii au corpul acoperit cu o blana asemana­toare constitutiv cu cea a adultilor, vad din prima clipa de la fatare si, in general, sint deosebit de vioi, iar dupa citeva zile se pot misca in jurul cuibului. Acesta, o simpla scobitura in pamint, este situat intodea-una intr-un loc uscat. Alaptarea puilor dureaza cam 3 saptamini, dupa care acestia devin independenti.