Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?


Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
VULPEA - Cumatra vulpe
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 


Vulpea de rugina, Cu mersul temut j3c8cs
In dimb de lumina De vinluri cernut Pasi usori a scris Cu flori de cais.
(ADRIAN MANU, SEXIN DE IARNA)

Faima binecunoscuta a vulpii este pe deplin intemeiata. Daca fiecare animal are insusiri si simturi slefuite din nevoia de supravietuire, vulpea le intrece daca nu pe toate, in orice caz pe majoritatea dintre ele. 'Uimitor de atenta si agila, sireata in adevaratul sens al cuvintului, vulpea ramane in continuare eroina multor povestiri fanteziste sau ade­varate, visul roscat al. oricarui vinator si, in general, un personaj sim­patizat pentru calitatile sale.
Este mai mica decit un eiine obisnuit, corpul avind o lungime de 0,8 - 0,9 m si coada stufoasa, inspicata cu alb sau negru la virf, lunga, de 0,3 - 0,4 m. Greutatea corpului este de 7-10 kg. Urechile sint triunghiulare, cu virful indreptat in sus, botul este ascutit cu vibrize lungi. Picioarele sint subtiri si inalte, astfel incit inaltimea la greaban poate atinge 0,4 m. Blana, alcatuita din puf si din spic, prezinta o mare varietate cromatica, de la roscat-viu, pina la galben-cenusiu cu reflexe cenusii si cu negru pe picioare. Pe abdomen, blana este mai moale si mai cenusie-albicioasa, numita in vechime nafea si fiind deosebit de ca­utata pentru captuseli de haine de iarna.
La radacina cozii are o glanda cu secratie externa denumita "vio­rea" si care secreta un lichid cu miros patrunzator. Dietele au unghii asfutite si sint folosite la scormonit in < aulai'ea soare, ilor si prea putin la amenajarea vizuinii si galeriilor, vulpea nefiuvl un bun sapator. Este raspindita din Delta pina in golul de m inte, in toate regiun'de tarii. Traieste in padure, dar si in stufarisuri s ui in hatisuri de maracini de pe camp, unde face de altfel dese incursiuni, la vinatoare de soareci. Nu este sociabila, traind in familii doar in perioada cresterii puilor. Se imperecheaza o singura data pe an, iarna, din decembrie pina in februarie si, dupa o gestatie de 7 saptamini si jumatate, fata in medie 4-6 pui, lipsiti de vedere timp de 2 saptamini. Acestia sint alaptati pina la virsta de o luna, dupa care urmeaza o perioada de hranire mixta cu lapte si carne, pina la virsta de 3-4 luni. Vulpoiul participa mai pu­tin la cresterea puilor. Activa permanent, mai ales noaptea, se hraneste in principal cu soareci, fa< ind astfel reale si valoroase servicii agricul­turii. In lista sa de hrana intra si gasteropode, reptile, larve, rareori pesti. Vara maninca multe insecte, mai ales coleoptere, iar toamna con­suma fructe de padure de livada. in cautarea hranei frecventeaza si depozitele de gunoi. Uneori isi face provizii pentru iarna. Produce unele pagube sectorului de vinatoare prinzind iepuri, fazani si potirnichi. In terenurile cu muflon ataca mieii acestora in primele saptamini de viata. Adesea patrunde in gospodarii in cautarea pasarilor de curte. Traieste in vizuini subterane, sapate, de obicei, de viezure. Semnalam ca locuri bizare de adapostire conductele metalice de irigatie, scorburi etc. Simtul cel mai bine dezvoltat este mirosul, element spe.:ific canide­lor, dar si auzul si vazul sint excelente. Se deplaseaza mai rar la pas, obisnuit la trap, iar la nevoie in galop cu mare iuteala. Se catara, ara­reori, iar daca este necesar poate inota foarte bine. in general nu su­porta apropierea omului. Totusi se citeaza rare cazuri de domesticire, ca de exemplu cazul unei vulpi care minca din palma la statia meteo de pe muntele Tarcu. Blana de vulpe a cunoscut oscilatii de apreciere, dictata de moda. in fond este excelenta pentru confectionarea de arti­cole de imbracaminte.

Dupa categoria de culoare a blanii se vorbeste de existenta a trei varietati de vulpe. Astfel, ar fi vulpea numita "de mesteacan", care are pieptul, abdomenul, fata interioara a gitului si virful cozii albicioase, iar pe flancuri galbuie. O a doua ar fi "vulpea cu cruce", care are longitu­dinal pe spinare o dunga neagra care se intretaie cu cea de pe membrele anterioare. Aceasta este cea mai raspindita. A treia ar fi "vulpea carbu-nareasa", care are gitul, pieptul, abdomenul si virful cozii cenusii-ne-gricioase, iar picioarele negre.
Denumirea stiintifica este Vnlpes vulpes crucigera, Bechstein, 1789.
Numiri straine: engl. fox; fr. renard; germ. Rothfuchs; it. volpe; sp. zorro.

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite