Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?


Ultimele referate descarcare de pe site
  OBIECTUL PSIHOLOGIEI SOCIALE (psihologie)
  MANAGEMENTUL CALITATII PROIECTULUI (marketing)
  Etnologia juridica - Judecata cetelor de batrani (drept)
  Societatea comerciala (marketing)
  EXCLUDEREA ASOCIATILOR DIN SOCIETATILE COMERCIALE (drept)
  Controlul financiar - Conceptul de control financiar (economie)
  Contabilizarea amortizarii imobilizarilor corporale (economie)
  MANAGEMENT EDUCATIONAL (marketing)
  RADIATIILE X (fizica)
  LACUL de Mihai Eminescu - argumentare ca este opera lirica - (romana)
 



Ultimele referate cautate in site
   contabilitate de gestiune
   legende istorice bolintineanu
   o noapte furtunoasa
   Conul leonida fata cu reactiunea
   conflict pozitiv
   conexiune graf
   hiperkinetism
   camariteanca
   mesterul manole si monastirea argesului diferente
   economia intreprinderii clasa a x a
 
 
despre:
 

Principalele surse de poluare ale mediului inconjurator

 
 


Ritmul rapid si cresterile considerabile inregistrate in ultimul sfert de veac de industria chimica, siderurgica, energetica, de industria materialelor de constructii, de transporturi, agricultura si zootehnie, care au adus contributii insemnate bogatiei tarii, s-au repercutat, inevitabil, in unele situatii, defavorabil asupra conditiilor naturale ale mediului inconjurator.
Studiile si cercetarile efectuate pana in 1973 constatau concentratii in atmosfera, datorita bioxidului de sulf, amoniacului, oxizilor de azot si diferitelor pulberi, in unele zone industriale, care provoaca poluasrea mediului intr-un grad avansat. Contributii la degradarea aerului si a vegetatiei, pe zone intinse, aduc fabricile de ciment, datorita marii cantitati de pulberi evacuate in atmosfera. Surse importante de poluare ale mediului sunt si centralele termoelectrice functionand cu lignit si pacura, care introduc in atmosfera cantitati uriase de cenusa si de bioxid de sulf, producand totodata si o intensa poluare termica a raurilor in care se deverseaza apa de racire.
Cu certe consecinte negative asupra calitatii apelor noastre se inscriu ingrasamintele chimice, substantele pesticide, intrebuintate in agricultura ca si deseurile organice ale zootehniei si industriei alimentare. In sfarsit, poluarea mediului de catre autovehicule depaseste si in Bucuresti limita maxima admisa.
In ceea ce priveste aerul, in ordinea descrescatoare a potentialului de impurificare, principalele categorii de surse nocive pe teritoriul tarii noastre sunt: industria chimica si petrochimica, industria termoenergetica, industria metalurgiei neferoase, industria materialelor de cunstructii, industria bunurilor de consum, zootehnia industriala, pesticidele si ingrasamintele chimice pulverulente si mijloacele de transport.
Tinand seama de anvergura surselor de poluare a aerului astfel definite,cat si de consecintele acestei poluari asupra mediului inconjurator,au fost puse in evidenta directiile principale de actiune cu privire la protectia aerului in etapa viitoare de dezvoltare a economiei nationale.Aceste orientari se concretizeaza intr-un sit de procedii si instalatii pentru purificarea gazelor profoase fierbinti,pentru captarea si neutralizarea gazelor odorante,pentru recuperarea si valorificarea unor compusi ce rezulta din diverse procese industriale,inlocuirea unor tehnologii clasice,generatoare de noxe cu tehnologii noi,mai rentabile si, totodata, fara degajari de noxe, in organizarea, pe plan national, a unui sistem de supraveghere a poluarii aerului, echipat cu o retea de control si masurare a poluantilor si cu un centru de inregistrare si prelucrare a informatiilor in acest domeniu etc.
In ultimii ani, activitatea industriala, agricola si dezvoltarea localitatilor tarii au ridicat problema calitatii resurselor de apa de suprafata si subterane acolo unde nu au fost luate masuri de protectie pentru evitarea poluarii provocate de apele uzate evacuate neepurate sau insuficient epurate.
Aplicarea masurilor de producere a poluarii, intreprinse pana in prezent nu a reusit sa retina in masura necesare substantelor impurificatoare continute in apele uzate.Din aceasta cauza cantitatile de impuritati evacuate inregistreaza inca valori importante.Iata de ce in ultimul deceniu au fost luate unele masuri si au fost realizate lucrari pentru combaterea poluarii apelor de suprafata si subterane ceea ce a franat in oarecare masura tendinta de crestere a poluarii apelor in conditiile dezvoltarii industriale si orasenesti.
Date fiind date cresterea volumului si marea diversificare a poluantilor rezultati din activitatea industriala si din dezvoltarea urbanistica atarii prevazute pentru urmatorii ani, precum si necesitatea conservarii si chiar a imbunatatirii calitatilor apelor, nu urmareste ca activitatea de combatere a poluarii acestora sa se intensifice la nivelul cerut de dezvoltarea economica si sociala a Romaniei.
Cele trei surse ale poluarii permanente a aerului-intreprinderile industriale, focarele casnice, automobilele-participa la incarcarea atmosferei in proportii si cu intensitati foarte variate, in raport cu clima, situatia geografica, modul de incalzire, natura si gradul activitatii industriale.Sursa de poluare cea mai evidenta o reprezinta inteprinderile industriale."O mare uzina este intotdeauna insotita de coloana de fum care pluteste deasupra si pe care uneori o acopera cu un val opac".
Cele mai des întâlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului (atmosferică). Aceste elemente de bază vieţii omeneşti se pare că sunt şi cele mai afectate de acţiunile iresponsabile ale fiinţei omeneşti.
Solul, ca şi aerul şi apa este un factor de mediu cu influenţă deosebită asupra sănătăţii. De calitatea solului depinde formarea şi protecţia surselor de apă, atât a celei de suprafaţă cât mai ales a celei subterane.
Apa este un factor de mediu indispensabil vieţii. Ea îndeplineşte în organism multiple funcţii, fără apă toate reacţiile biologice devenind imposibile. Lipsa de apă sau consumul de apă poluată are multiple consecinţe negative asupra omului şi sănătăţii sale.
Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale prin prezenţa unor componente străine, numite poluanţi, ca urmare a activităţii omului, şi care provoacă prin natura lor, prin concentraţia în care se găsesc şi prin timpul cât acţionează, efecte nocive asupra sănătăţii, creează disconfort sau împiedică folosirea unor componente ale mediului esenţiale vieţii. (Conferinţa Mondială a O.N.U., Stockholm, 1972)
Din cuprinsul definiţiei se poate constata clar că cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poartă omul, poluarea fiind consecinţa activităţii mai ales social - economice a acestuia.
Privită istoric, poluarea mediului a apărut odată cu omul, dar s-a dezvoltat şi s-a diversificat pe măsura evoluţiei societăţii umane, ajungând astăzi una dintre importantele preocupări ale specialiştilor din diferite domenii ale ştiinţei şi tehnicii, ale statelor şi guvernelor, ale întregii populaţii a pământului. Aceasta, pentru că primejdia reprezentată de poluare a crescut şi creşte neîncetat, impunând măsuri urgente pe plan naţional şi internaţional, în spiritul ideilor pentru combaterea poluării.
Poluarea,printre alte clasificări, este clasificată în poluare naturală si poluare artificială.
Sursele naturale principale ale poluării sunt erupţiile vulcanice, furtunile de praf, in¬cendiile naturale ale pădurilor şi altele cum ar fi gheizerele sau descompunerea unor substanţe organice.
Erupţiile vulcanice care generează produşi gazoşi, lichizi şi solizi exercitând influenţe negative asu¬pra purităţii atmosferice. Cenuşile vulcanice, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic şi alte numeroase gaze, sunt suflate în atmosferă, unde formează nori groşi, care pot pluti până la mari distanţe de locul de emitere. Timpul de rămânere în atmosferă a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani.
Furtunile de praf sunt şi ele un important factor în poluarea aerului. Terenurile afâ¬nate din regiunile de stepă, în perioadele lipsite de precipitaţii, pierd partea aeriană a vegeta¬ţiei şi rămân expuse acţiunii de eroziune a vântului. Vânturile continue, de durată, ridică de pe sol o parte din particulele , care sunt reţinute în atmosferă perioade lungi de timp. Depunerea acestor particule ca urmare a procesului de sedimentare sau a efectului de spălare exercitat de ploi, se poate produce la mari distanţe faţă de locul de unde au fost ridicate.
Incendiile naturale sunt o importantă sursă de fum şi cenuşă, care se produc atunci când umidita¬tea climatului scade natural sub pragul critic. Fenomenul este deosebit de răspândit, mai ales în zona tropicală, deşi, în general, gradul de umiditate al pădurilor din această zonă nu este de natură să favorizeze izbucnirea incendiului.
Din punct de vedere al felului surselor de poluare, produse de om (artificiale) se disting:
- poluare industriala -20 - 25%
- poluare casnică -50 - 60 %
- poluare datorată mijloacelor de transport -20- 25 %

Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scară mondială









Procesele de producţie industrială şi producţia de energie a industriei, sunt principalele surse ale poluării atmosferice dar la acestea putem adăuga orice arderi din care rezultă substanţe poluante.
Gazele industriale, gazele rezultate din arderi, fie ca e vorba de incalzirea locuintelor sau de gazele de esapament eliminate de autovehicule, polueaza atmosfera cu numeroase substante daunatoare sănătăţii, aceste substante provoaca, printre altele, boli respiratorii si alergii, precum şi ploi acide ce distrug pădurile.
Praful, cenuşa şi fumul au o proporţie destul de mare în totalitatea poluanţilor care există în atmosferă.
Sursele artificiale generatoare de praf, cenuşă şi fum cuprind, în general, toate activităţile omeneşti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoşi. O importanţă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de construcţie, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicaţi, argile, calcar, magnezit, ghips etc.)
Monoxidul de carbon(CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce în ce mai mare printre poluanţii devastatori.
Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acoperă globul pământesc.Acest amestec de gaze asigură viaţa pe pământ şi ne protejează de razele dăunătoare ale Soarelui.
Echilibrul natural al gazelor atmosferice,este ameninţat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de seră ,încălzirea globală ,poluarea aerului, subţierea stratului de ozon şi ploile acide.
Stratul de ozon din stratosferă ne protejează reţinand razele ultraviolete ale soarelui.Deoarece în zilele noastre a crescut foarte mult folosirea ,frigiderelor ,detergenţilor etc.,aceste gaze au ajuns în aer în cantităţi mai mari decât cele care ar putea fi suportate de atmosfera.Pe masură ce se ridică ,se descompun , şi distrug stratul de ozon
O mare gaura in ozon (ilustrată la mijloc cu albastru inchis si gri) se dezvoltă deasupra Antarticii, timp de câteva luni, în fiecare an.











Industria arde carburanţii fosili, eliberând în atmosfera gazele de seră care încălzesc Pamântul



.
Gazele de sera, rezultate din procesele industriale si din agricultura deregleaza echilibrul atmosferic,reţin gazele infraroşii si le reflecta pe suprafaţa Pamântului. În consecinţă creşte temperatura medie globala.
Stratul gros de agenti poluanti eliberati de un oras mare poate poate crea o ceata sufocanta, mai ales când nu exista vânturi care sa imprăştie poluanţii. Gazele acide care ies din cosurile fabricilor si din autovehicule se amesteca cu precipitaţiile, rezultând ploi acide care distrug clădiri şi păduri şi omoară peştii. Unii agenţi poluanţi ajung în stratosfera, distrugând ozonul natural care protejeaza animalele si plantele împotriva razelor nocive ultraviolete ale Soarelui.
Ploaia acida distruge plantele si animalele. Ele spala nutrientii de pe sol, frunze si ace, iar acestea se îngălbenesc şi mor. Aluminiul eliberat de ploi slăbeşte rădăcinile copacilor, favorizând distrugerea lor. Păduri întregi au disparut din aceasta cauza.
Este şi mai rău daca ploaia acidă ajunge în râuri sau lacuri, pentru că acestea transportă otrava la distanţă, omorând şi cele mai mici organisme. Peştii sunt determinaţi de aluminiu să producă o mucoasă lipicioasă care le înfundă branhiile şi îi "sufocă", în cele din urmă. Apele acide distrug si icrele.
Ploile acide distrug culturile omoară peştii prin otrăvirea locurilor şi farâmiţează pietrele. Copacii isi pierd frunzele şi, în final mor. Aceste păduri situate pe graniţele ceho-poloneze arată parcă ar fi fost lovite de bomba atomică. Ele au fost distruse de ploile acide datorate poluării industriale din fostele ţări comuniste.





Transporturile sunt, după cum bine ştiţi, o altă importantă sursă de poluare
Autovehiculele care funcţionează cu motor cu combustie, sunt un factor poluant care este luat din ce în ce mai mult în seamă. Oraşele mari sau aglomeraţiile urbane dense sunt afectate în mare măsură de transporturile cu eliberare de noxe.
Gazul carbonic(CO2) , numit ştiinţific dioxid de carbon, este cel mai important din ciclul carbonului este inofensiv şi aduce clorul pentru fotosinteză. CO2, sub formă de vapori de apă, lasă să treacă undele scurte ale radiaţiei solare în atmosferă şi absoarbe undele lungi ale radiaţiilor Pământului, ceea ce provoacă o reâncălzire a aerului, efectul de seră.
Activităţile "casnice" sunt, fie că vrem, fie că nu, o sursă de poluare. Astăzi, în multe ţări în curs de dezvoltare, aşa cum este şi ţara noastră, lemnul de foc este la fel de vital ca şi elementele, iar ca preţ, în unele locuri, are un ritm de creştere mai mare decât alimentele. Ca¬uza creşterii zi de zi a preţului este restrângerea suprafeţelor de pădure. Multe ţări care fuse¬seră cândva exportatoare de material lemnos, au devenit importatoare, în măsura în care nu s-au preocupat de regenerarea fondului forestier.
Substanţele poluante din atmosferă sunt substanţe gazoase, lichide sau solide, care îi modifică compoziţia.
Pe măsură ce numarul populatie creste, tot mai mult carbune, ulei, gaz (carburanti folsili) si lemn sunt arse pentru a produce energia necesara pentru incalzire, gatit, transport, constructii si pentru realizarea bunurilor necesare oamenilor si obiectelor de lux pe care si le doresc. Unele noxe eliberate in procesul de ardere a acestor carburanti se numesc gaze de sera, deoarece se comporta intocmai ca sticla unei sere: lasa lumina sa patrunda, dar retin caldura eliberata de pe suprafata Pamântului. Ca rezultat, ele conduc la incalzirea planetei.






Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-au mentinut timp de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi, ploile acide, subtierea stratului de ozon, poluarea aerului, efectul de sera si incalzirea globala.
Activitatile umane produc o mare poluare, zilnic. Gazele de esapament emanate de 700 de milioane de masini in intreaga lume, impreuna cu fumul si gazele industriale, aduc in atmosfera diferiti agenti poluanti.
Apele reziduale provenind din locuinte, din industrie si agricultura ajung inca in proportie mare in apele lacurilor si ale raurilor. Aceste ape poluate contin substante care favorizeaza dezvoltarea bacterilor. Aceste bacterii consuma cantitati imense de oxigen dizolvat in apa si in felul acesta pune in pericol viata animalelor si plantelor. Apele reziduale contin de asemenea produse industriale toxice, cum sunt plumbul si mercurul.
De asemanea ingrasamintele, folosite mult in agricultura, ajung in apele raurilor, purtate de apa ploii.
Aceste ingrasaminte contin nitrati si polueaza apele subterane.
La poluarea apei contribuie un număr mare de surse, care sunt clasificate în:
Surse organizate:
- apele reziduale comunale, care rezultă din utilizarea apei în locuinţe şi instituţii publice, bogate în microrganisme, dintre care multe patogene;
- apele reziduale industriale, provenite din diverse procese de fabricaţie sau sunt utilizate la transport, ca solvent sau separator, la purificarea şi spălarea materiilor prime, semifinite şi finite, sau a ustensilelelor şi instalaţiilor, şi au o compoziţie heterogenă.
- apele reziduale agro - zootehnice, provenite mai ales ca urmare a utilizării apei în scopuri agricole (irigaţii), cât şi pentru alimentarea animalelor şi salubritatea crescătoriilor de animale.
Sursele neorganizate, sunt reprezentate de apele meteorice (ploaie, zăpadă), reziduurile solide de tot felul, diversele utilizări necorespunzătoare (topirea inului sau cânepii).
Multitudinea şi variabilitatea surselor de poluare a apei conduc la pluralitatea elementelor poluante, împărţite în:
- elemente biologice, reprezentate, în principal, de microorganismele patogene;
- elemente chimice, reprezentate de substanţe chimice organice sau anorganice;
Ca măsuri de prevenire a poluării apei sunt: interzicerea îndepărtării la întâmplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa, organizarea corectă a sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor locale, construirea de staţii de epurare, construirea de staţii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale întreprinderilor industriale, înzestrarea cu sisteme de reţinere şi colectare a substanţelor radioactive din apele reziduale ale unităţilor unde se produc sau se utilizează radionuclizi, controlul depozitării reziduurilor solide;
Poluarea solului este considerată ca o consecinţă a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzătoare, datorată îndepărtării şi depozitării la întâmplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deşeurilor industriale sau utilizării necorespunzătoare a unor substanţe chimice în practica agricolă. Ţinând seama de provenienţa lor, reziduurile pot fi clasificate în:
- reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnică a oamenilor în locuinţe şi localuri publice;
- reziduuri industriale, provenite din diversele procese tehnologice care pot fi formate din materii brute, finite sau intermediare şi au o compoziţie foarte variată în funcţie de ramura industrială şi de tehnologia utilizată (în industria alimentară - predominant componente organice, pe când în industria chimică, metalurgică, siderurgică, minieră - predominant substanţe chimice organice sau anorganice);
- reziduuri agro - zootehnice, legate îndeosebi de creşterea şi îngrijirea animalelor;
Elementele poluante ale solului sunt de două categorii:
- elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusuri, paraziţi), eliminate de om şi de animale, fiind în cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integrantă din diferitele reziduuri (menajere, animaliere, industriale);
- elemente chimice, sunt în cea mai mare parte, de natură organică. Importanţa lor este multiplă: ele servesc ca suport nutritiv pentru germeni,insecte şi rozătoare, suferă procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice, pot fi antrenate în sursele de apă, pe care le degradează etc.
Ca măsuri de prevenire şi combatere a poluării solului sunt: colectarea igienică a reziduurilor menajere în recipiente speciale, îndepărtarea organizată şi la perioade cât mai scurte a reziduurilor colectate în afara localităţilor, depozitarea controlată sau tratarea corespunzătoare a reziduurilor îndepărtate prin neutralizarea lor, utilizarea în agricultură, ca îngrăşământ natural, a reziduurilor, incinerarea reziduurilor uscate, recuperarea şi reutilizarea (reciclarea) reziduurilor etc.
Poluarea fizică este cea mai recentă şi cuprinde, în primul rând, poluarea radioactivă ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi în ştiinţă, industrie, agricultură, zootehnie, medicină etc.. Pericolul deosebit al substanţelor radioactive în mediu şi în potenţialul lor nociv chiar la concentraţii foarte reduse. Poluării radioactive i se adaugă poluarea sonoră, tot ca o componentă a poluării fizice. Zgomotul, ca şi vibraţiile şi ultrasunetele sunt frecvent prezente în mediul de muncă şi de viaţă al omului modern, iar intensităţile poluării sonore sunt în continuă creştere. Supraaglomerarea şi traficul, doi mari poluanţi fonici, au consecinţe serioase asupra echilibrului psihomatic al individului. Un număr tot mai mare de persoane din oraşele aglomerate recurge la specialiştii psihiatri pentru a găsi un remediu pentru starea lor proastă (anxietate, palpitaţii, amnezii neşteptate, lipsa puterii de concentrare, dureri de cap). În sfârşit nu putem trece cu vederea poluarea termică, poate cea mai recentă formă de poluare fizică cu influenţe puternice asupra mediului înconjurător, în special asupra apei şi aerului, şi, indirect, asupra sănătăţii populaţiei. Marea varietate a poluării fizice, ca şi timpul relativ scurt de la punerea ei în evidenţă, o face mai puţin bine cunoscută decât pe cea biologică şi chimică, necesitând eforturi deosebite de investigare şi cercetare pentru a putea fi stăpânită în viitorul nu prea îndepărtat.

Protecţia mediului înconjurător a apărut ca problemă a omenirii numai în zilele noastre, respectiv atunci când omul a cucerit întreg spaţiu al Terrei, prielnic vieţii. Acum, bogăţiile şi resursele de energie au fost afectate în aşa măsură încât se întrevede epuizarea rapidă a unora dintre ele, iar unele condiţii esenţiale existenţei umane, ca apa sau aerul, dau semne de otrăvire. Se deduce astfel posibilitatea ca viitorul omenirii să fie pus sub semnul întrebării, dacă bineînţeles nu se iau măsuri energice de protecţie a planetei. Omul a înţeles că face şi el parte din natură, că Terra şi resursele ei sunt limitate, că această planetă funcţionează ca un sistem şi că dereglările produse într-un loc pot avea repercusiuni pentru un întreg circuit, inclusiv pentru om. Omenirea nu poate renunţa însă la ritmurile înalte ale dezvoltării economice. Calea pentru realizarea acestor ritmuri, cu menţinerea unei bune calităţi a mediului, este exploatarea acestuia în aşa fel încât să se poată regenera şi conserva în permanenţă.
Primele iniţiative de ocrotire a mediului au apărut acum aproximativ 200 de ani, din necesitatea salvării unor specii pe cale de dispariţie. Cu timpul, motivele care au impus ocrotirea naturii s-au diversificat. Începând din 1970, au apărut semne clare de îmbolnăvire a planetei : subţierea stratului de ozon, încălzirea globală, ploile acide, poluarea apelor, a aerului şi a solului. Oamenii au început să înţeleagă necesitatea adoptării unui comportament responsabil faţă de natură. Însă responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului înconjurător este atât individuală, dar mai ales colectivă: protecţia naturii angajează colaborare şi sprijin reciproc pe plan local, judeţean, naţional şi mai ales internaţional.
Construind fabrici şi uzine, dezvoltând oraşele şi transporturile, defrişând pădurile pentru a folosi lemnul şi a mări suprafeţele agricole, aruncând nepăsător în apă şi în aer cantităţi mari de deşeuri toxice omul a stricat echilibrul natural existent în mediul înconjurător, aşa încât uneori şi-a pus în pericol însăşi viaţa lui. În asemenea situaţie, fiinţa umană s-a văzut nevoită să ia atitudine pentru înlăturarea răului pe care l-a produs şi să treacă urgent la luarea unor măsuri pentru protecţia mediului înconjurător, pentru menţinerea în natură a unui echilibru normal între toţi factorii care compun mediul.
Pentru ca Pământul să rămână o planetă vie, interesele oamenilor trebuiesc corelate cu legile naturii.





















Consecintele defavorabile ale poluarii mediului, asupra vegetatiei in general si chiar asupra celei forestiere, au fost constatate inca de la aparitia primelor industrii emitatoare de noxe, fara sa constituie insa un motiv de ingrijorare.
Dezvoltarea si concentrarea in combinate de mari proportii a intreprinderilor industriale, instalate in apropierea padurilor, au facut evidente efectele fitotoxice ale emanatiilor acestora, nu numai sub forma brutala a distrugerii totale ci si prin scaderea sensibila a productivitatii arboretelor din zona combinatelr industriale.
Proportiile impactului industrial asupra vegetatiei forestiere, agravate in timpul ultimului razboi mondial si in deceniile ce i-au urmat, au atras atentia cercetatorilor preocupati de evolutia nelinistitoare a conditiilor ecologice ale Pamantului. In tarile cu un potential industrial ridicat si, recent, in cele care tind spre un nivel mai inalt de industrializare complexa, au aparut in ultimii ani numerose lucrari de specialitate, cu privire la influenta vatamatoare a gazelor si pulberilor care polueaza atmosfera.
Sinteza documentara intocmita de M.Ianculescu citeza principalele tari in care cercetarile oamenilor de stiinta vizeaza urmatoarelor obiective:
-Cunoasterea surselor de poluare, modul de raspandire a emanatiilor si factorii care favorizeaza raspandirea lor;
-Noxele daunatoare vegetatiei forestiere si modul cum acestea se manifesta;
-Rezistenta speciilor forestiere la gazele, fumul si perticulele solide emise in atmosfera de catre industrii;
-Stabilirea si clasificarea zonelor afectate de procesele poluante;
-Metodele de cercetare si tehnica determinarii pierderilor de crastere a masei lemnoase.

 
 
 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: 0 (media unui numar de 144 de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2008| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite