Vulpea de rugina, Cu mersul temut j3c8cs
In dimb de lumina De vinluri cernut Pasi usori a scris Cu flori de cais.
(ADRIAN MANU, SEXIN DE IARNA)
Faima binecunoscuta a vulpii este pe deplin intemeiata. Daca fiecare animal
are insusiri si simturi slefuite din nevoia de supravietuire, vulpea le intrece
daca nu pe toate, in orice caz pe majoritatea dintre ele. 'Uimitor de atenta
si agila, sireata in adevaratul sens al cuvintului, vulpea ramane in continuare
eroina multor povestiri fanteziste sau adevarate, visul roscat al. oricarui
vinator si, in general, un personaj simpatizat pentru calitatile sale.
Este mai mica decit un eiine obisnuit, corpul avind o lungime de 0,8 - 0,9 m
si coada stufoasa, inspicata cu alb sau negru la virf, lunga, de 0,3 - 0,4 m.
Greutatea corpului este de 7-10 kg. Urechile sint triunghiulare, cu virful indreptat
in sus, botul este ascutit cu vibrize lungi. Picioarele sint subtiri si inalte,
astfel incit inaltimea la greaban poate atinge 0,4 m. Blana, alcatuita din puf
si din spic, prezinta o mare varietate cromatica, de la roscat-viu, pina la
galben-cenusiu cu reflexe cenusii si cu negru pe picioare. Pe abdomen, blana
este mai moale si mai cenusie-albicioasa, numita in vechime nafea si fiind deosebit
de cautata pentru captuseli de haine de iarna.
La radacina cozii are o glanda cu secratie externa denumita "viorea" si
care secreta un lichid cu miros patrunzator. Dietele au unghii asfutite si sint
folosite la scormonit in < aulai'ea soare, ilor si prea putin la amenajarea
vizuinii si galeriilor, vulpea nefiuvl un bun sapator. Este raspindita din Delta
pina in golul de m inte, in toate regiun'de tarii. Traieste in padure, dar si
in stufarisuri s ui in hatisuri de maracini de pe camp, unde face de altfel
dese incursiuni, la vinatoare de soareci. Nu este sociabila, traind in familii
doar in perioada cresterii puilor. Se imperecheaza o singura data pe an, iarna,
din decembrie pina in februarie si, dupa o gestatie de 7 saptamini si jumatate,
fata in medie 4-6 pui, lipsiti de vedere timp de 2 saptamini. Acestia sint alaptati
pina la virsta de o luna, dupa care urmeaza o perioada de hranire mixta cu lapte
si carne, pina la virsta de 3-4 luni. Vulpoiul participa mai putin la cresterea
puilor. Activa permanent, mai ales noaptea, se hraneste in principal cu soareci,
fa< ind astfel reale si valoroase servicii agriculturii. In lista sa de
hrana intra si gasteropode, reptile, larve, rareori pesti. Vara maninca multe
insecte, mai ales coleoptere, iar toamna consuma fructe de padure de livada.
in cautarea hranei frecventeaza si depozitele de gunoi. Uneori isi face provizii
pentru iarna. Produce unele pagube sectorului de vinatoare prinzind iepuri,
fazani si potirnichi. In terenurile cu muflon ataca mieii acestora in primele
saptamini de viata. Adesea patrunde in gospodarii in cautarea pasarilor de curte.
Traieste in vizuini subterane, sapate, de obicei, de viezure. Semnalam ca locuri
bizare de adapostire conductele metalice de irigatie, scorburi etc. Simtul cel
mai bine dezvoltat este mirosul, element spe.:ific canidelor, dar si auzul
si vazul sint excelente. Se deplaseaza mai rar la pas, obisnuit la trap, iar
la nevoie in galop cu mare iuteala. Se catara, arareori, iar daca este necesar
poate inota foarte bine. in general nu suporta apropierea omului. Totusi se
citeaza rare cazuri de domesticire, ca de exemplu cazul unei vulpi care minca
din palma la statia meteo de pe muntele Tarcu. Blana de vulpe a cunoscut oscilatii
de apreciere, dictata de moda. in fond este excelenta pentru confectionarea
de articole de imbracaminte.
Dupa categoria de culoare a blanii se vorbeste de existenta a trei varietati
de vulpe. Astfel, ar fi vulpea numita "de mesteacan", care are pieptul,
abdomenul, fata interioara a gitului si virful cozii albicioase, iar pe flancuri
galbuie. O a doua ar fi "vulpea cu cruce", care are longitudinal pe spinare
o dunga neagra care se intretaie cu cea de pe membrele anterioare. Aceasta este
cea mai raspindita. A treia ar fi "vulpea carbu-nareasa", care are gitul,
pieptul, abdomenul si virful cozii cenusii-ne-gricioase, iar picioarele negre.
Denumirea stiintifica este Vnlpes vulpes crucigera, Bechstein, 1789.
Numiri straine: engl. fox; fr. renard; germ. Rothfuchs; it. volpe; sp. zorro.
