In tainica lume subpaminteana, la adapost de privirile noastre, si rupti aproape
total de lumea de afara, traiesc nevazuti de nimeni si nevazind pe nimeni, animale
care din aceasta pricina au primit denumirea de orbeti.
ORBETE APUSEAN k1o16ot
Este un rozator al carui trup da impresia de robustete, cu capul obtuz, fruntea
turtita, gitul gros ca si trunchiul, neexistind o detasare neta intre ele. Corpul
are lungimea de 18-27 cm si greutatea de 140 - 220 g. Este acoperit cu o blana
deasa, matasoasa, de culoare cenusie-roscata. Lateral, pornind oblic de la bot,
pe fiecare parte a capului are un rind de peri aspri si mai lungi, care formeaza
un fel de guler. Urechile nu au pavilion extern vizibil, ochii sint. foarte
mici si ascunsi complet in blana, astfel ca nu servesc cu nimic pentru orientare,
simtul vazului fiind substituit integral de alte simturi. Picioarele, foarte
mici in comparatie cu corpul, sint prevazute cu unghii puternice, adaptate pentru
sapat. Incisivii sint lungi si recurbati, reprezentind de fapt principalul
mijloc de sapare a galeriilor. Orbetele apusean este numeros. in Dobrogea, Transilvania
si sudul Moldovei, in restul tarii fiind destul de rar. Este perfect adaptat
la viata subterana, traind aproape exclusiv in galeriile sale. Cauta terenuri
uscate, intelenite, cu culturi agricole in jur, dar si in lucerniere, acestea
din urma fiind terenuri linistite timp de citiva ani, fara prelucrarea solului.
Fiecare individ isi sapa o retea proprie si complicata de galerii, care pot
cuprinde un hectar. O prima categorie de galerii sint cele amplasate superficial,
la 10-25 cm adin-cime. Acestea, mai numeroase, sint orizontale si au diametrul
pina la 10 cm. La suprafata ele se recunosc usor dupa coamele de pamint afinat
scos din subteran si care marcheaza traseul. Din loc in loc, din aceasta retea
superficiala, dispusa orizontal, coboara citeva puturi verticale spre o a doua
categorie de galerii, de adincime, situate la 1 - 3 m de Ja suprafata solului,
fiind, de asemenea, orizontale. Aici se afla cuibul pentru iernare, cuibul pentru
pui, latrina si, bineinteles, depozitul de hrana. Cuibul pentru pui are diametrul
de circa 30 cm si este captusit cu ierburi. Pentru saparea galeriilor foloseste
ghearele si dintii, iar pa-mintul este evacuat si transportat la suprafata,
pe crestet si pe ceafa, orbetele desfasurind astfel o activitate neobosita pentru
a-si crea vasta sa retea de galerii suprapuse.
Se hraneste exclusiv cu ierburi si cu radacini, tragind uneori planta in galerii
dupa consumarea radacinii. Prea multe lucruri despre reproducerea sa nu se
cunosc. Primavara are loc epoca de imperechere, prilej cu care ies la suprafata
solului, mai ales masculii. Scoate o singura generatie de 2-4 pui pe an. In
restul timpului traieste solitar. Este activ de la crepuscul pina dimineata.
In lipsa vazului se serveste foarte bine de pipait si de auz. Figureaza pe lista
de hrana a vulpii, a dihorului si a rapitoarelor de noapte. Datorita faptului
ca distruge radacinile, si deci si plantele, este socotit animal daunator.
Denumirea stiintifica uzuala este Spal ax hucodon, Nordmann, 1840, iar vechile
denumiri, azi iesite din uz, sint: Spalax hungaricus, Spalax dobrogeae, Spalax
graccus. Face parte din familia Spalacidal.
Numiri straine: engl. lesser mole rat: fr. spalax (rat-taupe); germ. Wcstblindmaus;
it. sorcio, cieco; sp. cspalaco, espalacc. ORBETE RASARITEAN
Este foarte asemanator cu precedentul, dar mai mare decit acesta, avind lungimea
de 24-31 cm si greutatea medie de 400 g, dar putind ..ajunge si la 570 g. Culoarea
blanii este dominata de o nuanta mai cenusie. iar gulerul de peri aspri, situati
lateral, de o parte si alta a botului, este alb. De asemenea pe ceafa si pe
frunte are uneori pete albe. Este mai putin raspindit si se gaseste in sudul
si nordul Moldovei si in Transilvania. Are un mod de viata identic cu cel al
orbetelui apusean. Denumirea stiintifica actuala este Spalax micro phlalmus
antiquus, Mehely, 1909. Denumirile stiintifice iesite azi din uz erau: Spalax
istri-cus, Spalax polonicus, Spalax typhlus.
Numiri straine: engl. greater mole rat: fr. spalax oriental; germ. Ostblindmaus.
ORBETE DUNAREAN A fost identificat prima oara la Birza, in Oltenia.
Denumirea stiintifica este Spalax microphtalmus istricus, Mehely, 1909. ORBETE
TRANSILVANEAN Este o subspecie endemica pentru Romania.
Denumirea stiintifica este Spalax microphtalmus niezosigiensis, Szunyoghy, 1937.
Ultimele doua specii sint putin cunoscute, dar au un mod de viata asemanator
cu cel a! primelor doua subspecii. Sint cunoscuti si sub numele de tincii-pamintului.