Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
SURSELE SI MECANISMELE DE FINANTARE A PROIECTELOR ENERGETICE
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Pe plan international, practicile economico-financiare privind proiectele din domeniul energiei permit o clasificare generala a surselor de finantare, dupa cum urmeaza: f3z6zy
? surse traditionale: fonduri proprii, instrumente financiare oferite de sistemul bancar, fonduri guvernamentale sau cu destinatie speciala;
? surse moderne: finatare de catre terti, sistemele tip BOO (Build-Own-Operate) sau BOOT (Build-Own-Operate-Transfer).

10.4.1. Fondurile proprii de finantare ale furnizorilor de energie

Pot fi si de tip capital propriu sau fonduri proprii generate (profituri reinvestite), cu posibilitati de valorificare in domeniul:
- realizarii, modernizarii si extinderii instalatiilor de producere, transport si distributie a energiei;
- cresterii eficientei energetice la consumatorii de energie.
O solutie importanta pentru finantarea proiectelor de eficienta energetica sunt programele DSM (managementul utilizarii energiei), actiuni desfasurate de furnizor la consumatori pentru a influenta modul de consum.
Unul din principalele impedimente in desfasurarea programelor DSM, care functioneaza de multi ani in tari dezvoltate, dar recent si in tari ca Ungaria, Polonia si Cehia, este legislatia actuala.
Daca pentru filialele de distributie si furnizare (furnizori de energie) din ELECTRICA de ex. aceste programe, la prima vedere, pot fi considerate ca o solutie neeconomica, datorita scaderii vanzarilor si implicit a veniturilor, pentru sucursalele de servicii (ESCO) ale ELECTRICA -; SA aceste programe vor fi oferite clientilor ca o componenta a pachetului de servicii complexe pus la dispozitia acestora.
PROBLEME TEHNICE
PRO DSM
• Starea tehnica precara a grupurilor energetice
• Eficienta scazuta de utilizare a energiei electrice
• Strategia de dezvoltare a sistemului energetic CONTRA DSM
• Disponibilitatea capacitatii de producere
• Lipsa sistemelor de monitorizare a consumurilor
PROBLEME ECONOMICO-FINANCIARE
PRO DSM
• Dificultati in aprovizionarea cu combustibil
• Rezerve valutare limitate
• Evolutia cererii de energie
• Costurile cu energia
• Reglementari privind sistemul de leasing CONTRA DSM
• Fonduri reduse pentru finantarea proiectelor
• Definitivarea unui cadru legal pentru investitii si recuperarea acestora
• Lipsa de incredere a bancilor in profitabilitatea investitiilor in astfel de actiuni
• Neeliminarea in totalitate a blocajului financiar
• Orientarea arbitrara a finantarii a unor astfel de proiecte din fonduri internationale
• Necesitatea unor garantii bancare sau alte forme de garantie inainte ca ESCO sa investeasca
PROBLEME ORGANIZATORICE
PRO DSM
• Necesitatea imbunatatirii imaginii furnizorului
• Necesitatea mentinerii clientilor si atragerii de consumatori noi
• Existenta a 22 referinte legislative si 14 referinte normative cu privire la eficienta energetica CONTRA DSM
• Lipsa pietei de servicii energetice
• Informarea si pregatirea consumatorilor
• Incertitudini la consumatori (proprietate, organizare, inflatie)
• Lipsa de interes a managementului societatilor comerciale beneficiare
• Nerealizarea unor proiecte, cu caracter DEMO, care sa convinga
• Firmele de consultanta energetica predau studiile si incaseaza direct banii
• Lipsa de implicare si control a institutiilor abilitate pentru aplicarea reglementarilor
• Inexistenta unui management real al utilitatilor

SUGESTII PENTRU PROIECTE DSM
• Imbunatatirea eficientei energetice in cladiri
• Optimizarea sistemelor de iluminat
• Actionari electrice performante
• Echipamente si aparatura performante pentru sectorul casnic si tertiar
• Tehnologii de incalzire / racire
• Sisteme moderne de monitorizare a consumului
• Sisteme de control al sarcinii
• Reabilitari, modernizari cu efect direct in eficientizarea consumului de energie
ORGANIZATII IMPLICATE
• Furnizorii de energie
• Agentia Romana de Conservarea Energiei (ARCE)
• Asociatia pentru Politici Energetice din Romania (APER)
• Institutii financiare
• Companii de servicii energetice (ESCO)
• Organisme ale administratiei centrale si locale
• Ministere

10.4.2. Instrumente financiare de tip bancar

Bancile pun la dispozitia proiectelor din domeniul energetic resurse garantate de imprumuturi, actiuni sau garantii.

10.4.2.1. Imprumuturile
Pot fi oferite de institutile de finante internationale (BIRD -; Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, BEI -; Banca Europeana de Investitii etc.), sub forma de valuta forte.
Amploarea proiectului si forma de proprietate a imprumutantului pot determina cererea de garantii guvernamentale de catre banci. Riscul poate fi preluat insa de o banca, integral sau impreuna cu alte organizatii.
O solutie de finantare simultana a mai multor proiecte, care solicita investitii relativ reduse (majoritatea proiectelor de eficienta energetica) este data de imprumuturile de tip linii de credit .
Acestea creaza conditiile ca si proiectele ce solicita fonduri mai reduse sa poata fi finantate. Atragerea lor de la o banca unica prezinta insa pe langa avantajele certe:
- cunoasterea si familiarizarea cu procedurile de creditare (specifice acelei banci);
- existenta in cadrul bancilor a unor infrastructuri de aprobare a imprumuturilor;
- cunostintele tehnice ale consumatorului industrial;
- simplitatea si viteza de implementare si anumite dezavantaje:
- multe banci nu sunt de acord sa acorde imprumuturi pentru proiecte mici (ex. proiecte de eficienta energetica) acelor companii care isi deruleaza toate operatiunile financiare prin intermediul lor; pentru imprumuturi relativ mici, o alta banca de tip privat este preferata datorita flexibilitatii;
- multe banci au o cunoastere redusa a sectorului industrial datorita limitelor spatiale ale retelei ;
- unele banci nu au, in ciuda infrastructurii necesare evaluarii proiectelor, capacitatea sau disponibilitatea pentru evaluarea profitabilitatii si viabilitatii investitilor in domeniul energetic.
Liniile de credit pe niveluri multiple (multi-tiered credit lines) pot insa elimina dezavantajul impunerii solicitantilor de catre banci a conditiilor referitoare la obligativitatea derularii tuturor operatiilor financiare numai prin intermediul lor.

10.4.2.2. Actiuni
Investitia in actiuni in domeniile energetice se poate face de catre banci sub diferite forme: subscrierea pentru actiuni ordinare sau preferentiale.
Actiunile bancare se pot regasi mai ales sub forma:
- participarii la o societate mixta avand ca obiect de activitate producerea de materiale sau echipamente energetice sau chiar de energie electrica;
- finantarii partiale a organizatiilor de tipul companiilor de servicii energetice (ESCO).

10.4.2.3. Garantii
Anumite banci pot ajuta pe cei care doresc sa ia imprumuturi sa aiba acces la finantari prin asigurarea de garantii.
In Romania un exemplu semnificativ al modului de implicare a institutiilor internationale in finantarea sectorului energetic este reprezentat de BERD si Banca Mondiala.
Desi aceste banci s-au implicat in mod traditional in proiecte de pe partea de generare, pentru capacitati noi sau retehnologizari ale capacitatilor existente, actualmente isi manifesta intentia de a investi si in alte proiecte ca de exemplu cele de eficienta a utilizarii energiei, intr-o zona in care politicile energetice sunt orientate cu precadere catre generare si multe tari au capacitati de generare excedentare.
Pentru sustinerea acestui scop in cadrul BERD de exemplu functioneaza un departament dedicat -; Departamentul de Eficienta Energetica (EED).
BERD investeste in proiecte ce au ca scop:
- imbunatatirea eficientei energetice la companii private, reabilitarea unor instalatii;
- retehnologizarea sistemului de tremoficare si imbunatatire la consumatorii finali:
- infiintarea de companii de servicii energetice;
- imbunatatirea eficientei utilizarii energiei in cladiri;
- modernizari ale iluminatului public;
- instalatii de cogenerare;
- productia de echipamente si materiale energetice;
- proiecte pentru surse de energie regenerabile.
Analizele de risc ale BERD au pus in evidenta ca :
- proiectele de imbunatatire a eficientei energiei electrice au un risc tehnic mai redus decat proiectele de investitii in instalatiile de producere;
- riscul tehnic poate fi uneori garantat ;
- cresterea preturilor energiei va reduce riscul financiar ;
- capacitatea de finantare creste datorita economiilor realizate (nu exista risc de piata) ;
- EED are roul de a identifica si ierarhiza, in cooperare cu clientii potentiali, strategiile si proiectele acestora pentru imbunatatirea eficientei energetice cu costuri minime.
In ceea ce priveste elasticitatea procedurilor si avantajele de care dispun diferitele categorii de institutii bancare, acestea sunt centralizate in figura 2.

10.4.3. Fonduri cu destinatie speciala

Aparitia acestor fonduri a fost determinata de necesitatea diversificarii surselor de finantare a proiectelor energetice si a sustinerii unor proiecte cu caracter special (proiecte sociale, de crestere a sigurantei in functionare etc.). Cele mai cunoscute forme de utilizare a unor asemenea fonduri in lume sunt: a) fondul special pentru energetica (Fondul Special de Dezvoltare a Sectorului Energetic National); b) fondul pentru garantii; c) fondul regenerabil.

a) Fondul special pentru eficienta energetica -; reprezinta o solutie de finantare a proiectelor de eficienta energetica. Aceasta solutie este propusa si in tara noastra (FREE).
Sursele acestui fond ar putea fi taxele pentru energie sau surse financiare speciale.
Pe plan national, organizatia abilitata sa gestioneze acest fond este ARCE (Agentia Romana pentru Conservarea Energiei).
Acest fond poate fi folosit pentru finantarea unor actiuni cum ar fi:
? Promovarea de noi tehnologii pentru utilizarea eficienta a energiei;
? Stimulente financiare care sa sprijine investitiile in conservarea energiei;
? Cercetare si consultanta in domeniul conservarii energiei;
? Asistenta tehnica acordata consumatorilor de energie;
? Promovarea si folosirea de surse de energie secundare si regenerabile;
? Publicarea si diseminarea informatiilor legate de eficienta utilizarii energiei;
? Instruire.
Fondul pentru eficienta energetica difera fata de fondul regenerabil mai ales prin modul initial de formare (fig.3), sursele primului fond fiind stabilite de Legea pentru eficienta energetica.

b) Fondul pentru garantii -; este destinat emiterii de scrisori de garantie pentru proiecte de eficienta energetica. Aceste scrisori ar putea fi emise de BERD catre o banca locala care a luat un imprumut pentru proiecte de eficienta energetica.
Scopul acestui tip de fond este de a crea un stimulent pentru creditarea proiectelor de imbunatatire a eficientei energiei prin garantarea unei parti a riscului, acest lucru ducand la stimularea creditarii si reducerea costului imprumuturilor.
Avantajele acestui tip de fond:
? Disponibilitatea pentru un numar mare de banci;
? Nu este destinat doar unui anumit tip de proiect sau de tehnologie;
? Refacere, daca initiativa are succes.
Principalul dezavantaj al acestui fond este constituit de cresterea birocratiei si a costurilor asociate ei. c) Fondul regenerabil - reprezinta o injectie de capital intr-un fond dedicat imprumuturilor pentru proiectele de eficienta energetica.
Acest tip de fond poate fi constituit numai daca exista o donatie financiara si nu trebuie returnat donatorului. Daca este administrat corespunzator, fondul ar trebui sa ofere conditii de imprumut extrem de competitive. Ideala ar fi situatia in care fondul ar creste cu ratele dobanzilor practicate, care sa depaseasca rata inflatiei.

10.4.4. Finantare prin terti

Aceasta modalitate de finantare este o solutie in care o organizatie externa investeste in proiecte mici de tipul eficientei energetice. Cea mai uzuala situatie este functionarea companiilor de servicii energetice (ESCO). Structura de baza a contractarii proiectelor poate lua diferite forme, principala diferenta fiind modul in care recompensa este legata de economiile de energie sau de utilizarea echipamentului care reduce costurile cu energia.
ESCO poate juca un rol important in finantarea proiectelor de eficienta energetica, pentru care, in multe situatii, sunt necesare investitii reduse din punctul de vedere al organismelor finantatoare.

Necesitatea ESCO in Romania

Tipuri de contracte utilizate de ESCO
• Contracte cu garantarea economiilor
• Contracte cu impartirea economiilor
• Contracte cu plata-din-economii
• Contracte DSM cu un serviciu public

Caracteristicile celor mai uzuale scheme de finantare practicate de ESCO sunt date dupa cum urmeaza:
? Primul iesit din afacere (first-out). In acest tip de contract toate economiile obtinute ca urmare a implementarii proiectului de eficienta energetica pe o perioada stabilita de timp sunt folosite pentru a acoperi costul proiectului. Proiectul se incheie odata ce economiile realizate egaleaza investitia facuta de ESCO in proiect, adica odata ce costul proiectului este acoperit sau perioada negociata de contract (5-10 ani) se incheie. Intr-un astfel de contract ESCO realizeaza un profit fix. Pentru ca partile contractante sa ajunga la un acord in ceea ce priveste momentul in care investitia in proiect a fost recuperata este importanta informarea initiala asupra costurilor proiectului.
? Impartirea economiilor (shared savings). ESCO si beneficiarul se pun de acord in acest caz ca fiecare sa primeasca un procent predeterminat din economiile realizate la costul energiei, pe o perioada de contract stabilita (de obicei, de pana la 10 ani). Procentul din economii alocat fiecarei parti poate varia de-a lungul perioadei contractului. Costurile proiectului pot sa nu fie dezvaluite, astfel ca riscul neperformantei si beneficiile superperformantei se muta aproape total de la consumator catre contractor (ESCO).
? Garantarea economiilor (guranteed savings). ESCO garanteaza beneficiarului in cadrul acestui acord reducerea costurilor cu energia cu un anumit procent. ESCO isi asuma responsabilitatea de a plati notele de plata pentru energia catre furnizor, iar beneficiarul este de acord sa plateasca catre ESCO o parte din costurile sale precedente cu energia. ESCO trebuie sa-si recupereze cheltuielile si sa acopere notele de plata catre furnizorul de energie din platile primite.

Contractarea bazata pe performanta realizata de ESCO - cu garantarea economiilor

Contractarea bazata pe performanta realizata de ESCO - impartirea economiilor

Rolul furnizorului de energie in finantarea proiectelor de eficienta energetica

Relatii posibile ESCO-furnizori de energie

Furnizorul ca platitor: structura tipica de contract DSM realizat impreuna cu ESCO

Factori care influenteaza finantarea prin terti in Romania
PRO
• Potential ridicat de conservare a energiei
• Lipsa informatiilor privind masurile de crestere a eficientei energetice
• Competitie limitata pe piata de servicii energetice
• Acces la sisteme de masurare moderne
• Interesul organizatiilor financiare internationale pentru sprijinirea infiintarii ESCO in Europa de Est (ex. BERD) CONTRA
• Stabilirea consumului de referinta
• Dificultatea de masurare a economiilor reale
• Cerintele financiare pe termen mediu si lung
• Rezistenta opusa expertizei externe
• Cheltuielile de derulare

10.4.5. Finantarea prin modele de tip BOT

Unele institutii bancare incearca sa stimuleze participarea sectorului privat in proiectele din domeniul energiei, mai ales in sfera producerii. Modelul BOT (build-own-transfer) defineste generic una din variantele:
• BOO (Build-Own-Operate) = construieste-detine-exploateaza;
• BOOT (Build-Own-Operate_Transfer) = construieste-detine-exploateaza-transfera;
• F-BOOT (Finance-Build-Own-Operate-Transfer) = finanteaza-construieste-detine-exploateaza-transfera.
In termeni generali, prin aceste metode se realizeaza un contract intre o organizatie guvernamentala si una sau mai multe companii private din sector, contract prin intermediul caruia companiile accepta sa finanteze, sa proiecteze si sa construiasca un obiectiv energetic care le este dat in concesiune, pe o perioada fixa. Companiile exploateaza instalatiile respective si obtin venituri pana la sfarsitul perioadei de concesiune, cand instalatiile sunt transferate guvernului.
Conceptia este ca firmele private implicate sa obtina venituri suficiente din vanzarea energiei, astfel incat sa recupereze investitia facuta, sa acopere cheltuielile de intretinere si exploatare, sa asigure dividende pentru actionari si profit.
In unele variante BOT instalatiile nu se mai transfera la guvern, ceea ce reprezinta cazul unei privatizari totale. Asemenea scheme de finantare permit guvernului sa realoce riscurile si beneficiile asociate proiectelor mari, mai ales pentru infrastructura.
In ceea ce priveste principalele sursele de finantare de provenienta externa pentru proiectele de investitii de la noi din tara, originea lor si caracteristicile principale sunt rezumate in tabelul 1.
Tabelul 1. Surse de finantare externe pentru proiecte de eficienta energetica
Sursa de finantare Caracteristici Conditii de finantare
Finantare proiecte din sectorul public

Banca Mondiala - sursa de finantare si asistenta pentru tari in curs de dezvoltare
- imprumuturi acordate doar guvernelor membre sau altor institutii care au garantii guvernamentale
- interes special pentru proiecte in sectoarele gaz, petrol, eficienta energetica - dobanda de 50% din media serviciului financiar al bancilor
- rambursare 12-15 ani
- perioada de gratie 3-5 ani
- tarile beneficiare trebuie sa formuleze strategii energetice integrate (surse-consum)
- promovarea unor reforme structurale este conditie de finantare
- prioritate pentru proiecte DSM
GEF
Facilitati Globale de Mediu - gestionat de BM, UNDP, UNEP
- destinat proiectelor inovative, demonstrative
- prioritate in acoperirea costurilor aditionale necesare aplicarii tehnologiilor curate - proiectele finantate trebuie sa ofere beneficii globale substantiale
- finantare limitata pana la 10 mil USD
- cofinantare limitata pana la 30 mil USD in proiecte finantate de BM
THERMIE
Tehnologii pentru Mediul Inconjurator
- program al UE pentru promovarea tehnologiilor avansate
- finanteaza implementarea masurilor de acompaniament pentru promovarea eficientei energetice
- opereaza prin reteaua OPET si reteaua centrelor de eficienta - penetrarea noilor tehnologii pe piata
- facilitarea informatiei despre noile tehnologii energetice
- facilitarea integrarii pietei energetice comunitare
- penetrarea tehnologiilor UE pe piata Central-Est europeana
- impact pozitiv asupra mediului
Finantare proiecte din sectorul privat

BERD - asigura credite, participare la capital, garantii de credit, asistenta tehnica pentru sustinerea tranzitiei catre economia de piata in tarile Europei Centrale si de Est
- activitate structurata pe zone geografice
- departamente specializate (ex. Unitatea de Eficienta Energetica)
- 60% din credite destinate sectorului privat
- finanteaza doar proiecte in beneficiul tarii gazda
- garantia de stat nu este obligatorie

IFC
Corporatia Financiara Internationala - institutie membra BM
- asigura credite, participari la capital, mobilizeaza alte surse de finantare
- asigura finantari de completare in paralel cu alte surse
- participatia de capital este vanduta beneficiarului dupa perioada de maturitate a investitiei - credite acordate direct companiilor private fara garantii de stat
- finantare limitata la max.25% din costul proiectului
- participare min. 10 mil USD
- finantare max. 35% daca exista o alta sursa cu participare mai mare de 35%
OPIC
Corporatia de Investitii Private
- agentie a Guvernului SUA
- specializata in asigurari pentru proiecte de investitii
- ofera participatie de capital pentru societati cu investitii in proiecte ecologice - credite directe sau garantii de credit pe termen mediu si lung
- garantiile acopera riscurile comerciale si politice in limita 2-50 mil USD
- credite directe in limita 0,5-6 mil USD
- acopera 50% din costul proiectelor noi si 75% din proiecte de extindere
EEAF
Fondul de Asistenta al Intreprinderilor - destinat tarilor in curs de dezvoltare
- sprijinul intreprinderilor mici din sectorul energiilor regenerabile si protectiei mediului - credite directe si participatii la capital
- finanteaza proiecte sub 2 mil USD pentru energii regenerabile, eficienta energetica si gestiune deseuri organice

10.4.6. Implicatiile financiare ale economiei cu costuri minime

In situatia practica a fiecarui consumator de energie, problema eficientizarii consumurilor de energie, respectiv reducerea costurilor cu energia, presupune identificarea unui plan de investitii realist si finantabil. Acesti termeni presupun:
- analiza economica a cat mai multor oportunitati de investitii in eficienta energetica a consumatorului in cauza;
- selectionarea economico-financiara a unui plan de investitii care sa indice ordinea/categoria de investitii, costurile de investitii si momentul (esalonarea) in timp;
- analiza situatiei financiare prezente a utilizatorului de energei, prognoza pe termen scurt/mediu si impactul planului de investitii asupra pozitiei sale financiare viitoare.
In ceea ce priveste proiectele de eficienta energetica, se pot face cateva precizari.
? Din punctul de vedere al plajei de costuri pentru investitii in proiecte de eficienta energetica, trebuie aratat ca acestea pot varia de la cateva zeci de mii la milioane de USD. Este important sa se reuseasca identificarea cat mai multor proiecte candidat de eficienta energetica, fiecare dintre ele urmand sa aiba costuri diferite, beneficii diferite (inclusiv durate diferite de recuperare simpla a investitiei) si durate de viata diferite.
? Majoritatea managerilor asociaza neaparat investitiile in eficienta energetica cu sume mari, fapt care in general este o eroare. Se stie ca, de cele mai multe ori, investitiile cu volum mic (dar cu recuperare rapida si rentabilitate mare) sunt neglijate (considerate neimportante).
? Una din justificarile pentru lipsa de initiativa cel mai des intalnite in domeniul investitiilor in eficienta energetica este lipsa banilor, fapt care este adevarat doar partial. Toti agentii economici dispun de resurse financiare (chiar daca limitate) pentru investitii, insa realitatea este ca nu se cunosc si nu sunt folosite tehnicile de analiza economica a proiectelor de investitii pentru ierarhizarea lor. In plus, aceste resurse financiare pot sa atraga la randul lor alte resurse (credite), limitate in functie de capacitatea de indatorare a agentului economic respective, rezultand astfel o crestere surselor de finantare a investitiilor. Aceasta presupune o analiza a situatiei financiare a utilizatorului de energie, folosirea unor tehnici de simulare si planificare financiara care sa inglobeze si efectele planurilor de investitii preconizate.

10.4.7. Mecanismele finantarii

Principala bariera in asigurarea investitiilor pentru proiectele de eficienta energetica o constituie lipsa unui mecanism financiar adecvat finantarii unui numar mare de obiective mici si mijlocii. Investitiile energetice clasice se refera in general la obiective mari, pe termen lung, pentru care exista experienta necesara.
Un exemplu privind analiza comparativa a diferitelor mecanisme este dat in tabelul 2 pentru Schema de Finantare pentru Conservarea Energiei lansata de ARCE cu sprijinul BERD-EEU.
Tabelul 2. Mecanisme de finantare pentru proiecte de eficienta energetica
Mecanisme financiare
Criterii evaluare Punct. I II III IV V VI VII VIII
1. privind beneficiarul
- Valoarea investitiei
- Capacitatea de generalizare
- Flexibilitatea fata de diferite mecanisme financiare
- Limitarea procedurilor birocratice 45
65
35

60 9
39
7

12 9
26
14

24 27
65
21

36 0
65
35

12 9
65
21

0 18
26
7

0 36
39
35

48 27
52
35

24
2. privind institutia financiara
- Necesitatea unor cunostinte de analiza credit
- Posibilitatea de implicare a institutiilor financiare locale
- Rapiditatea aplicarii
- Oportunitati de cofinantare cu alte institutii 65

25

55
30 13

10

11
6 13

5

11
12 39

5

33
24 26

5

22
24 0

15

33
18 0

15

22
12 52

20

44
30 65

20

22
24
3. generale
- Facilitatea monitorizarii
- Necesitatea cooperarii pentru evaluare tehnica
- Corespondenta cu regulile BERD
- Corespondenta cu regulile altor institutii financiare 25
25

35
35 25
20

35
7 20
15

35
28 10
15

14
7 25
15

0
21 10
10

28
21 10
10

14
35 25
20

35
21 20
10

35
7
TOTAL 500 194 212 296 250 230 169 405 341

10.4.8. Obstacole pentru finantarea proiectelor de eficienta energetica

Principalele obstacole care impiedica sau ingreuneaza finantarea acestor proiecte, consecintele care decurg din acestea, precum si posibilele solutii sunt centralizate in tabelul de mai jos.

Tabelul 3. Obstacole pentru finantarea proiectelor de eficienta energetica
OBSTACOLE CONSECINTE SOLUTII POSIBILE
1. Situatia macroeconomica
- inflatie ridicata, moneda instabila;
- incertitudini politice si de politici economice;
- rata inalta a datoriei, insolvabilitate si blocaj financiar;
- comert in barter / contrapartida - reduce investitiile locale;
- limiteaza volumul capitalului local;
- cresc dobanzile, ceea ce favorizeaza perioade scurte de recuperare;
- descurajeaza investitii in activitati ce nu fac parte din activitatile principale - imbunatatirea performantelor macroeconomice
- garantii pentru proiecte
- termene mai lungi ale finantarilor bancilor multilaterale catre bancile locale
- stabilirea criteriilor economice pentru proiecte de eficienta
- mixajul credite comerciale / granturi / imprumuturi concesionale
- crearea de fonduri de investitii dedicate eficientei energetice
2. Lipsa de informare si experienta
-informarea redusa asupra eficientei energetice
-lipsa aparatelor de masura
-inexistenta standardelor de consum sau economii
-lipsa de experienta in managementul eficientei energetice si a riscurilor
-finantatorii nu sunt informati despre oportunitati - consumatorii nu sunt constienti de valoarea reala a energiei
- lipsa de informare asupra tehnologiilor moderne de eficienta energetica
- facturile cu energie nu reflecta consumul si sunt dificultati in estimarea economiilor
- cresc perceperea riscului de catre investitori si accesul la fonduri straine
- proiectele de eficienta devin mai scumpe si se intarzie - programe de informare, reclama
- instalarea de aparate de masura si imbunatatirea facturarii
- acceptarea de standarde de masura a eficientei si economiilor
- instruirea tehnicienilor si managerilor in probleme de eficienta
- facilitati de pregatire a proiectelor pentru finantare
3. Lipsa unei reputatii in ceea ce priveste credibilitatea financiara
- intreprinderile, municipalitatile si alte organizatii nu si-au creat o reputatie financiara
- cash-flow redus
- lipsa garantiilor - acces limitat la capital
- costuri de tranzactie ridicate
- intreprinderi potential candidate pentru programele de eficienta energetica se pot inchide - finantare prin leasing
- finantare prin emitere de bonuri de valoare catre municipalitati
- contracte de performanta prin ESCO sau creare de societati mixte
- extinderea activitatilor bancilor locale prin finantare de catre banci multilaterale internationale
- legarea eficientei energetice de alte activitati de modernizare
4.Institutii/proprietate
- pastrarea unei mentalitati de planificare centralizata
- existenta monopolurilor de stat in domeniul energiei
- impartirea stimulentelor intre locatari si proprietarii locuintelor deficiente ale cadrului institutional - politici economice orientate mai mult catre productie decat catre servicii si eficienta
- prioritati scazute pentru eficienta energetica
- lipsa competitiei si a stimulentelor pentru eficienta energetica
- lipsa stimulentelor si a responsabilitatii pentru cresterea eficientei termice a cladirilor
- standarde usor de evitat, dificil de controlat
- lipsa capacitatii de a stabili si implementa politici - definirea si implementarea unei strategii explicite de eficienta energetica intr-o politica nationala
- crearea unui cadru de reglementari care sa favorizeze luarea in consideratie a managementului cererii de energie in planificarea companiei de energie
- politica guvernului local de a crea ESCO
- rationalizare/clarificarea proprietatii / responsabilitatii eficientei energetice cand se cumpara /construiesc locuinte
5. Proiectele de eficienta energetica sunt mici ca volum de investitii
- nu sunt interesante pentru marile banci multilaterale internationale
- costuri de tranzactie ridicate - bancile multilaterale ofera optiuni de finantare a bancilor locale care, la randul lor, finanteaza proiectele
- utilizarea fondurilor regenerabile
- creare “pachete “ de proiecte
- infiintarea si capitalizarea de ESCO
6. Preturile energiei
- preturi scazute;
- lipsa unei politici de preturi;
- subventii (directe / indirecte)
- “externalitati” care nu sunt “internalizate” - submineaza eficienta si rentabilitatea proiectelor de eficienta energetica
- intarzie implementarea proiectelor
- creeaza incertitudini privind valoarea viitoare a energiei
- sunt construite noi capacitati fara a fi nevoie de ele
- costurile “financiare” ale proiectelor cu impact pozitiv asupra mediului sunt luate complet in considerare, pe cand beneficiile sunt ignorate - stabilirea unui mecanism si a unui program de crestere in timp a preturilor la energie, care sa reflecte costul real al productiei si distributiei de energie
- transparenta subventiilor si stabilirea unui program transparent de eliminare a lor
- utilizarea eficientei energetice pentru eliminarea subventiilor
- bancile si guvernul local sa includa “externalitatile” in evaluarea proiectelor
- instituirea de taxe pentru poluare sau programe de reducere si compensare a “pagubelor”

Bibliografie

1. Wingender, J. and Woodroof E. (1997) “When Firms Publicize Energy Management Projects Their Stock Prices Go Up”, Strategic Planning for Energy and the Environment 17(1), p. 38-51.
2. Emanuelsson, J. (2002) “Derivatives Accounting Compliance”, Demystifying Derivatives Accounting, KIODEX Report, July 2002
3. ***APER, GOPA Consultants , LDK Consultants. Finantarea in eficienta energetica. Programul SYNERGY al CE, Bucuresti 1996.
4. Niculescu, M. Legislatia in domeniul energetic
5. Rotaru, C. Investitiile in proiecte de eficienta energetica -; test important in aplicarea unei politici de conservarea energiei. SOCER -; Masa rotunda Tehnici de finantare a investitiilor pentru proiecte de eficienta energetica. Craiova 1996.
6. Corneliu STAN, Director Directia Intretinere si Servicii Energetice, ELECTRICA -; SA - DSM -; Oportunitati in Romania, Bucuresti 2003
7. Masurari si automatizari n4.4, 2002 -Legislatie

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite