Morocanosul stapin al cetatilor subpamintene, despre care se crede ca fura porumb ,,in echipa" de cite doi, dintre care unul sta culcat pe spate cu labele tepene in sus intre care cel de-al doilea asaza stiuletii si apoi il tiraste pina la vizuina, este in realitate o fiinta care trudeste si pentru adapost si pentru hrana. c4s5sk
Are corp robust, indesat, in lungime de 0,6-0,75 m si coada de 15-20 cm, relativ stufoasa la virf, care, de obicei, este alb. Pi ioarele sint puternice si scurte, cu degete prevazute cu unghii soliie, adaptate pentru sapat. Ca si ursul, viezurele este plantigrad si calca pe toata talpa. Corpul este alungit si botul prelung, urechile sint ascutite. Blana este alcatuita din doua rlnduri de peri, cu spicul lung si aspru. Culoarea blanii este cenusie pe partea dorsala si pe flancuri si mai intunecata pe partea ventrala. incepind din dreptul ochilor pina indaratul urechii are o dunga neagra. Fata interna a gitului este alburie. Este raspindit in toate regiunile tarii de la cimpie pina la munte, fiind insa mai frec­vent in zona de coline.

De obicei traieste in paduri, in terenuri in care isi ponte sapa vi­zuina. Fara a fi sociabil in sensul strict al cuvintului, viezurele se reu­neste adesea in colonii familiale, care ocupa o retea de galerii si vizuini. De fapt intr-o galerie-vizuina propriu-zisa traieste un singur individ.
Ajunge matur sexual la virsta de un an si jumatate. in privinta epocii de imperechere au fost emise diferite ipoteze, stabilindu-se in final ca perioada adevarata de imperechere incepe in luna martie, dar embrionul intra intr-o faza de latenta pina in ianuarie-februarie cind, dupa o gestatie propriu-zisa de 7-8 saptamini, femela fata 3 - 5 pui, o singura data pe an. Puii sint lipsiti de vedere timp de 4-5 sapta­mini, se dezvolta destul de greu si devin independenti dupa circa 6 luni. Deseori, vizuinile de viezure sint profunde, pina la 2 m adincime, cu galerii lungi, de 7-8 m, prevazute cu incaperi pentru depozitarea hra­nei, pentru cuibul proprm-zis si pentru depunerea excrementelor. in timpul verii, excrementele sint, depuse la o distanta de vizuina, intot­deauna in acelasi loc, fapt care dovedeste ca viezurelui ii place curate­nia. De altfel, daca alaturi de vizuina sa se instaleaza o vulpe care aduna stirvuri si intretine un miros greu, viezurele paraseste vizuina. in timpul iernii' intra intr-o stare de somn nu prea profund, adesea in­trerupt in zilele cu soare. Are dentitie de omnivor, in lista sa de hrana figurind tot felul de fructe, seminte forestiere, larve si gasteropode, ca si oua din cuiburile pasarilor care clocesc la sol. Este consumator de porumb, pe care, lasind la o parte fantezia privind modul de transport, il depoziteaza in vizuina, in cantitati mari, pina la 25-50 kg de stiu-leti. De altfel, toamna se si ingrasa mult, iar grasimea de viezure este excelenta pentru impermeabilizarea incaltamintei pentru iarna. Ani­mal retras si nocturn, sta mai mult in adapostul subteran si numai cind e liniste deplina iese scurta vreme la soare, in fata vizuinii. Are miros si auz excelent, este destul de greoi la mers, nu se catara, dar poate inota bine si se pare ca scaldatul ii place. De la vizuina sa duc in diverse directii poteci batatorite si usor de identificat. Este daunator in masura in care face daune in agricultura si in sectorul vinatoresc, in terenurile cu fazani si potirnichi. Potrivit legii, sezonul in care poate fi vinat este cuprins intre 1 septembrie si 30 aprilie.
Trofeul il constituie blana, care, montata ca un covoras pe un pos­tav verde si f rari jurat este decorativa. Parul de viezure constituie mate­rialul ideal pentru pensulele de barbierit datorita elasticitatii si flexi­bilitatii firului. Se recunoaste usor dupa banda de culoare neagra a spicului. Se mai numeste bursuc.
Denumirea stiintifica este Melcs indes meles, Linne, 1758.
Numiri straine: engl. badger; fr. blaireau d'Europe; germ. Dachs; it. tasso; sp. tejon.