Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Arta Conversatiei
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Reguli pentru reusita conversatiei

Pericolul care ameninta orice adunare, in jurul mesei familiale ca si la cea mai selecta receptie, este plictiseala. Remediul cel mai sigur impotriva ei este conversatia. g3x7xx
Care este secretul conversatiei? Exista o reteta perfect pusa la punct ce asigura reusita in toate situatiile? Nu, din pacate! Nu poti patrunde dintr-o data in acest domeniu care da ocazia unora sa-si desfasoare pe deplin puterea de seductie, iar altora sa comita gafa dupa gafa. Intre ariditatea plictiselii si pericolul ridiculului, trebuie sa urmam un drum ale carui principale etape sunt tactul, discretia, atentia, insufletirea, umorul, cultura, politetea si sinceritatea.
Apar aici, ca in aproape toate manifestarile vietii in comun, cel putin doua atitudini gresite. Exista unele persoane foarte sigure pe ele, care polarizeaza conversatia, imbatindu-se cu propriile lor cuvinte, vorbind fara incetare si interzicindu-le celorlalti orice participare la discutie. La cealalta extrema se situeaza tacutii, timizii, cei carora le e o frica teribila sa nu greseasca sau sa-si spuna vreo parere; adeptii vesnicului “Aveti dreptate” sau ai mai noului “Corect!”.
Ajungem astfel la situatia pe care o enunta un umorist: “In orice conversatie, sunt doua feluri de indivizi: pisalogii si victimele.”
Arta conversatiei nu se invata ca formulele matematice. Ea este dobindita mai degraba ca o limba straina, respectind anumite reguli si exersind-o la nesfirsit. Voi da in continuare citeva dintre aceste reguli, dar numai dumneavoastra sunteti in masura sa hotariti daca ele va ajuta sa va comportati agreabil intr-o societate.

Invitam numai medici ?

Nici o conversatie generala intre zece sau douasprezece persoane nu se poate prelungi multa vreme. De aceea, o gazda trebuie sa-si grupeze musafirii dupa anumite criterii. La acest lucru trebuie sa ne gindim inca din momentul in care facem invitatiile.
Veti constata ca cele mai reusite reuniuni sunt acelea in care invitatii au aceeasi profesie sau acelasi hobby. Daca sunt medici vor aborda, fara indoiala, subiecte de interes comun, adica medicale. De asemenea, daca invitam numai profesori si, mai mult, acestia sunt colegi la aceeasi scoala, discutia se va invirti in jurul meseriei ce le acapareaza toate gindurile. Sa ne imaginam ca din greseala -; caci este o greseala -; am invitat si un cuplu de ingineri sau doi oameni de afaceri. In mod cert, acestia se vor simti izolati si se vor plictisi de moarte. Dupa o ora sau doua, vor inventa un motiv ca sa plece. Cu siguranta ca nu-i intereseaza nici cancanurile din cancelarie si nici profilaxia cancerului, de exemplu, care au fost discutate cu aprindere toata seara.



Musafiri de diverse profesii

Dar viata sociala ne pune in situatia sa avem si relatii cu oameni din diferite domenii de activitate, cu diverse preocupari. De aceea, de multe ori, suntem gazde ale unor petreceri in care asistenta este eterogena. Obligatia noastra este sa-i antrenam pe cei prezenti in discutii placute, accesibile tuturor. Sa nu vise para o exagerare, dar rolul nostru, cind suntem gazde, nu este departe de acela al unui regizor. Subiectele profesionale nu trebuie sa acapareze conversatia, pentru ca scopui ei este altul -; acela de a afla lucruri noi, de interes general. De aceea vom avea grija sa nu grupam la masa persoane care au aceeasi meserie. Conversatia poate foarte bine sa inceapa cu relatarea unui fapt divers si sa ajunga la consideratii generale asupra eternelor probleme ale vietii.

Subiecte tabu si gafe

Exista subiecte care pot fi discutate doar intre prieteni. Unul dintre ele, si nu cel mai putin important, este cel al banilor. Daca e permis sa vorbesti la o petrecere despre pretul unei calatorii, este o gafa sa discuti despre pretul unui cadou. Asemenea gafe ne fac sa-i recunoastem pe parveniti de la o posta. Dar culmea prostului gust este sa te plingi de lipsa banilor, de necazurile din familie sau de la serviciu. In plus, e si inutil -; nimeni nu-ti va rezolva problemele. Vei fi doar compatimit si te vei pune intr-o situatie umilitoare.
Tot gafa e ca la o petrecere sa ceri consultatii cuiva cu o anumita meserie. Nici un bancher nu-ti va indica cel mai bun plasament pentru banii tai numai pentru ca este invitat in aceeasi casa cu tine. Nimic nu-l va constringe sa-ti dea informatiile pe care banca sa le cumpara cu bani grei.
Cei mai rai dintre toti sunt bolnavii eterni, pentru care o consultatie este oricind bine venita, uitand ca nici un medic nu va putea pune un diagnostic in asemenea conditii. In plus, nimeni nu va fi fericit sa dea consultatii in timpul liber. Daca are unor, ar putea reactiona ca medicul vienez devenit celebru prin raspunsul dat cu ocazia unei serate la care i s-a cerut o consultatie: “Cu placere, doamna, binevoiti sa va dezbrocati!”
Aproape orice medic, avocat sau profesor poate sa va relateze una sau doua intimplari care ilustreaza mania multor oameni de a amesteca viata profesionala cu timpul liber cind sunt intr-o societate.
Banii, grijile familiare sau profesionale, consultatiile de orice fel sunt deci teme de ocolit. Alte subiecte tabu sunt politica si religia, amindoua fiind legate de opinii prea ferm conturate in mintea omului pentru a fi schimbate la o reuniune oarecare far riscul de a ajunge la cearta. Si una, si cealalta tin de pregatirea si intelectul omului, variind uneori enorm de la o persoana la alta. Totusi, in cazul unor discutii aprinse, sa urmam exemplul celor care nu-si pierd cumpatul. In acelasi timp, rolul gazdei sau, in absenta ei, al altui invitat este sa schimbe subiectul.
Sa retinem, in concluzie, cai reusita unei petreceri depinde de talentul de a-si alege musafirii. Sa nu ne ambitionam sa-i chemam deodata pe toti cunoscutii nostri, apartinind unor medii total diferite, numai ca sa scapam de niste obligatii. Sa fim atenti si la virsta invitatilor. Cind facem invitatiile, e bine sa precizam fiecarui musafir in parte cine mai vine.

A sti sa asculti

Trebuie sa fii intotdeauna atent la ceea ce ti se spune, astfel incit sa nu-ti pui interlocutorul in inferioritate, chiar daca esti mai instruit sau mai informat decit el. Asta nu inseamna ca trebuie sa-i dai mereu dreptate celuilalt. Oricit de paradoxal ar parea, in acest “joc” poti capata reputatia unui cozeur stralucit. De ce? Pentru ca a sti sa asculti este o arta, dupa cum a te abtine sa dai mereu sfaturi e o dovada de intelepciune.

Dialogul surzilor

Este foarte bine sa respecti opinia celuilalt, chiar daca difera de a ta, deoarece s-ar putea sa fie intemeiata. Asta nu inseamna sa renunti automat la propria-ti opinie si nici s-o consideri minora. Subiectul poate ramine deschis, iar dialogul unica modalitate de a-l elucida, cu conditia sa nu devina un dialog al surzilor. Nimic nu te impiedica sa-ti sustii idea in cadrul discutiei. Dar fa-o fara a-ti jigni interlocutorul. Sa evitam interventiile categorice de genul “Aiurea!”, “Nici vorba!”, “Va inselati” sau “Ce prostie!”. Ele sunt o dovada a lipsei de educatie si pot bloca iremediabil conversatia. Dati-i si celuilalt posibilitatea sa intervina. Este mai potrivit sa spuneti: “Iertati-ma, domnule, dar asupra parerii dumneavoastra se mai poate discuta.” In orice caz, sa nu ne intrerupem interlocutorul. Cel care o face nu este mai putin vinovat decit cel care vorbeste tot timpul.

Cine ne sunt interlocutorii?




Sa fim atenti si cu cine stam de vorba. Sa nu discutam cu oricine, fara discernamant, anumite subiecte, deoarece riscam ca spalatoreasa noastra, o femeie foarte cumsecade de altfel, sa umple tirgul cu necazurile noastre!
Daca se intimpla sa ne aflam intr-o societace alcatuita din persoane cu un nivel mai inalt de pregatire decit al nostru, prudent este sa nu deschidem gura; cel putin nu riscam sa ne facem de ris! Am asistat cindva la urmatoare intimplare amuzanta: intr-un grup de intelectuali ce se plingeau de lipsa de spatiu din apartamentele de bloc, nimerise o tinara mai putin scolita, care s-a simtit in drept sa intervina: “Da, aveti dreptate, si la noi e inghesuiala in bucatarie, unul intra, altul iese -; e pur si simplu, cum sa va spun… un trafic de influenta!” Tinara, coplesita de discutia elevata ce avusese loc pina atunci, a gasit prilejul sa plaseze un “radical”, cum spune omul simplu.

Complimentele

Micile complimente intretin conversatia, asa cum micile cadouri intretin prieteniile. Nu este o ipocrizie sa-i faci un compliment stapinei casei asupra gustului bun de mincarii, chiar daca nu a gatit-o ea. Dar sa-i spui unei femei de saizeci de ani ca ai luat-o drept fiica ei nu este un compliment, ci o impolitete. Tot atit de nepotrivit ar fi sa-i spui gazdei: “Minunat acest portelan. Cred ca v-a costat destul de mult!”

A cersi complimente. A face complimente exagerate este o lipsa de tact, dar a cere sa ti se faca este o dovada de prostie. Intilnim deseori persoane avide de complimente, carora expresia englezeasca to fish for compliments (a cersi complimente) li se potriveste foarte bine. Cum sa reactiona? Pur si simplu vom evita cu abilitate sa le acordam, evitand astfel sa fim caraghiosi la rindul nostru. Cel avid de complimente va deschide discutia pe o tema care-l avantajeaza. Neintrind noi in “joc”, discutia va deveni monolog si prietenul nostru va sfirsi prin a se lauda singur.
Exista in fiecare dintre noi tendinta de a ne autocaracteriza. Adesea auzim persoane care se simt datoare sa spuna: “eu sunt un om foarte corect”; “eu sunt foarte cinstit si discret”; “eu sunt foarte punctual”; “eu sunt foarte bun in meseria mea.” Dorind sa ne ofere imaginea totala a “personalitatii” lor, o completeaza cu ceea ce ei vor numi “cusururi”: “Dar am si defecte: sunt prea bun, prea naiv” etc. Unii se lauda singuri, negind ca o fac: “Nu ca ma laud, dar ma imbrac foarte bine…” Insuportabile fiinte!
Sa-i lasam pe ceilalti sa ne aprecieze -; dupa fapte, si nu dupa “sugestiile” noastre. Aceasta categorie de oameni ce tin sa se prezinte singuri nu obtin increderea celor din jur; dimpotriva, ei trezesc suspiciunea.






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite