Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




loading...


Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Autorizarea , reglementarea, si supravegherea prudentiala a bancilor In Romania in anul 2005
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Obiectivul central al activitatii de autorizare, reglementare si supraveghere prudentiala a bancilor il constituie realizarea stabilitatii si viabilitatii intregului sistem bancar prin stabilirea unor norme si indicatori de prudenta bancara si urmarirea respectarii cu strictete a acestora, precum si prin asigurarea eleiminarii din sistem a bancilor neviabile. Prin urmare, rolul supravegherii prudentiale a bancilor este acela de a preveni riscul sistemic, avandu-se insa in vedere respectarea autonomiei fiecarei banci in organizarea si desfasurarea activitatii sale pe baze concurentiale. x7i19iu
Problemele fundamentale ce stau in atentia sectorului bancar privesc atat dezvoltarea si cresterea eficientei acestuia cat si restructurarea si solutionarea portofoliului de credite neperformante, care continua sa inregistreze niveluri ridicate. Aceasta presupune din partea BNR o abordare strategica a problemelor sistemului bancar care s-a concretizat, pana in prezent, in consolidarea sistemului printr-o politica prudenta de autorizare de noi banci, in asistenta acordata la privatizarea a doua banci cu capital de stat(BRD,Banc Post), participarea la restructurarea altor doua (Banca Agricola, Bancorex), instituirea unui regim sever de supraveghere sau retragerea autorizatiilor de functionare unor banci aflate in incapacitate de plata(Credit Bank, Banca Dacia Felix).

Structura bancilor in functiune in anul 1998
Nr Pondere procentuala in
Natura capitalului banci Total bilant Total credite Total depozite Capital social
Stat 1 9,55 5,43 13,05 4,38
Majoritar de stat si autohton 6 68,7 76,11 63,22 55,36
Privat autohton 4 3,29 3,85 3,96 4,84
Privat autohton si strain 6 6,1 5,92 5,79 7,02
Majoritar privat(autohton si strain) si de stat 1 1,74 2,14 2,22 1,59
Majoritar privat autohton si de stat 1 0,21 0,18 0,16 1,00
Majoritar privat(strain si autohton) si de stat 1 0,69 0,82 0,85 1,46
Privat strain si de stat 1 2,13 0,62 2,40 6,88
Privat strain si autohton 5 2,64 1,65 2,97 5,41
Privat strain 8 4,94 3,29 5,38 12,07
Total 34 100,00 100,00 100,00 100,00



In ultimii ani sectorul bancar romanesc s-a dezvoltat rapid, numarul bancilor crescand de la 8 banci existente la data intrarii in viguare a Legii nr 33/1991, la 36 banci persoane juridice romane (inclusiv CEC, Credit Bank, Banca Dacia Felix) si 9 sucursale ale unor banci straine la finele anului 1998. In cadrul bancilor, 6 sunt cu capital majoritar de stat(BCR, Banca Agricola, Bancorex, BRD, Banc Post, Eximbank) si 29 au capital privat strain si/sau roman. CEC- ul inclus in categoria bancilor, ocupa o pozitie speciala in cadrul sistemului bancar romanesc, fiind singura entitate bancara cu capital integral de stat supusa dispozitiilor unei legi proprii.
Sistemul bancar romanesc s-a caracterizat si in 1998 prin concentrare si segmentare. Desi numarul institutiilor bancare a crescut de circa 7 ori din 1991 pana in 1998, piata bancara autohtona era inca dominata ,in decembrie 1998, de 4 banci mari cu capital majoritar de stat(BCR, Banca Agricola, Bancorex, BRD,CEC). Cele 4 banci detineau 62% din totalul activelor sistemului bancar iar CEC 9,8%, ocupand din acest punct de vedere, a treia pozitie pe piata bancara. Pozitia dominanta a celor 5 banci in cadrul sistemului bancar romanesc este dovedita si de faptul ca, la sfarsitul anului 1998 acestea detineau 56% din capitalul social varsat si 72,3% din depozite.
Banca nationala agreeaza , in cadrul legal existent, infiintarea de sucursale si filiale ale unor prestigioase banci straine, acestea avand un rol important in extinderea gamei de servicii bancare si in imbunatatirea calitatii lor. Cotele individuale de piata detinute in 1998 de sucursalele bancilor straine s-au situat intre 2,71%(ING BANK), si 0,13% (National Bank of Greece). Totodata, prin majorarea rapida a cotei lor de piata, aceste banci intensifica concurenta, obligand bancile autohtone sa-si sporeasca eficienta. Bancile cu capital privat autohton si strain detin un segment de piata de 21,7%, fiind orientate in principal, spre finantarea societatilor comerciale private.
Segmentarea pietei bancare ramane pronuntata. Principalele banci cu capital de stat, desi prezinta inca un grad ridicat de specializare, provenit din orientarea sectoriala anterioara a activitatii lor, au cunoscut o erodare a pozitiilor lor monopoliste, inclusiv ca urmare a eforturilor lor de diversificare a portofoliilor proprii. Bancile cu capital majoritar de stat au fost angajate ,in special, in finantarea sectorului de stat, iar bancile private cu capital romanesc au avut tendinta de a se concentra asupra imprumuturilor catre agentii economici privati, in timp ce bancile straine s-au implicat, in principal, in finantarea marilor societati straine prezente in Romania. O schimbare favorabila o reprezinta, in acest context, ponderea dominanta a sectorului privat in totalul creditului neguvernamental inregistrata incepand cu ultimul trimestru al anului 1997.
In ultimii ani mentinerea distorsiunilor din sectorul real ,fluctualtiile ratelor dobanzilor , ale cursului de schimb al monedei nationale, precum si ale preturilor de consum si-au pus amprenta asupra sectorului bancar, influentand negativ performantele financiare ale bancilor si indicatorii de prudenta bancara in sensul cresterii ponderii veniturilor nerealizate din dobanzi si din influente de curs valutar in totalul profitului brut.
Nivelul de solvabilitate al bancilor romanesti a scazut in cursul anului 1998 de la 13,6 % la 12,5% pe ansamblul sistemului bancar, dar se situeaza peste nivelul minim indicat de organismele internationale pentru tarile in tranzitie (care este de 12%) si majoritatea bancilor au atins o rata de adecvare a capitalului superioara nivelului minim(8%) prevazut de normele Bancii Nationale. Se poate afirma ca reglementarea privind indicele de solvabilitate a stimulat bancile sa-si imbunatateasca situatia financiara prin modificarea structurii activelor, in sensul majorarii elementelor de activ cu grad redus de risc (in special plasamente in titluri de stat). Din a doua jumatate a anului 1999 vor intra in aplicare Normele Bancare Nationale a Romaniei nr 8/1999 potrivit carora rata adecvarii capitalului a fost majorata la 12%.
Lichidarea curenta a inregistrat o evolutie negativa, exprimata prin scaderea nivelului acestui indicator de la 101,1% in 1997 la 94,8% in 1998. Nici indicatorii de apreciere a rentabilitatii nu au inregistrat o evolutie mai buna. Astfel, rentabilitatea capitalurilor proprii si eficinenta utilizarii activelor au scazut in 1998 comparativ cu 1997 de la 75,1% la 30,7%, respectiv de la 8,2% la 3,8%.
Evolutia de ansamblu a sistemului bancar nu poate fi detasata de situatia generala a economiei nationale, care s-a confruntat cu disfunctionalitati majore, atat la nivel microeconomic cat si macroeconomic. Problemele structurale din sectorul real au avut un impact negativ asupra calitatii portofoliului de credite al bancilor , in deosebi al acelora expuse sectorial. Este cazul Bancorex si Bancii Agricole care in anii anteriori au creditat, inclusiv in baza unor acte normative, intreprinderi din sectorul energetic si agricultura, indiferent de situatia economica si financiara a acestor unitati. In acest context economic defavorabil care a contribuit in mare masura la deteriorarea continua a caliatii portofoliului de credite, majoritatea bancilor au clasificat cu mai multa exigenta creditele in categorii de risc indoielnic si pierdere; ponderea provizioanelor constituie pentru aceste categorii de credite in totalul provizioanelor a crescut an de an, ajungand la 98% la sfarsitul anului 1998.
Situatiile mentionate anterior au condus , printre altele, la existenta unui nivel ridicat al creditelor neperformante in sistemul bancar romanesc (de peste 54% din total, la 31/12/1998). In categoria imprumuturilor neperformante au fost incluse creditele acordate clientilor, calsificate in categoriile indoielnic si pierdere,potrivit reglementarilor de prudenta bancara in viguare, fara insa a fi luate in considerare garantiile si colateralele constituite pentru acoperirea riscului de credit. Tinand seama de valoarea garantiilor si colateralelor, ponderea creditelor nepreformante si a dobanzilor aferente negarantate, la 31 decembrie 1998, este de 28,4% din portofoliul totala al creditelor acordate.
Eforturile depuse de banci , atat pe linia acoperirii cu provizioane specifice de risc a creditelor nepreformante, in sold la 31/12/1998 cat si a clasificarii cu mai multe exigenta a creditelor acordate in anii precendenti si provizionarea lor corespunzatoare, sunt evidentiate de evolutia ratei de crestere a provizioanelor specifice de risc constituie 169,5%, care a devansat pe cea a creditelor acordate 153%. Ca urmare, la sfarsitul anului 1998 ponderea provizioanelor specifice de risc constituite in totalul creditelor acordate si dobanzilor neincasate aferente acestora a fost de 20,2%, comparativ cu nivelul de 18,2% si 9,3% inregistrat in anul 1997 si respectiv 1996.
Cadrul reglemtarilor de prudenta bancara in viguare in Romania solicita provizioane numai fata de riscul de credit, ne fiind reglementat corespunzator modul de acoperire a celorlalte tipuri de risc. Situatia clarificarii creditelor si constituirii provizioanelor specifice de risc arata ca la 31/12/1998 , bancile aveau constituite provizioane specifice de risc in valoare de 12391,6 miliarde lei fata de un necesar de 17183 miliarde lei. Altfel spus, deficitul de provizionare prezinta o usoara crestere de la 26,9% la sfarsitul anului 1997, la 27,9% la sfarsitul anului 1998. Deficitul de provizionare se localizeaza in cea mai mare parte la bancile problema.



Potrivit datelor din bilamntul contabil la 31/12/1998, bancile au calculat si platit la bugetul statului un impozit pe profit in suma de 2037 miliarde lei, din care bancile persoane juridice romane, suma de 1792,9 miliarde lei, iar sucursalele bancilor straine suma de 244,1 miliarde lei. Din calculul rezultatului brut inregistrat la sfrasitul anului 1998, in functie de veniturile incasate si cheltuielile efective rezulata ca pe ansamblu, cele 34 de banci persoane juridice romane au inregistrat un profit efectiv in suma de 1754,4 miliarde lei, fata de 2297,1 miliarde lei reprezentand profitul brut inregistrat in bilanturile contabile. Este de remarcat insa ca, in anul 1998 cresterea ponderii veniturilor din dobanzi de incasat in total venituri, cat si modificarea metodologiei de determinare a profitului impozabil- in sensul neinfluentarii acestuia cu rata inflatiei- au avut un impact negativ major asupra lichiditatii bancilor si au contribuit, in continuare,la o decapitalizare reala a acestora.

A. Autorizarea si reglementarea bancilor

In cursul anului 1998, BNR a continuat sa duca o politica prudenta in domeniul autorizarii de noi banci, punand un accent deosebit pe latura calitativa a acestui proces, in sensul autorizarii unui numar relativ mic de banci, dar care sa intruneasca exigentele de soliditate financiara si de conducere cerute de specificul activitatii si de conditiile concurentiale de pe piata bancara. Astfel,au fost autorizate trei banci, persoane juridice romane -; cu capiatla integral strain- si o sucursala a unei banci straine.
Incepand cu anul 1993 BNR a decurajat participarea regiilor autonome si asocietatilor comerciale cu capiatal de stat la constituirea capitalului unei banci, iar in 1995 a impus restrictii in acest sens. Drept consecinta, aceste entitati pot deveni actionari la banci numai daca indeplinesc cumulativ urmatoarele trei conditii:
1. Sa nu fi beneficiat de subventii de la bugetul de stat in ultimii trei ani;
2. Paricipatia la capitalul social al banci sa fie de cel mult 2 %;
3. Suma participatiilor de capital ale acestor entitati sa nu depaseasca 10 % din capitalul social al bancii respective.
Adoptarea acestor reglementari a descurajat acordarea de “imprumuturi legate” (ce constituie unul din principalele motive ale detriorarii grave a situatiei financiare ale bancilor Dacia Felix, Credit Bank, Columna) si a intarit gestiunea bancilor.
B. Deschiderea sectorului bancar romanesc

Procedura de autorizare a bancilor de catre Banca Nationala a Romaniei a fost adaptata treptat in ultimii ani , standardelor europene in materie. Ca o caracteristica generala , se poate spune ca procedurile de autorizare ale BNR sunt liberale. Ele uramresc sa evite intrarea unor banci slabe in sistemul bancar romanesc, dar in acelasi timp au in vedere sa nu fie stanjenita concurenta.
Un obiectiv al reformei bancare il constituie obtinerea unei eficiente mai ridicate, in care scop reglementarile prudentiale au fost orinetate catre incurajarea competitiei in sistemul bancar. Cresterea eficientei implica si o reducerea a ecartului dintre ratele dobanzilor active si cele pasive practicate de banci (in 1998 acesta s-a situat la nivelul de 6-15 puncte procentuale, comparativ cu cel din tarile dezvoltate, care se situeaza intre 2-3 puincte procentuale). Reglementarea bancara nu trebuie sa urmareasca reducerea marjei de intermediere prin afectarea rentabilitatii bancare intrucat acesta ar avea efecte coontraproductive.In consecinta este necesar sa se urmaresca reducerea costurilor fixe ale intermedierii bancare si in acest domeniu se pot obtine progrese numai atunci cand cadrul de reglementare promoveaza si stimuleaza concurenta. De ceea, BNR , ca autoritate de reglementare, a promovat sistemul bancilor de tip universal (pe langa dispersia riscurilor, acest sistem conduce la economii de costuri si a la o mai buna eficienta a aparatului financiar) si deschiderea sistemului bancar.
Deschiderea sectorului bancar fata de bancile straine s-a produs inca de la inceputul procesului de reforma, cand bancilor straine li s-a asigurat accesul liber pe piata bancar romaneasca, in conditiile indeplinirii cerintelor de autorizare. In conformitate cu legislatia romaneasca, o banca straina poate desfasura opertiuni bancare in Romania prin una din uramatoarele modalitati:
1. Infiintarea unei filiale, persoana juridica romana;
2. Deschiderea unei sucursale;
3. Infiintarea unei banci consortiale cu parteneri locali si straini;
4. Preluarea controlului unei banci cu capital romanesc.
Pana in prezent intrarea bancilor straine in Romania s-a realizat aproape in exclusivitate prin intermediul primelor trei metode, pentru ca, incepand cu primul trimestru al anului 1999 , in contextul procesului de privatizare bancara recent demarat, sa fie utilizata cea de a patra metoda (in cazul BRD si Banc Post).
Reglementarea in domeniul supravegherii prudentiale s-a impus ca o necesitate in vederea asigurarii unui sistem bancar care, prin nivelul capitalizarii , calitatea actionariatului si a administratorilor, capacitatea de a acoperi riscurile specifice activitatii bancare sa nu pericliteze stabilitatea sectorului financiar-bancar din Romania. In acest sens, in elaborarea reglementarilor de prudenta bancara s-au urmarit alinierea acestora la standardele internationale in materie (bazate pe principiile stabilite de Comitelul de la Basel si de UE.) privind supravegherea bancara, corespunzator specificului si cadrului economico-financiar caracteristice tarii noastre.
Practic, BNR a finalizat activitatea de reglementare prudentiala inca din anul 1995. In anul 1998 s-a urmarit completarea si imbunatatirea reglementarilor existente, in concordanta cu noile elemete aparute pe plan internationala in acest domeniu, precum si in functie de situatiile specifice rezultate din desfasurarea efectiva a asupravegherii bancare in tara noastra. Prin intrarea in viguare a Legii nr 58/1998- Legea bancara si a Legii 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale, cadrul legal privind autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a bancilor a fost largit si imbunatatit. In acest sens fata de Legea nr 33/1991 privind activitatea bancara Legea nr 58/1998 a adus o serie de elemente noi cum ar fi :
- Definirea in mod clar a activitatilor ce pot fi desfasurate de banci ;
- Stabilirea obligatiei de varsare a capitalului social subscris, in totalitate, in forma baneasca la momentul constituirii ;
- Instituirea necesitatii existentei uni capiatal de dotare la sucursalele bancilor straine autorizate sa functioneze pe tritoriul Romaniaei ;
- Prevederea elaborarii unor reglementari, pe langa amendarea celor existente, referitoare la : fuziunea si divizarea bancilor ,nivelul minim de lichiditate si adminstarea resurselor si plasamentelor bancilor ;
- Prevederea posibilitatii instituirii regimului de supraveghere sau administrare aspeciala a bancilor aflate in dificultate;
- Prevederea necesitatii existentei unui auditor independent pentru fiecare banca .
In noul cadru legislativ, BNR a elaborat si a pus in aplicare doua acte normative in domeniul supravegherii prudentiale: Normele numarul 4/1998 privind capitalul social minim al bancilor si Normele nr 6/1998 privind notificarea deschiderii in Romania de reprezentante de catre bancile straine. Totodata , in cursul anului 1998, au fost elaborate sau definitivate oserie de proiecte de reglementari bancare care au fost aprobate in trimestrul intai 1999, astfel:




Normele nr 1/1999 privind Registrul bancar , care prevad ca acesta sa fie tinut in sistem cmputerizat, introducerea si actualizarea datelor urmand a se efectua de catre Directia generala autorizare, reglementare si supravegherea prudentiala a societatilor bancare.
Normele nr 2/1999 privind autorizarea bancilor, modificate prin Normele nr 6/1999 , care stabilesc, in principal:
- Obligatia actionarilor de a varsa capiatalul social subscris, integral si in forma baneasca pana la momentul constituirii;
- Limite privind participarea la capiatalul social al unie banci a fondurilor dechise de investitii si a fondurilor cu capital de risc sau a oricaror organisme de plasament colectiv de valori mobiliare, fara personalitate juridica, constituite ca societate civila, precum si privind participarea regiilor autonome si a societatilor comerciale cu capital de stat, la care statul detine o participatie de cel putin 10%;
- Existenta unor criterii de evaluare a experientei profesionale in vederea indeplinirii cerintelor stabilite de Legea 58/1998 pentru conducatorii si pentru cenzorii bancilor;
- Modificarea si completarea documentatiei ce trebuie sa insoteasca cererea de autorizare;
- Necesitatea existentei unui capital de dotare la sucursalele bancilor straine la nivelul prevazut pentru capitalul social minim al bancilor;
- Necesitatea existentei unui auditor independent.
Normele nr 3/1999 care reglementeaza conditiile in care pot fi operate modificari in situatia bancilor (modificari referitoare la denumire, sediul social, obiect de activitate, nuvelul capitalului social , actionari semnificativi, auditorul independent, reteaua teritoriala).
O alta categorie de reglementari elaborate sunt cele referitoare la stabilirea reguluilor privind tinerea contabilitatii si intocmirea bilantului contabil, avandu-se in vedere actele normative adoptate pe parcursul anului 1998 (Lege bancara 58/1998, Legea nr 101/1998- privind statutul BNR) , precum si cerintele alinierii la practicile si standardele UE in domeniul contabilitatii. Aceasta activitate s-a concretizat in:
- Elaborarea Precizarilor Bancii Nationale privind reflectarea in contabilitate a unor operatiuni, precum si unele masuri referitoare la inchiderea exercitiului financiar-contabil pe anul 1997 la banci;
- Definitivarea modelelor situatiilor financiar-contabile pentru banci si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora, aplicabile incepand cu situatiile financiar-contabile pe semenstrul unu al anului 1998;
- Elaborarea Normelor nr 7/1998 privind evidentierea in contabilitatea bancilor a dobanzilor aferente contractelor de credit investite cu forma executorie, precum si a bunurilor mobile si imobile dobandite ca urmare a executarii silite a creantelor.
Incepand cu luna ianuarie 1998, realizarea obiectivelor de supraveghere a fost facilitata de introducerea noului plan de conturi pentru sistemul bancar, care confera un grad nult mai ridicat de incredere, omogenizare si compatibilitate a informatiei financiare a bancilor.
Pentru a fi mai strans armonizate cu cerintele comunitare si pentru a raspunde problemelor specifice sistemului bancar romanesc, aceste reglementari vor fi imbunatatite in continuare. In acest sens, se are in vedere:
- Elaborarea unor reglementari care sa permita controlul riscului de piata;
- Emiterea unor norme privind controlul intern al bancilor;
- Instituirea de norme de lichiditate pentru institutiile bancare;
- Emiterea reglementarilor contabile privind consolidarea conturiulor si a bilanturilor contabile, precum si a celor referitoare la noile activitati permise bancilor (tranzactii cu instrumente finaciare derivate, administrare de portofolii);
- Inregistrarea cheltuielilor cu constituirea provizioanelor specifice de risc in exercitiul financiar la care se refera;
- Clasificare imprumuturilor interbancare si provizionarea corespunzatoare a acestora.

C. Supravegherea prudentiala

Supravegherea prudentiala a activitatii bancilor- persoane juridice romane si a sucursalelor bancilor straine este realizata de BNR pe baza raportarilor de prudenta bancara transmise de acestea Bancii Centrale, precum si prin inspectii la sediul bancilor.
Supravegherea pe baza raportarilor bancilor s-a axat , conform normelor si reglementarilor de prudenta bancara internationale, pe urmarirea urmatoarele obiective:
- Primirea in termen de la banci a raportarilor privind indicatorii de prudenta bancara (raportul de solvabilitate, imprumuturile mari acordate clientilor, pozitia valutara zilnica, clasificarea creditelor si constituirea provizioanelor specifice de risc);
- Analiza in dinamica si evaluarea performantelor financiare ale fiecarei banci, detreminarea evolutiilor si a tendintelor in cadrul sistemului bancar;
- Semnalarea cazurilor de neincadrare a indicatorilor de prudenta bancara in nivelul prevazut de reglementarile in materie, in vederea luarii masurilor pentru prevenirea deteriorarii situatiei financiare a bancilor si aplicarea sanctiunilor prevazute de lege in cazurile de incalcare repetata a acestor norme.
Pe langa raportarile pe suporthartie, in vederea facilitarii schimbului de informatii dintre Banca Centrala si banci, in cadrul Bancii Nationale a fost initiat proiectul de raportare statistica in baza caruia bancile vor transmite raportari prin utilizarea retelei de telecomunicatii interbancare. Acest sistem de raportare prezinta o serie avnataje atat pentru emitentul, cat si pentru beneficiarul de informatii, cum ar fi :
- eficienta (prin scurtarea timpului de transmitere si de prelucrare a datelor);
- cresterea gradului de securitate (prin cunoasterea persoanelor care au acces la informatii);
- standardizarea si uniformizarea raporatrii statistice.
Analizele efectuate in procesul “offsite” s-su finalizat prin atentionari scrise adresate conducerii bancilor pentru a lua masuri de incadrare in prevederile normelor de prudenta bancara, precum si prin aplicarea sanctiunilor prevazute de legislatia in materie, in cazurile in care bancile au continuat sa inregistreze abateri de la aceste norme. Concluziile desprinse din aceste analize contribuie la selectarea bancilor care fac obiectul actiunilor de examinare “onsite” efectuate de organele de supraveghere ale Bancii Nationale.
Supravegherea prin inspectii la fata locului
Caracteristica anului 1998 a fost faptul ca BNR a intensificat actiunile de supraveghere la sediul bancilor. In conformitate cu programele aprobate de conducerea BNR au fost efectuate, in cursul anului 1998, actiuni de inspectie la fata locului la un numar de 13 banci, si anume: Banca Comerciala “Ion Tiriac”, Banca Columna, Banca Romaneasca,Banca de Credit Pater,Banca Daewoo (Romania),Banca Comerciala “Unirea”,International Commercial Black Sea Bank,Banc Post,Demirbank (Romania),Banca Transilvania, Banca Comerciala “Robank”,Banca Comerciala Romana,Bankcoop.
Actiunile de inspectie la fata locului au vizat obiectivele specifice supravegherii prudentiale bancare, respectiv:



- adecvarea capitalului in functie de natura si marimea riscurilor;
- natura , trendul si volumul activelor, problema si adecvarea alocarilor pentru pierderi din credite;
- adecvarea politicilor, procedurilor si practicilor de imprumuturi si investitii;
- gradul de concentare a riscului;
- trendul si volumul activelor clasificate in categorii necorespunzatoare;
- imprumuturile acordate persoanelor aflate in relatii speciale cu banca;
- nivelul, trendul si stabilitatea veniturilor;
- sursele veniturilor;
- nivelul cheltuielilor de operare;
- vulnerabilitatea veniturilor la riscul pietei;
- tranzactiile cu titluri de valoare;
- efectele de taxare asupra veniturilor;
- capacitatea bancii de a asigura adecvarea capitalului prin reinvestirea profitului;
- eficienata politicilor si practicilor de lichidare;
- strategiile de administrare a fondurilor;
- sistemele informatice de adminstrare si planurile de finantare;
- capacitatea managementului de a indentifica , masura, monitoriza si controla riscurile activitatilor desfasurate de banca;
- acuratetea, operativitatea si eficienta informatiei managementului si sistemelor de monitorizare a riscului;
- adecvarea sistemelor de audit si control intern;
- receptivitatea la recomnadarile auditorilor si autoritatilor de supraveghere;
- respectarea reglementarilor si legislatiei in viguare;
- performanta generala a institutiei si profilul sau de risc.
Constatarile supravegherii bancare au reliefat unele probleme cu caracter general cu care se confrunta bancile, cum ar fi:
- un mediu economic in plina recesiune, care a condus la slabirea sectoarelor economice, ai caror reprezentanti se confrunta cu probleme grave;
- lipsa unor politici adecvate de adminstrare a resurselor si plasamentelor, specifice perioadelor de criza;
- capaitalizarea insuficienta, marcata cu precadere de forta financiara redusa a actionarilor si scaderea profitabilitatii;
- un control intern inadecvat atat metodologic cat si structural, lipsit de capacitatea de a identifica si prezenta administratorilor riscurile operationale existente sau potentiale.
De asemenea, au fost reliefate probleme specifice supravegherii prudentiale, de nerespectarea legislatiei bancare si a normelor de prudenta emise de Banca Nationala in aplicare acestora, relevante fiind cele din domeniul creditarii si constituirii provizioanelor specifice de risc, al imprumuturilor acordate persoanelor aflate in relatii speciale cu banca si al imprumuturilor mari acordate unui singur debitor, al expunerilor valutare.
In cazul bancilor la care abaterile de la normele de prudenta au avut caracter de repetabilitate si/sau au influentat negativ indicatorii de prudenta bancara si de performanta financiara BNR a procedat in conformitate cu dispozitiile legale, la aplicarea de sanctiuni. Astfel, in urma desfsurarii actiunilor “onsite” au fost aplicate sanctiuni (limitarea unor operatiuni sau aplicarea de amenzi) unui numar de 7 banci. De semenea , au fost atentionate conducerile bancilor verificate asupra necesitatii adoptarii de masuri ferme, care sa conduca la eliminarea si prevenirea neajunsurilor din activitatea lor, la respectarea cu strictete a normelor de prudenta bancara si a celorlalte dispozitii legale privind activitatea bancara.
In anul 1996, potrivit prevederilor Legii nr 64/1995 BNR in caliate de creditor a declansat actiunile in instanta in vederea reorganizarii sau lichidarii bancilor Credit Bank si Dacia Felix, la care s-a constatat situatia de incetare a platilor. Prin sentinta pronuntata de Tribunalul Cluj , in data de 24 noiembrie 1998, s-a hotarat reluarea activitatii bancii Dacia Felix in temeiul Legii nr 64/1995, pe baza planului de reorganizare in varianta refacuta. Nerespectarea termenelor prevazute in planul de reorganizare aprobat de justitie va conduce, in mod automat, la declansarea procedurii de faliment. In ceea ce priveste Credit Bank , prin decizia civila din 22 aprilie 1999 a Curtii Supreme de Justitie, hotararea BNR de retragere a autorizatiei bancii a devenit definitiva si irevocabila.
De asemenea , incepand cu anul 1997 s-au inregistrat dificultati la bancile Columna, Bankcoop si Bncorex, care au persitat si in anul 1998. In consecinta, Consiliul de Adminstratie al BNR a adoptat masuri de remediere, de decadere din caliatea de fondatori, administratori, presedinti, vicepresendinti si cenzori a persoanelor care s-au facut vinovate de detrioararea situatiei financiare(Columna), de limitare a unor operatiuni (Columna, Bankcoop si Bncorex), precum si de instituire a masurilor de supraveghere speciala (Bankcoop) si administrare financiara (Bncorex , in martie 1999). De mentionat faptul ca situatia dificila a Bancorex a constituit in 1998 o preocupare permanenta a BNR -; care a instiintat in acest sens pe actionarul principal FPS, solicitand luare masurilor necesare de capitalizare- dat fiind riscul sistemic pe care l-a reprezentat.
Cauzele principale care au stat la baza situatiilor dificile existente la aceste banci se regasesc in activitatea necorespunzatoare desfasurata in anii trecuti de catre echipele manageriale, consiliile de administratie si comisiile de cenzori, practicarea unor politici riscante de atragere a unui volum tot mai mare de resurse prin acordarea de dobanzi ridicate la depozitele constituite (mai ales catre populatie) si plasarea acestor resurse cu preponderenta in creditele acordate unor agenti economici cu putere economico-financiara redusa sau aflati in relatii speciale cu banca, ceee ce a avut ca efect intampinarea unor greutati serioase in recuperarea creditelor si incasarea dobanzilor, reflectandu-se in deteriorarea continua a profitabilitatii, solvabilitatii si lichiditatii. Aceste probleme au fost acceantuate , in mod deosebit in anul 1998, de evolutiile necorespunzatoare din economia reala, pe care bancile, in special cu capital preponderent autohton o crediteaza.
In ultimii doi ani au fost adoptate decizii efective de restructurare a sistemului bancar si de privatizare a bancilor cu capital de stat. Alaturi de modificarile de ordin legislativ, au fost demarate programe de restructurare a bancilor cu capital de stat care au beneficiat de resurse din fonduri publice (Bancorex si Bnca Agricola), a fost privatizata BRD iar Banc Post se afla in curs de privatizare.
Procesul de restructurare a Bancorex si Bancii Agricole a intrat in 1998 intr-un stadiu relativ avansat, ca urmare a pachetelor de acte normative elaborate in acest sens. Astfel, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr 51/1998 s-a stabilit cadrul juridic pentru valorificarea unor active neperformante ale bancilor cu capital majoritar de stat, in vederea pregatirii lor pentru inceperea procedurilor de privatizare , in scopul cresterii gradului de solvabilitate si al accelerarii procedurilor de recuperare a debitelor restante, infiintandu-de , in acest scop, Agentia de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB), care are ca principala atributie preluarea de la bancile de la care statul este actionar majoritar, a activelor bancare constand in credite neperformante si bunuri mobile sau imobile intrate in patrimoniul bancii ca urmare a executarii lor silite, in scopul valorificarii.



loading...




Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite