Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Modele atomice
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Descoperirile fizicii la sfarşitul secolului al XIX-lea au ridicat intrebari referitoare la structura acestora, fiind clar ca atomii sunt indivizibili, cum credeau filosofii autentici.

De indata ce prin descoperirile electronului a devenit cunoscut ca atomul are o structura electrica, atentia s-a indreptat asupra formularii unui model de atom care sa explice fenomenele observate. Toate modelele de atom propuse au in vedere faptul ca atomul trebuie sa fie neutru din punct de vedere electric.

Primul model de atom, propus de W. Thomson (Lord Kelvin) in 1902, considera ca sarcinile pozitive ale atomului uniform distribuite in interiorul atomului, iar electronii, din cauza respingerii reciproce dintre ei şi a atractiei exercitate de centrul atomului, trebuie sa se distribuie pe straturi concentrice.

Modelul lui Lord Kelvin a fost dezvoltat incepand cu 1903 de J.J.Thomson. Conform acestui model sarcinile pozitive sunt de asemenea uniform distribuite in interiorul volumului unei sfere ce delimiteaza dimensiunea atomului, insa electronii sunt scufundati in aceasta sfera şi au posibilitatea sa se mişte. Acest tip de model s-a numit atomul de tip „cozonac cu stafide”, iar experimentele fizico-chimice ulterioare nu au confirmat aceasta structura.

Primul pas experimental in incercarea de a „sonda” interiorul atomului a fost facut de Lenard (1903) care a studiat trecerea electronilor prin diferite corpuri. El ajunge la concluzia ca sarcina pozitiva a nucleului nu este uniform distribuita in tot atomul şi atribuie acestuia o structura granulara.




La o concluzie asemanatoare a ajuns şi Rutherford in 1911, insa mult mai convingator. In urma unor experimente de difuziune a radiatiei alfa (a) prin substanta, se observa o puternica deviere (< > 90o) a unor particule a.

Pentru a explica aceasta deviere, Rutherford a presupus ca in interiorul atomului exista un camp electric foarte puternic creat de totalitatea sarcinii pozitive a atomului. Conform ipotezei lui Rutherford, sarcina pozitiva e concentrata intr-un nucleu foarte mic, in timp ce electronii ocupa spatiul din jurul atomului. Acest model este analog sistemului solar şi a primit numele de modelul nuclear al atomului. Rutherford a presupus ca atat particulele a cat şi nucleul atomului se comporta ca nişte sarcini punctuale intre care se exercita forte electrostatice. Alta concluzie a fost ca volumul ocupat de nuclee este infim fata de volumul ocupat de atomi (diametru atomului este de I 10-8 cm).

Imaginea atomului dupa Rutherford este deci urmatoarea: in centrul atomului se afla un nucleu mic (diametrul 10-13 cm). Nucleul este incarcat pozitiv şi in el este concentrata aproape toata masa atomului. In jurul nucleului in stare normala se mişca Z electroni, Z fiind numarul de ordine al elementului in sistemul periodic.

Numarul de experimente ce confirma modelul planetar al atomului a crescut de-a lungul anilor, dar totodata era in dezacord cu anumite legi ale fizicii. In fata acestei situatii, fizicienii au fost obligati sa admita ca legile fizicii valabile in cazul sistemelor macroscopice, nu sunt valabile la scara atomica.

Primul pas spre descoperirea legilor ce guverneaza la scara atomica l-a facut fizicianul danez Niels Bohr (1885-1962). Acesta işi enunta teoria in trei postulate:

  1. Postulatul starilor stationare – in atom electronii se deplaseaza pe orbite stationare, iar in aceste stari atomul nu absoarbe şi nu emite energie.

  2. Al doilea postulat – orbitele stationare sunt caracterizate prin aceea ca momentul impulsului m·v·r al electronului este multiplu intreg de h.

 

h



m·v·r = n·h unde h = _____

2p

h – constanta lui Planck

m – masa electronului

r – raza atomului

v – viteza de deplasare a e-

n – numar cuantic principal (n = 1, 2, 3, 4…)

 

  1. Postulatul frecventelor – atomul emite sau absoarbe o energie atunci cand trece de pe o orbita stationara pe alta.

 

Pentru cercetarile sale, N. Bohr a primit premiul Nobel in 1922. Teoria sa este o etapa importanta in cunoaşterea microcosmosului.

 

Bibliografie:

 

  1. Cosma C. Tudose – Fizica atomica şi nucleara, Editura didactica şi Pedagocica, Bucureşti 1970.

  2. S. Muscalu – Fizica atomica, Editura didactica şi Pedagogica, Bucureşti 1983.

  3. Compendiu de fizica – Editura Ştiintifica şi Enciclopedica, Bucureşti 1988.




Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta