Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
Educatoare proiect
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 


-01-

Dezvoltarea termenului „proiect” in cadrul contextelor conceptuale si istorice, isi extinde interpretarea obisnuita. Ca rezultat a istoriografiei traditionala ar trebui modificata sub urmatoarele aspecte. „Proiectul” este un concept ce dateaza din sec. al VII-lea -; al VIII-lea; apartinand aceleiasi categorii ca „experimentul” stiintelor naturale, „studiul de caz” a celor juridice, etc. n2f16fr
Ca si experimentul, studiul de caz, etc., metoda proiectelor isi are originea in profesionalizarea intr-o ocupatie. A fost introdusa in curriculum astfel incat (elevii) studentii sa poata invata inca din scoala sa munceasca independent si sa combine teoria cu practica. In contrast cu experimentul sau cu studiul de caz, metoda proiectelor nu este o problema de studii empirice, hermeneutice sau strategii, ci una de „constructie” (ex. desenand o casa, construind un teren de joaca sau realizand o masina, etc.)
Doua metode de baza ale metodei proiectelor inca folosite astazi erau deja dezvoltate in sec. al XIX-lea. Dupa cel mai vechi model (ex. Woodward), elevii mai intai invata in cadrul institutiei, deprinderile si cunostintele, apoi le ofera independent si creativ in proiectele practice. Dupa cel mai recent model (ex. RICHARDS), proiectul este mutat de la sfarsitul capitolului la mijlocul predictiei in concordanta cu ideea fundamentala a noii

-02-

psihologii a „intregurilor naturale” - (invatarea totala naturala) -; care trebuie sa fie subiectul invatarii daca vor fi dezvoltate interese si conceptii valoroase.
Aici instructia nu precede proiectul ci este integrata in el. La inceputul secolului al XX-lea o miscare a rasarit in cadrul educatorilor progresisti americani (ex. KILPATRICK) care incearca sa inlocuiasca:
(a) traditionala definitie ingusta a proiectului cu una noua mai larga si:
(b) activitatea „constructiva” cu notiuni „pline de scopuri ca un insotitor natural al metodei proiectelor”. Noua definitie nu a reusit sa castige ascendenta in U.S.A., dar in alte tari a fost acceptata ca o inovatie si ca o achizitie adevarat democratica cu paradoxul rezultat ca in Europa astazi largul concept „american” predomina, pe cand in America ingusta abordare europeana joaca rolul primordial.
Istoricul metodei proiectelor ne face sa intelegem ca miscarea educatiei progresiste de la cumpana dintre secole a fost numai una, si nici macar cea mai importanta dintre miscarile reformelor internationale din epoca moderna.
Spre deosebire de CREMIN (1961) si RÖHRS (1977) de exemplu noi nu putem privi pur si simplu sec. al XIX-lea ca

-03-

„preistorie” si sec. al XX-lea ca „postistorie”. Noi trebuie, alaturi de JÜRGEN OELKERS (1966), sa vedem educatia progresiva ca parte a unei continui, fin diferentiate, dezvoltari izvorand din nevoile sociale si educationale clare si care incepe din sec. al VII-lea si pana in prezent. Doar din aceasta perspectiva larga putem percepe educatia industriala, educatia profesionala si vocationala ca intreg - ca o sursa fecunda a practicilor educationale moderne, progresive (ex. KINOLL, 1993). Oricum, istoria metodei proiectelor a ilustrat, de asemenea, cat de necesar este sa fondam gandirea curenta despre reforma educationala in cadrul „unui context istoric”. Altfel, dupa cum CUBAN (1990) si TYACK si CUBAN (1995) au observat corect, reforma se misca din initiativa fara o clara intelegere a modului in care ele se risipesc si se evapora. Rezultatele sunt frecvent dezamagitoare si lipsite de sens. In cazul unei abordari tip proiect, o metoda de predare specifica si indispensabila a fost transformata de KILPATRICK si succesorii sai intr-o filozofie a educatiei generala incetosata (KATZ si CHARD 1989).
Noile acceptiuni constructiviste ale invatarii, care nu concep subiectul instruirii ca pe un simplu receptor pasiv de cunostinte ci ca pe un participant activ care isi controleaza propria activitate si invatare au impus un nou mod de organizare

-04-

si desfasurare a procesului de invatamant. Intrucat invatarea este o activitate ce ne insoteste pe tot parcursul vietii si care ne asigura adaptarea continua la conditiile de mediu (natural, social, etc.), este foarte important sa avem in vedere modul in care se construiesc bazele ei in prescolaritate.
Una din strategiile de invatare menite sa vina in sprijinul reformei in invatamantul prescolar este „Metoda proiectelor de cercetare”. Desi aceasta metoda are o existenta indelungata (pentru prima oara a aparut in sec. al VIII-lea), in ultimul deceniu i-au fost acordate valente noi si a inceput sa fie utilizata experimental. Metoda proiectelor de cercetare face parte din acele strategii ce au un accent sporit pus pe autenticitate si pe folosirea de metode cat se poate de apropiate de universul copiilor (elevilor). Ea corespunde de asemenea, noii tendinte de transformare a procesului de invatare intr-un proces individualizat si participativ, bazat pe incurajarea cooperarii, pe dezvoltarea capacitatilor de integrare sociala, etc.
Metoda are la baza unul dintre principiile lui JOHN DEWEY, filosof si cercetator american, si anume principiul „metodei problematizarii”, aparut in primii ani ai secolului XX, in conceptul de invatare prin actiune. DEWEY isi exprima, astfel, credinta ca studiul (invatarea) inseamna rezolvare de

-05-

probleme, ceea ce se poate cel mai bine realiza prin activitatile practice de cercetare. Acelasi model de actiune este prezent si in metoda proiectelor introdusa de KILPATRICK. Datorita asa numitei psihologii constructiviste, a carei idee de baza este aceea ca prescolarul (elevul) trebuie sa-si construiasca abilitatile si cunostintele prin propria experienta, aceste principii au renascut astazi si constituie adevarate provocari educationale. Psihologia sistemica accentueaza si ea cercetarea independenta ca piatra de incercare a invatarii in general, dar a scos mai mult in evidenta -; colaborarea, natura sociala a invatarii decat psihologia constructivista. Colaborarea potenteaza procesul invatarii -; metodele de invatare prin colaborare, sprijina dezvoltarea gandirii critice prin convorbiri, clarificari de idei si evaluari de idei ale altora.
Noutatea pe care metoda proiectelor de cercetare o aduce consta in:
- copiii au o mare varietate de experiente (individuale sau comune) de invatare;
- copiii beneficiaza de surse informationale diferite (carti, vizite in fabrici, spitale, etc.);
- invatarea este un proces (activitatea de proiecte se finalizeaza treptat, pe masura ce se inainteaza cu studiul);

-06-

- invatarea este o actiune sociala (nu numai ca micii prescolari au prilejul sa colaboreze intre ei, dar participand direct la invatare, ei dau o semnificatie sociala actiunilor lor si ale celorlalti). Acestora li se pot adauga o serie de principii vizate de proiectarea mediilor de invatare (metoda proiectelor de cercetare in sine vizeaza introducerea copiilor in medii de invatare cat mai variate);
- materialele de invatare trebuie sa fie parte constitutiva a unui mediu complex de invatare;
- mediul trebuie sa asigure negocierea sociala ca parte integranta a invatarii;
- asigurarea accesului la moduri multiple de reprezentare si perspective multiple;
- alimentarea reflexivitatii si constientizarea propriului proces de gandire si de invatare mai ales in scoala primara;
- intensificarea instruirii centrate pe copil si a evaluarii nevoilor lui de invatare.

FAZA I
Punctul de pornire. Scenariul de la care proiectul a demarat a fost o intamplare: un baietel (Bogdan) arunca painea la cos.
Am generat o scurta discutie pornind de la fapta sa.

-07-

- De ce arunci painea la cos?
- La ce folosim painea?
- Ce importanta are painea pentru voi si pentru ceilalti oameni?
- Ce s-ar intampla daca n-am avea paine?
- Din ce este facuta painea?
- Dar faina? (Din grau -; raspunde Simona -; tata lucreaza la moara).
- Si graul unde creste? (Pe camp -; raspunde Elena, am vazut eu cand am fost la bunica la Gheraseni).
Raspunsurile libere ale copiilor genereaza deja atmosfera deschisa a relatarii din experienta personala.
La pranz instiintez parintii despre intentiile mele de a studia cu copiii procesul de fabricare a painii.

Dragi parinti,
In cadrul activitatilor pe care le organizez in gradinita cu copiii, voi desfasura proiectul de cercetare cu tema: „Procesul de fabricare a painii” incepand de luni, 4 februarie 2002. In acest scop va rog sa discutati cu copii dumneavoastra despre paine, ca fiind un aliment de baza, cum se fabrica, din ce este facuta. Daca aveti acasa grau, faina, tarate v-as ruga sa ne trimiteti.

-08-

M-as bucura, daca ati putea sa mergeti cu no sa vizitam: MOARA SI FABRICA DE PAINE „SPICUL” S.A. BUZAU.

Va multumesc,
Educatoare -; Trifan Rada
Intocmesc harta de idei:

Materia prima Procesul de prelucrare
GRAUL a graului
- unde creste; - unde este dus graul pentru
- cand se planteaza; a se obtine faina;
- cand se recolteaza. - etapele de prelucrare a boabelor de grau;
- produsele care se obtin:
* faina;
* tarate;
* gris.

FAINA PAINEA Obtinerea painii
- proprietati fizice:
(alba, moale, fina); - unde si cum se obtine painea;
- o amestecam cu apa, - tipuri de paine (franzela, drojdie, sare; rotunda, bagheta, chifla.
- utilitati.
Importanta Destinatie

- la ce ne foloseste painea? - magazine alimentare
- am putea trai fara paine?

Obiceiuri

-09-

- Intampinam strainii cu paine si sare;
- Painea simbolizeaza bogatia de la suprafata solului;
- Sarea simbolizeaza bogatia subsolului;
- Painea este simbolul bunastarii;
- Motivatia painii o gasim in plugusor.

Punctul doi al scenariului il constituie lectura educatoarei: „Ce comoara ascunde painea?” de Emilia Caldararu realizata in cadrul activitatii de Educare a limbajului.
Aceasta lectura vine ca o clarificare a problemelor de catre copii (dirijati de catre educatoare), pe baza faptei lui Bogdan.
Suportul intuitiv al lecturii a fost asigurat prin intermediul unui set de 7 ilustratii cu ajutorul carora s-a incercat o corelare a datelor lecturii cu experienta concreta a copilului (apropierea invatarii de mediul natural de viata). Principalii itemi ai discutiilor au fost subliniati prin urmatoarele intrebari:
- Din ce este facuta painea? Ingrediente.
- Si faina?
- Unde cresc boabele de grau?
- Cine ajuta la cresterea si coacerea Factori boabelor de grau?
- De cine este lucrat? -; etapa in obtinerea painii.
- De cine este strans? -; etapa.
- Boabele de grau secerate, treierate unde au fost duse? - etapa.
- Cand boabele s-au uscat oamenii unde le-au dus? -; obtinerea

-10-

materiei prime.
- Iar faina unde a fost dusa? -; procesul de obtinere a painii.
- De cine este framantata painea? -; proces.
- Ce fac mesterii priceputi? -; etapa.
- Ce a aflat Gheorghita? -; rezultat.
Acesti itemi vor sta la baza activitatilor urmatoare ale copiilor: vizita la moara, apoi la fabrica de paine, observarea ingredientelor, pregatirea aluatului, coacerea painii, etc. Pentru a evalua impactul (afectiv, cognitiv) pe care aceasta lectura l-a avut asupra copiilor si pentru a spori trainicia informatiilor oferite de lectura (informatii ce vor fi necesare in toate celelalte etape ale proiectului) copii primesc ca sarcina reprezentarea grafica a continutului lecturii.
Dupa ce am analizat cu copiii punctele subliniate in harta de idei am intocmit lista de intrebari pe care o redau:
- Din ce se face painea?
- Dar faina?
- Unde cresc boabele de grau?
- Cand se planteaza?
- Cine ajuta la cresterea si coacerea boabelor de grau?
- De cine este lucrat?
- Cand se recolteaza?
- De cine este strans graul?

-11-

- Unde sunt duse boabele de grau?
- Dupa ce boabele de grau sunt uscate, unde sunt duse?
- In ce sunt prefacute boabele de grau?
- Cum este faina?
- De ce taratele au culoarea maron?
- Unde este depozitata faina?
- Cu ce este amestecata faina pentru obtinerea painii?
- Cum se numeste amestecul de faina, drojdie, apa, sare?
- Cine framanta aluatul?
- Ce tipuri de faina sunt?
- Cum se numesc oamenii care fac paine?
- Cum se numeste fabrica unde se face painea?
- Unde este dusa painea de la fabrica?
- Cine o cumpara de la magazinele de paine?
- Ce facem cu painea?
- Ce este painea?
- Am putea trai fara ea?
- Ce se mai poate face din faina?
- Cu ce intampinam noi strainii?
- Ce simbolizeaza painea?
- Ce simbolizeaza sarea?
- Ce comoara ascunde painea?

-12-

FAZA II
Cu ajutorul parintilor organizez vizita la MOARA SI FABRICA DE PAINE „SPICUL” S.A. BUZAU.
Vizita la moara si cea de la fabrica de paine au drept principal scop sa apropie cat mai mult de copil realitatea naturala si sociala. Aceste vizite nu numai ca le ofera un suport intuitiv, dar in acelasi timp le asigura si posibilitatea surprinderii unor relatii cauzale, chiar daca posibilitatile intelectuale de care ei dispun nu au atins un nivel superior de dezvoltare. Aceasta nu inseamna ca informatiile pe care noi le oferim lor nu trebuie sa fie stiintifice. Dimpotriva, este crucial ca datele sa fie cat mai aproape de adevarul stiintific intrucat cadrele didactice stiu din experienta cat de greu este sa corectezi niste cunostinte empirice relativ eronate primite de copii de la adult si de la care nu vor sa se dezica chiar daca realitatea se dovedeste a fi alta.
Copii afla de la specialist: a) Ca prin procesul de macinare, miezul bobului de grau se transforma in faina, iar invelisul sfaramat in bucati de diferite marimi formeaza taratele; b) Despre proprietatile fizice ale fainii (faina are culoarea alb-galbuie, miros placut, gust placut putin dulceag si este fina, moale la pipait);

-13-

c) Ca mai exista si alta faina de secara care are culoarea alba cenusie, cu nuanta brun deschisa.
In „Fabrica de paine”, specialistul explica procedeele tehnologice noi folosite in industria noastra de panificatie:
- transportul si depozitarea fainii in vrac;
- pregatirea in flux a materiilor prime in vederea fabricatiei.
- prelucrarea aluatului cu ajutorul liniilor cu functionare continua;
- coacerea produselor in cuptoare mecanice pe banda.
Pentru exemplificare sunt puse in functiune cateva malaxoare, in fata copiilor, sunt adaugate ingrediente (faina, apa potabila, drojdie, sare comestibila).
Este urmarit intreg procesul de fabricatie pana la finalizare cand copii primesc spre gustare produsul finit.
Mai sunt vizitate si alte sectoare care produc specialitati (impletituri, carnuri, chifle, covrigi, etc.).
In ziua urmatoare au urmat discutii ce au inglobat intrebari si raspunsuri punctate in harta de idei. Pentru insusirea temeinica a cunostintelor despre procesul de fabricare a painii mi-am facut o planificare, incercand pe cat posibil sa acopar toate categoriile de activitati cerute in gradinita, sa utilizez metode si continuturi diverse.
O prezint in continuare:

-14 CUNOASTEREA MEDIULUI
ACTIVITATI MATEMATICE ACTIVITATI DE EDUCARE
A LIMBAJULUI
OBSERVARE: MOARA
- FABRICA DE PAINE
- GRAUL
- FAINA
- TARATE
- PAINEA
1. Numaratul in limitele 1-9.
2. Compunerea si descompunerea nr. 9 LECTURA EDUCATOAREI:
„Ce comoara ascunde painea” de Emilia Caldararu.
POVESTE: „Painea proaspata” de Aurel Scobioala.
POVESTE: „Cozonacul” de A. Lelievr.
POEZII:
„Painea” de Leonida Lari.
„Brutarul” de Ivo Muncian.
„Ce miros au meseriile” de Giani Rodari.
„Baraganul” de Katia Nanu.
„Gospodinele” de Maria Olteanu.
CONVORBIRE: „Ce stim despre grau, faina, paine”.
DISCUTII -; pe marginea unor imagini despre paine s specialitati din paine.
DIVERTISMENT- Ghicitori:
„Lucrurile din bucatarie”
JOC DE ROL:
„De-a brutarii”.
„De-a gospodinele”.
EDUCATIE PT. SOCIETATE
LECTURA EDUCATOAREI:
- „Intr-o fabrica de paine” de Emilia Caldararu.
- „Povestea painii” de Ion Gheorghiu.
EDUCATIE PLASTICA
DESEN: „Uneltele brutarului”
„Masina de paine”
PICTURA: „Camp de spice”
MODELAJ: „Covrigi mari si mici”
ACTIVITATI PRACTICE
LIPIRE: „Cosul din boabe de grau”.
COLAJ: „Cosul de paine”.
EDUCATIE MUZICALA CONSTRUCTII
CANTEC: „MOARA”
Muzica: Timotei Popovici
JOC CU CANTEC: „Brutarii”
Versurile: Laura Lianu
Muzica: Sanda Stefan. MOARA
FABRICA DE PAINE MASINA DE PAINE

O parte din activitati le-am desfasurat in „sedinte”

-15-

speciale destinate proiectului pe altele in timpul activitatilor curriculare. Harta de tematici a ramas la vedere pe tot parcursul desfasurarii proiectului, astfel incat copii sa o vada si sa facem mereu referiri la aceasta.
Prima activitate desfasurata cu copiii a fost lectura educatoarei urmata bineinteles de o serie de observari, vizite, lecturi ale educatoarei, discutii, memorizari, convorbiri.
Copiii au fost incantati sa deseneze, sa modeleze, sa picteze si sa lucreze, iar jocul muzical si cantecul i-au destins si au contribuit la dezvoltarea abilitatilor corespunzatoare.

FAZA III
Finalizarea proiectului s-a facut prin punerea in practica de catre copii a informatiilor referitoare la modul de realizare a painii. Copiii au realizat amestecul de apa, faina, drojdie, sare, au framantat aluatul, l-au lasat sa dospeasca, l-au pus la tava, l-au lasat sa creasca apoi l-au dus la bucatarie si l-au lasat sa se coaca.
In aparenta banale pentru adult toate aceste actiuni sunt fantastice pentru un copil. Nici nu poti sa-ti inchipui cat de mult se dezvolta un copil, cat de multe achizitioneaza in momentul in care i se creeaza un mediu complex de invatare, apropiat de realitatea sa, de nevoile sale. Copilul isi doreste sa fie ca adultul,

-16-

sa faca tot ceea ce acesta face, instrumentele sale psihice sunt inca incomplet si insuficient dezvoltate. De aceea, apare frustrarea si, in loc sa se dezvolte normal, armonios, copilul sufera o serie de retarduri in planul evolutiei, devine nesigur pe actiunile sale, insatisfacut de ele. De aceea, daca incercam sa satisfacem tendinta copilului de a fi „precum adultul”, vom avea o dubla satisfactie, copilul va fi foarte interesat de ceea ce face s, implicit, dezvoltarea sa se va realiza mult mai armonios si mai rapid. Un mediu complex de invatare poate face acest lucru. S mai ales, implicarea activa a copilului intr-o actiune prin care el poate produce ceva eficient, bun sau gustos pentru altii, l vor face sa-si dezvolte responsabilitatea si increderea in sine.
Niciodata nu mi-am vazut prescolarii mai mandri si mai incantati decat in momentul in care au mancat din painea facuta de ei si mai ales atunci cand ceilalti au servit din painea facuta de ei si au apreciat ca fiind foarte gustoasa.


BIBLIOGRAFIE

1. Dl. Jyrki Pulkkinen: - „Mediul deschis de invatare pe Web”.
2. Bond, D. Keogh, Rand Walker, D. (1987): - „Reflectii: transformarea experientei de invatare Londan: Kogan Page”
3. John Dewey: -; „Experienta si educatie” (1939).
4. Silvia Dima, Daniela Piclea: -; „Antologie de texte literar - artistice” (1993).
5. Anca Bulboaca -; „Povesti, povestiri, basme si legende” (1999).
6. Stela Secara, Elvira Cemartan: -; „Abecedarul prescolarului” (1990).
7. Katia Nanu: -; „Piersici cu aripi” (1987).
8. Virginia Manasi: -; „Cartea educatoarei” (1963).
9. Jean Lupu, Aurelia Jacob, Georgeta Aldea, Teodorina Capsa: -; „Culegere de cantece” (1997).
10. Petre Tipardei: -; „Culegere de cantece si jocuri” (1976).

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite