c7i13ik
A incadra tipologic legionarismul in r`ndul doctrinelor politice, al\turi de liberalism, social-democraiie sau comunism poate p\rea un gest foriat din punct de vedere tipologic ai chiar politic, dac\ ne g`ndim la caracterul nesistematic al realit\iii desemnate cu acest termen ai la faptul c\ el nu a exercitat niciodat\ asupra istoriei o influeni\ comparabil\ cu a celorlalte doctrine. Considerarea legionarismului ca doctrin\ politic\ s-ar lovi chiar de obieciiile p\rintelui fondator al Miac\rii Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, care s-a impotrivit
intotdeauna oric\rei incerc\ri de abordare sistematic\ a g`ndurilor sale. In plus, partizanii C\pitanului aduc un argument pariial valid, atunci c`nd afirm\ c\ in lumea lui Realpolitik nu putem ati cu exactitate ce ar fi devenit legionarismul in varianta codrenist\ de exercitare a puterii. Este adev\rat c\ Legiunea Arhanghelului
Mihail a fost singura miacare de tip fascist care a fost reprimat\ succesiv intr-o dictatur\ regal\, apoi intr-o dictatur\ militar\ component\ a alianiei r\zboinice nazisto-fasciste, pentru a i se da lovitura de graiie in timpul regimului totalitar comunist. Ins\ nu trebuie s\ facem un exerciiiu de analiz\ contrafactual\ pentru a afla ce-ar fi fost dac\, intruc`t atim prea bine spre ce se indrepta legiona rismul in varianta sa simist\ de exercitare a puterii. Orice ar susiine legionarii, leg\tura intre Codreanu ai Horia Sima era de acelaai tip ca ai aceea dintre Lenin
ai Stalin: in ritualul crimei politice ai al terorismului, patternul este acelaai, indiferent c\ vorbim de asasinarea lui I.G. Duca sau de aceea a lui Nicolae
Iorga1, indiferent de modul in care legionarii au justificat ai inc\ justific\ crima politic\.
Legionarismul a fost singura Miacare interbelic\ radical\ de dreapta pentru care bilaniul martirilor a fost mai mare dec`t al victimelor, drept pentru care prestigiul ei a c\p\tat nuanie cvasimitice (ceea ce, in parantez\ fie spus, explic\

ai atractivitatea, ba chiar revirimentul de care se bucur\ ast\zi, nu numai in r`ndurile generaiiei v`rstnice, care a mai suportat ai persecuiia comunist\, ci chiar ai la unii tineri, fapt care merit\ o analiz\ separat\). Prin urmare, chiar
intrebarea dac\ legionarismul este sau nu o doctrin\ politic\ nu are o substani\ retoric\ doar. Sau avem de-a face doar cu o simpl\ ai viguroas\ Miacare de mas\, ce poate fi judecat\ exclusiv in planul faptelor? Sau poate c\ ar fi mai corect s\ ne intreb\m dac\ nu cumva legionarismul este o ideologie? Nu trebuie s\ evit\m nici discuiia in leg\tur\ cu incadrarea legionarismului in fascism, mai ales c\ negarea acestei apartenenie reprezint\ pentru mulii apologeii ai exegeii strategia unei autolegitim\ri. Dac\ am putea s\ afirm\m in mod cert c\ legiona rismul este fascism, lucrurile s-ar simplifica, intruc`t fascismul este o filosofie politic\ cu o fizionomie oricum mai precizat\ dec`t ambigua g`ndire legionar\.
Inainte de a hot\r` dac\ exist\ sau nu elemente conving\toare pentru a justifica analizarea legionarismului ca ideologie, trebuie precizat care dintre accepiiile termenului de ideologie este folosit\ aici. Exclud urm\toarele accepiii din folosirea termenului in actualul context:
atiini\ a form\rii ideilor, inieles cu care termenul a fost lansat de Destutt de
Tracy, in 1796; sum\ de idei inr\d\cinate in interesul de clas\, adic\ inielesul dat conceptului de c\tre Marx, sens int\rit de c\tre Engels pentru care, tocmai din pricina caracterului de clas\, ideologia era conatiini\ fals\ .
Chiar dac\ `nielesul marxist nu este util aici, exista la V.I. Lenin o accepiie a termenului el vorbeate de ideologii socialiste mobilizatoare care ne duce cu g`ndul la definiiia pe care un g`nditor drag lui Mussolini, anume George
Sorel, o d\dea MITULUI SOCIAL ai POLITIC, care nu urm\reate s\ furnizeze o concepiie raiional\ asupra societ\iii viitoare, ci este o mare fori\ emoiional\ care inspir\ activitatea revoluiionar\ violent\: miturile nu s`nt descrieri ale lucrurilor, ci expresii ale hot\r`rii de a aciiona 2.
Prin urmare, c`nd m\ refer la legionarism ca la o ideologie, folosesc acest termen in prelungirea accepiiunii soreliene a mitului politic, pe care au preluat-o mai mulii autori celebri pentru a da o definiiie mai operaiional\. Astfel, Daniel
Bell afirma c\ ideologia reprezint\ convertirea ideilor in p`rghii sociale 3. La fel, Carl Friedrich scrie c\ a denumi toate sistemele de idei ideologii produce confuzii. Ideologiile s`nt sisteme de idei legate de aciiune 4.
Cu toate acestea, din pricina unei inc\rc\turi spirituale profunde, ca ai a unor atitudini contemplative, a unui anumit tragism ai spirit sacrificial, cu nuanie sinucigaae, care a indemnat poate tot at`t de mult la retragere din politic\ pe c`t a promovat comiterea unor fapte radicale, legionarismul este mai mult
(ai mai puiin) dec`t o ideologie. Este o doctrin\ politic\ cu totul special\ ai deosebit\ de celelalte, cu o inc\rc\tur\ critic\ de natur\ teologic\, dar totuai o doctrin\ politic\. Legionarii ai-au asumat intotdeauna fai\ de toii adversarii politici ai fai\ de rubedeniile lor fasciste o anumit\ superioritate, fundamentat\ tocmai pe caracterul religios al crediniei lor politice. De aceea, spre deosebire de alte doctrine, legionarismul va fi abordat aici ai din perspectiva aspectului religios, teologic.
In ciuda unei autoplas\ri in zona inefabilului mistic ai a revelaiiei divine, in ciuda dispreiului legionar pentru orice formul\ politic\ (prin care inielegeau orice avea leg\tur\ cu democraiia, sistemul de partide ai parlamentarismul, rele pe care ei iai propuneau in mod deliberat s\ le elimine), dou\ s`nt motivele pentru care se poate afirma c\ legionarismul este o doctrin\ politic\:
1. etimologia termenului de doctrin\ (substantivul feminin latin doctrina =
`nv\iare, inv\i\tur\; doctrin\, teorie, care vine din verbul doceo, -ere =
1. a inv\ia (pe cineva); 2. a informa, a incunoatinia, a ar\ta; 3. doceo fabulam = a inv\ia pe actori rolurile unei piese);
2. pariial, chiar accepiiile termenului de doctrin\ politic\ in literatura de specialitate: ansamblu de credinie asupra lumii (s\ observ\m leg\tura cu termenul german de Weltanschauung, imagine, concepiie asupra lumii, dar
ai inrudirea dintre doctrin\ ai dogm\, asupra istoriei, a societ\iii, a c\rei principal\ preocupare este ins\ problema politicului)5. Dup\ cum vom vedea mai incolo, deai Corneliu Zelea Codreanu afirma c\ scopul misiunii sale era de a reconcilia Romania cu Dumnezeu, tot ceea ce inf\ptuia se petrecea in plan politic.
Acestea fiind spuse, nu am simplificat deloc lucrurile. Una din marile probleme
in leg\tur\ cu legionarismul este de a-i stabili corpusul doctrinar6. Legionarii
inaiai au devenit, dup\ omor`rea C\pitanului, ba chiar inainte, c`nd el era intemniiat, o grupare m`nat\ in interior de fraciionalism. In acest sens, ei pot fi comparaii cu bolaevicii, din perioada de dinainte de c`atigarea puterii ai chiar c`iiva ani dup\ aceea, p`n\ c`nd Stalin a declanaat epur\rile, adic\ o necrui\toare operaiiune antifraciionalist\. Dar legionarii n-au apucat s\ deiin\ prea mult puterea, aaa c\ tentativele t`rzii de epurare au avut un caracter simbolic. Caracteristica fraciio nalismului este eseniial\ atunci c`nd ne referim la doctrin\, intruc`t o variant\ dogmatic\, rigid\ a legionarismului ar fi impiedicat efervescenia scrierilor legionare. In acelaai timp, fraciionalismul este ceva paradoxal dac\ ne g`ndim c\ legionarismul nu era de fapt un partid (in ciuda faptului c\, in circumstaniele politice binecunoscute, a funciionat ai sub forma unor partide politice), ci o
Miacare social\, ba chiar o Miacare social-creatin\, cu un puternic angajament politic7 . Poate c\ ai existenia mai multor versiuni cu privire la doctrina legionar\,
in funciie de corpusul textual care trebuie luat in considerare, nu este dec`t tot o expresie a fraciionalismului. Aceste versiuni s`nt urm\toarele: minimalist\, care reduce doctrina exclusiv la scrierile lui Corneliu Zelea
Codreanu (Insemn\ri din 1934, C\rticica aefului de cuib, Pentru Legionari,
Circulare ai Manifeste, Insemn\ri de la Jilava); intimist\, adic\ literatura scris\ de membri ai nucleului Legiunii sau de diverai, s\ le zicem, purt\tori de cuv`nt: Ion Moia (Cranii de lemn, Testament),
Vasile Marin (Crez de generaiie), Ion Banea (Ce este ai ce vrea Miacarea legio nar\, R`nduri c\tre generaiia noastr\, C\pitanul), Alexandru Cantacuzino
(Romanul de m`ine ai cum s`ntem, intre lumea legionar\ ai lumea comunist\),
Doru Belimace (Revoluiia fascist\), Ernest Bernea (Stil legionar) etc.; inclusivist\, in sensul de cuprindere ai a publicisticii legionare sau pro legionar\ (Axa, Buna Vestire, Cuv`ntul, Cuv`ntul studeniesc, P\m`nt str\moaesc,
Sfarm\ Piatr\, Vremea); intelectualist\, care include texte scrise de celebri oameni de cultur\, simpa tizanii legionari, seduai de mesajul C\pitanului: Nae Ionescu, Mircea Eliade,
Constantin Noica, Emil Cioran, Nichifor Crainic, chiar Mihail Manoilescu8 etc.; perpetualist\, care se prelungeate in perioada postbelic\ (`n exil) ai post comunist\, p`n\ azi, adic\ in primul r`nd lucr\rile lui Horia Sima (din opera acestui grafoman pot fi enumerate Doctrina legionar\, Menirea naiio nalismului etc.), dar ai toate volumele ap\rute in Spania, Brazilia, Canada,
Italia, Germania, SUA, ale unor autori precum C. Papanace, V. Iasinschi,
M. Sturdza, Faust Br\descu, Traian Golea ai mulii aliii aflaii in diaspora, precum ai scrierile sau publicaiiile care apar curent in iar\ (Gazeta de Vest,
Puncte cardinale).
In m\sura in care provin din acelaai nucleu discursiv, care a produs dac\ nu o doctrin\ sistematic\, m\car un set de axiome sau de principii din care au fost deduse mai mult sau mai puiin logic tot felul de teze, s`nt de acord cu luarea
in considerare a tuturor acestor accepiii ale legionarismului, care se dovedeate a fi fost un corpus viu, productiv. Trebuie fixat\ totuai o limit\ in timp pentru aceast\ produciie, deoarece la un moment dat legionarismul inceteaz\ de a fi ceea ce fusese de la bun inceput. Aceast\ limit\ ar putea fi 1989. Din acel moment doctrina legionar\ continu\ s\ se autoreproduc\, dar devine activ\, in sensul unei actualit\ii politice cu un impact politic real, ai care nu se mai confrunt\ cu represiunea sau cenzura, numai c\ r\sturnarea complet\ a con textului istoric, deai readuce Miacarea in actualitate, face din ea cu totul altceva dec`t fusese iniiial. Fiind vorba deci despre definirea unor teze ai atitudini in raport cu un context istoric ai cultural diferit, consider aceast\ doctrin\ drept neolegionarism ai nu m\ voi ocupa de ea aici. Altminteri, ar fi trebuit s\ iau
in considerare noi protagoniati, cum ar fi doctorul Aerban Milcoveanu, grupurile din jurul revistelor Puncte cardinale (din Sibiu), Gazeta de Vest (din Timiaoara), sau alii autori implicaii profund in revizionismul istoric, ceea ce nu i-ar deosebi prea mult de autorii din diaspora, numai c\ aici este vorba ai de o ad`nc\ implicare in polemici prezente, ceea ce distorsioneaz\ ad`nc semnificaiia origi nar\ a doctrinei. Iat\ de ce ar trebui s\ mut\m mult inapoi in timp aceast\ limit\, p`n\ la momentul in care incepe literatura de tip revizionist, care incearc\ s\ reabiliteze doctrina, s\-i confere legitimitate, nef\c`nd altceva dec`t s-o falsifice. Caracteristica acestei literaturi ce incearc\ s\ arunce o nou\ lumin\ asupra scrierilor legionare era c\ preciz\rile utile se amestecau cu rescrierea textelor, cosmetizarea lor.
Orice analiz\ actual\ a legionarismului nu poate ignora caracterul profund revizionist al textelor care apar ast\zi, scrise fie de simpatizanii ai militanii ai legiunii, fie de simpatizanii ai extremei st`ngi. Primii neag\ orice fel de tr\s\turi negative ale legiunii: ele `i neag\ caracterul antisemit, apartenenia la familia fascisto-nazist\, caracterul violent sau pe cel totalitar. Din cea de-a doua tab\r\ fac parte autori dezl\niuiii in rechizitorii nemiloase. Iat\ concluzia textului
Ideologia fascist\ o expresie a crizelor civilizaiiei moderne de Radu Florian:
Miacarea Legionar\ n-a fost in nici un fel una a renov\rii spirituale, cum a crezut p`n\ la sf`raitul vieiii M. Eliade, ci una antispiritual\, care viza asasinarea raiiunii ai a spiritului uman in totalitatea lui. At`t prin ideologia, c`t ai prin aciiunea sa politic\, ea a fost o Miacare antimodern\ ai ca atare antiistoric\, una terorist\ ai antiuman\. Ea nu a fost in nici un fel naiional\, opun`ndu-se pro gresului naiional, inscriindu-se de la bun inceput in orbita intereselor Germaniei naziste! 9.
Cel mai bun tratament impotriva acestui revizionism epistemologic, care completeaz\ revizionismul istoric, este evaluarea f\r\ prejudec\ii ideologice a legionarismului. Cea mai simpl\ formul\ de evaluare a unei doctrine este s\ laai textele acesteia s\ vorbeasc\ de la sine, pentru ca apoi s\ le evaluezi caracterul.
Iat\ un exemplu din scrierile lui Corneliu Zelea Codreanu, atunci c`nd el se refer\ la momentul de iluminaiie colectiv\ a tineretului, din toamna anului 1922, care vedea lumina unui fulger in mijlocul unei nopii intunecoase, in care o tinerime intreag\ iai vedea linia de viai\ a ei ai a neamului :
C`teodat\ pe aceast\ linie se ridic\ numai indivizi izolaii p\r\siii de gene raiiile lor. In momentul acela, ei s`nt neamul. Ei vorbesc in numele lui. Cu ei s`nt toate milioanele de morii ai de martiri ai trecutului ai viaia de m`ine a neamului.
Aici nu intereseaz\ majoritatea, fie ea de 99%, cu p\rerile ei.
Nu p\rerile majorit\iii determin\ aceast\ linie de viai\ a neamului. Ele, majorit\iile, se pot numai apropia sau indep\rta de ea, dup\ starea lor de conatiini\ ai virtute sau de inconatieni\ ai dec\dere.
Neamul nostru n-a tr\it prin milioane de robi cari ai-au pus g`tul in jugul str\inilor, ci prin Horia, prin Avram Iancu, prin Tudor, prin Iancu Jianu, prin toii haiducii, cari in faia jugului str\in nu s-au supus, ci ai-au pus flinta in spate
ai s-au ridicat pe potecile muniilor, duc`nd cu ei onoarea ai sc`nteia libert\iii.
Prin ei a vorbit atunci neamul nostru, iar prin ei «majorit\iile» laae ai «cuminii» 10 .
C\pitanul expune aici c`teva din tr\s\turile-cheie ale legionarismului: anti democratismul, elitismul, dar mai ales procedeul substituirii intregului printr-o parte a lui sau chiar numai printr-un element. El va sta la baza lans\rii mitului conduc\torului ai mai ales a infailibilit\iii acestuia, folosit at`t de frecvent de discipolii lui Corneliu Zelea Codreanu. C`nd se va constitui cultul ceauaist al conduc\torului, propagandiatii peceriati vor imprumuta de la legionari acelaai procedeu al intruchip\rii de c\tre conduc\torul infailibil a adev\ratului destin al naiiunii, iar figurile istorice invocate in genealogia autojustificatorie vor fi aceleaai.
Un alt citat este din Pentru legionari: S\ ne unim cu toiii, b\rbaii ai femei, s\ ne croim nou\ ai neamului nostru alt\ soart\. Se apropie ceasul de inviere
ai de mintuire romaneasc\. Cel ce va crede, cel ce va lupta ai suferi, va fi r\spl\tit ai binecuv`ntat de neamul acesta. Vremuri noi bat la poriile noastre!
O lume cu sufletul sterp ai uscat moare ai alta se naate: a acelora cu sufletul plin de credini\. In lumea aceasta nou\, fiecare iai va avea locul s\u, nu dup\
acoal\, nu dup\ inteligeni\, nu dup\ atiini\, ci in primul r`nd dup\ credinia sa
ai dup\ caracterul s\u 11 .
S`nt numeroase alte pasaje in scrierile sibilinice ale C\pitanului sau ale tuturor celorlalii care converg intr-o unic\ direciie: ridicarea poporului roman la statutul de POPOR ALES DE DUMNEZEU, iar Corneliu Zelea Codreanu se autodesemneaz\ ca pastor sau maestru spiritual. De asemenea, aici apar alte teme importante: lupta, sacrificiul, apocalipsa lumii vechi ai mesianismul colectiv, m`ntuirea prin credini\ ai caracter. Dup\ cum vom vedea mai incolo, Legiunea este o acoal\ a form\rii caracterelor. Romanii ca popor ales reprezint\ in concepiia legionarilor o unitate organic\, o fiini\ colectiv\, ale c\rei interese s`nt superioare intereselor indivizilor care o compun; nimic nu este mai presus de voinia naiiunii. Doar
C\pitanul are un statut privilegiat, pe care el `l pretinde ca fiind de origine divin\. El este UN ALES, iar ceilalii `l recunosc ca atare. El este arhanghelul, adic\ primul dintre vestitori , iar ceea ce vesteate este o nou\ epoc\ in istoria neamului (de unde ai numele de Legiunea Arhanghelului Mihail ).
La simpatizaniii intelectuali ai Legiunii, ideile C\pitanului cap\t\ o expresie extrem de plastic\. Astfel, Cioran reia tema antidemocratic\, afirm`nd nu numai c\ marii creatori in ordine spiritual\ nu au fost niciodat\ democraii, dar c\
Romania, ca s\ poat\ tr\i, are nevoie de o revoluiie antidemocratic\, de o doctrin\ a statului etnocratic. Mai mult, cobind parc\, in 1935, el afirma in
Vremea (nr. 376, 17 feb.): Statul totalitar este singura armur\ care poate ap\ra
Romania de faliment . Revoluiia legionar\ naiional\ reprezint\ o sf\r`mare a tuturor prejudec\iilor morale ai a valorilor care stau la baza democraiiei. Pasajul care urmeaz\ reprezint\ o variaiiune romaneasc\ pe tema sorelian\ a mitului social ai politic:
Pentru ca un popor s\-ai deschid\ drum in lume, toate mijloacele s`nt justificate. Teroare, crim\, bestialitate, perfidie s`nt meschine ai imorale numai
in decadeni\, c`nd se ap\r\ prin ele un vid de coniinuturi; dac\ ajut\, `ns\, ascensiunea unui popor, ele s`nt virtuii. Toate triumfurile s`nt morale... Romania are nevoie de o exaltare p`n\ la fanatism. O Romanie fanatic\ este o Romanie schimbat\ la fai\. Fanatizarea Romaniei. Este transfigurarea Romaniei 12. Ceea ce tocmai am ascultat se numeate in limbajul atiiniei politice iraiionalism deliberat13 . Legionarii construiesc cu bun\ atiini\ ai explicit o mitologie naiio nal\, ale c\rei scopuri s`nt recunoscute pe fai\. Iat\ un alt pasaj: Miturile unei naiiuni s`nt adev\rurile ei finale. Acestea pot s\ nu corespund\ adev\rului: faptul n-are nici o importani\. Suprema sinceritate a unei naiiuni fai\ de sine
`ns\ai se manifest\ in refuzul autocriticei, in vitalizarea prin propriile ei iluzii.
Ai apoi, o naiiune caut\ adev\rul? O naiiune caut\ puterea 14.
Exist\ ai procedeul invers, la fel de simplu, care const\ in enumerarea tr\s\turilor unei doctrine cunoscute ai ilustrarea lor prin citate relevante. Anti semitismul este probabil, ast\zi, caracteristica cea mai negat\ de revizionismul legionar, mai ales in lumina ingrozitoare aruncat\ de deznod\m`ntul rezolv\rii prin soluiia final\ a aaa-zisei probleme evreieati, adic\ Holocaustul. Iat\ cum expune in mod raiional Corneliu Zelea Codreanu aceast\ problem\, suger`nd caracterul ei internaiionalist: Noi ne d\deam seama, din studiile pe care le f\cusem c\ problema jidoveasc\ are un caracter internaiional ai c\ reaciiunea nu poate fi dec`t tot pe plan internaiional; c\ o rezolvare total\ a acestei probleme nu se poate obiine dec`t printr-o aciiune a tuturor neamurilor creatine trezite la conatiinia primejdiei jid\neati 15.
Un alt pasaj din scrierile C\pitanului indic\ in mod programatic iinta contra revoluiiei naiionaliste, indreptat\ impotriva unei presupuse revoluiii capitaliste antiromaneati ( Fiecare jidan, comerciant, intelectual sau bancher-capitalist, in raza sa de aciiune era un agent al acestor idei revoluiionare antiromaneati ), in timp ce mult mai incolo el identifica la fel precum Adolf Hitler, in Mein Kampf acelaai duaman, numai c\ sub masca opus\ a comunismului ( Eu c`nd zic comuniati, inieleg jidani )16.
Generaiia lui Corneliu Zelea Codreanu iai justifica antisemitismul in tulbur\rile studenieati de la 1922 (de aceea, ea este ai numit\ generaiia de la 1922, in timp ce generaiia imediat urm\toare, care nu luptase in r\zboi, dar avea ca temei pluralitatea elementelor sufleteati dup\ cum se exprima Mircea Eliade, liderul acestei generaiii, este numit\ generaiia de la 1927 ). Atunci, tinerimea roman\ cult\, din cele patru centre universitare: Cluj, Bucureati, Iaai ai Cern\uii, s-a pus in Miacare aproape simultan ai a manifestat zgomotos 17 . Studeniii au alc\tuit un memoriu c\tre guvern, in care revendicau in primul r`nd respectarea la admiterea in universitate a lui numerus clausus:
2. Din cauza insuficientei posibilit\ii de studii ai pentru c\ elementul str\in cov`raeate pe cel naiional, cerem: a) Restriciiuni in admiterea studeniilor necet\ieni romani (`n special evrei) in universit\iile noastre ai in acolile speciale superioare; limitarea num\rului lor, examene riguroase cu privire la echivalarea studiilor ai cunoaaterea limbii romane. b) Admiterea in universit\ii ai in acoli speciale superioare a cet\ienilor nenaiionali
(`n special evrei) in proporiie numeric\ cu populaiia ce reprezint\ 18 .
Aparent, exist\ un paralelism intre revendic\rile studeniilor romani de la 1922
(c\rora Corneliu Zelea Codreanu, aflat la studii in str\in\tate, li s-a al\turat de
indat\) ai cele ale studeniilor minoritari americani din anii 80 ai 90, care cereau ai au obiinut ca admiterea in facultate s\ se fac\ in proporiie cu procentele reprezentate de acele minorit\ii in cadrul populaiiei americane. Numai c\, in primul caz, cei care se simieau nedrept\iiii erau studeniii romani, adic\ cei majoritari: astfel, la Facultatea de Medicin\ din Iaai, din 160 studenii inscriai
in anul I, 130 s`nt jidani ai 30 s`nt creatini. O asemenea proporiie insp\im`n t\toare nu se poate int`lni nici chiar in Palestina! . Principiul drepturilor educaiionale ai al aanselor de afirmare intelectual\ egale este unul democratic
ai indrept\iit. Numai c\ in timp ce in SUA s-a procedat prin mijloace demo cratice nu f\r\ proteste, dezbateri ai controverse vii in Romania post-1918, care cuprindea multe ai numeroase minorit\ii etnice, radicalii propuneau mijloace de expulzare foriat\ ai de eliminare fizic\ a evreilor. Legionarii deveniser\ purt\torii de cuv`nt ai acestui larg curent de opinie, c\ruia i se al\turaser\ mulii dintre cei mai str\luciii intelectuali. Aceatia din urm\ veneau cu argumente mult mai subtile pentru a motiva agresivitatea legionar\ ai naiionalist\:
Noi nu s`ntem antisemiii pentru faptul c\ locurile noastre s`nt ocupate de aliii; ai pentru aceasta, dar nu este principalul. In corpul viu al unei naiii se introduce alt corp, care vine s\ falsifice sensul culturii in viaia spiritual\ 20 .
Intr-un pasaj de dou\ ori celebru, prima dat\ intruc`t `i aocase pe contem porani, a doua oar\ pentru c\ autorul ai-a autoepurat textul din ediiia romaneasc\ de la Humanitas, d`ndu-ai seama c`t este de inoportun, Emil Cioran postuleaz\ un fel de blestem teologic la adresa unei rase unice: In toate, evreii s`nt unici: n-au pereche in lume g`rboviii subt un blestem de care nu e responsabil dec`t
Dumnezeu. Dac\ aa fi evreu, m-aa sinucide pe loc 21 , precum toii legionarii expliciii ai simpatizaniii pretindeau c\ nu s`nt antisemiii, ci doar c\ urmeaz\ un fel de judecat\ prescriptiv\ , obiectiv\, care ii oblig\ s\ constate difereniele de tip antropologic, biologic, reflexiv, teologic, mistic etc. Cioran le meniioneaz\ doar pentru a sugera autoexcluderea din umanitate a evreilor. Or, se atie ce a urmat dup\ numai trei-patru ani de la publicarea acestei c\rii, ca soluiie la problema evreiasc\ :
Teoria raselor pare a se fi n\scut numai pentru a da expresie sentimentului de separaiie pr\p\stioas\ ce deosebeate pe orice ne-evreu de un evreu. Un abis n\scut nu din antagonism ai din nici un fel de concepiie, ci din antagonismul manifest sau secret, ce caracterizeaz\ dou\ fiinie eseniial diferite. Evreul nu este semenul, deaproapele nostru ai oric`t\ intimitate ne-am l\sa cu el, o pr\pastie ne separ\, vrem sau nu vrem. Este ca ai cum ei ar descinde dintr-o alt\ specie de maimuie dec`t noi ai ar fi fost condamnaii iniiial la o tragedie steril\, la speranie veanic inaelate. Omeneate nu ne putem apropia de ei, fiindc\ evreul este int`i evreu ai apoi om. Fenomenul se petrece at`t in conatiinia lor, c`t ai a noastr\.
Problema iudaismului este tot at`t de complicat\ ca ai aceea a existeniei lui
Dumnezeu. A vorbi de vampirismul ai de agresivitatea lor, este a evideniia o latur\ caracteristic\, f\r\ a diminua `ns\, `ntru nimic, misterul firii iudaice.
Rasa aceasta, ce-ai alimenteaz\ focul l\untric din ur\, a dat exemple unice, inadmisibile de iubire. Cine cunoaate mistica hasidic\ ai viaia unora din rabinii apariin\tori ei, nu se poate s\ nu se cutremure in faia unor exemple de iubire, care sfideaz\ legile vieiii, inumane in raritatea lor ai care las\ foarte adesea creatinismul in urm\. Numai la un popor condamnat pot ap\rea astfel de cazuri, care nu pot avea dec`t semnificaiia unor mari r\scump\r\ri. Sfinienia la evrei are un caracter pur naiional; ea trebuie s\ salveze, prin compensaiie, un popor de la pieire 22 .
La Constantin Noica, excluderea evreilor se face intr-un mod cinic. El se preface c\ `i comp\timeate, dar, de fapt, `i condamn\ la moarte, pentru simplul motiv c\ fiind in imposibilitate de a se al\tura Miac\rii Legionare, ei nu au viitor:
Iar dac\ regret\m ceva pentru prietenii noatri evrei, nu e at`t faptul c\ vor avea de suferit de la legionari. Cine e lovit pe nedrept (ai despre ei atim bine c\ vor fi loviii pe nedrept) e mai puiin chinuit, spunea un filosof, dec`t cel care loveate. Dar regret\m c\ le este interzis s\ vad\ ai s\ inieleag\ tot ce e bun, tot ce e purt\tor de adev\r in Legionarism. Regret\m suferinia lor de a nu participa cu nimic, nici m\car cu o n\dejde, nici m\car cu o iluzie, la ziua romaneasc\ de m`ine 23.
La `nceput, angajamentul de legionar al intelectualit\iii prolegionare era diminuat atunci c`nd vine vorba de principalele tr\s\turi doctrinare, inclusiv antisemitismul. Ins\ pe m\sur\ ce Miacarea Legionar\ se radicalizeaz\, pe m\sura succeselor electorale ai politice, ba chiar pe m\sura reprim\rii conduc\ torilor legionari, culmin`nd cu asasinarea C\pitanului Corneliu Zelea Codreanu
(este cazul celebru al adeziunii lui Constantin Noica), poziiiile intelectualilor aderenii se radicalizeaz\ ai ele24 .
Intruc`t s-au scris sute sau poate chiar mii de articole, studii, c\rii pro ai contra legionarismului, putem reiine ai urm\toarele tr\s\turi doctrinare 25: anticomunismul, antiparlamentarismul, antiliberalismul ai antiindividualismul colectivismul organicist, cultul conduc\torului, antimarxismul, necesitatea revo luiiei morale ai spirituale, cultul elitei ai al omului nou; dar ai practici derivate din doctrin\: misticism, organizare conspirativist\, ritualuri cvasireligioase, cultul moriii ai al sacrificiului, cultul martirilor, credinia in misiunea generaiiei legionare de a rezolva problema evreiasc\, mesianismul, regenerarea moral\.
Scopul final este unul explicit politic. Iat\ ce proclama Corneliu Zelea Codreanu,
in C\rticica aefului de cuib: Statul nou presupune... un tip nou de om. Un stat nou cu oameni cu p\cate vechi nu se poate concepe .
S-ar putea continua aaa la nesf`rait, f\r\ a `nielege mare lucru din legionarism.
Tocmai de aceea, trebuie fixate c`teva repere istorico-politice, conceptuale ai metodologice pentru explicarea legionarismului.
In cele ce urmeaz\ m\ voi referi la urm\toarele seturi de probleme, f\r\ a
incerca s\ le epuizez aici:
I. Aocul ai ambiguitatea modernit\iii.
II. Problema teologico-politic\.
III. Origini intelectuale ale radicalismului.
IV. Raporturile cu fascismul.
Teoria cu ajutorul c\reia eu explic marile crime ale acestui secol (universul concentraiionar al genocidului comunist, Holocaustul) se refer\ la distrugerea treptat\ a fundamentelor teologice ai metafizice ale tuturor normelor morale ai religioase care st\teau la baza societ\iilor (eliminarea nietzschean\ a lui Dumnezeu, negarea teoriilor dreptului natural ai divin, relativizarea valorilor etc.). Nimic din ceea ce-l mai proteja in mod tradiiional pe om p\rea c\ nu mai rezista in faia asaltului raiionalist, pozitivist ai empirist, cu toate c\ valorile noi ale liberalismului ai democraiiei (adic\ libertatea individual\ ai egalitatea) aveau origini creatine. Cine studiaz\ cu ateniie intuiiiile ai frazele lapidare ale lui
Corneliu Zelea Codreanu ai le compar\ cu articolele lui Nae Ionescu va constata c\ acesta din urm\ incearc\ s\ conceptualizeze ceea ce primul doar intuise.
Am`ndoi se impotrivesc programului subversiv al modernit\iii de eliminare a lui
Dumnezeu (un personaj al lui Dostoievski afirmase c\: Dac\ Dumnezeu nu exist\, atunci totul este permis ), lucru pe care comuniatii ai naziatii l-au f\cut f\r\ ezit\ri. Aici intervine marea difereni\ dintre legionarism ai celelalte fascisme, dintre legionarism ai celelalte miac\ri totalitare. Tot aici se situeaz\ ai marea sa fori\, explicaiia fascinaiiei enorme exercitate, `ns\ ai sursa unor mari erori, a unui uriaa hybris. In Evul Mediu, marea problem\ teologico-politic\ intervenise ca urmare a implic\rii inevitabile a Bisericii in ocuparea vidului de autoritate creat prin pr\buairea Imperiului Roman de Apus. A trebuit s\ treac\ secole p`n\ s\ fie eliminat\ influenia nefast\ a catolicismului asupra autorit\iii politice laice
ai p`n\ la separarea intre puterile laice ai ecleziastice. Programul iluminist, enciclopedist care a culminat cu Revoluiia francez\ era o prelungire a acestei lupte indrept\iite a intelectualilor impotriva birocraiiei ecleziastice (una dintre secvenie a fost apariiia religiilor protestante ai neoprotestante). Ins\ efectul colateral a fost eliminarea lui Dumnezeu ai a legilor de inspiraiie divin\, in ultim\ instani\ a fundamentului divin al celor zece porunci. Romania, ca iar\ ortodox\, nu a cunoscut nici binefacerile, nici efectele dezastruoase ale acestei situaiii. C`nd s-a pus problema moderniz\rii ai fiecare a luat sau a respins din influenia occidental\ ceea ce a inieles, legionarii au inieles mai bine dec`t oricine altcineva pericolul reprezentat de anumite aspecte ale comunismului, ale liberalismului, ba chiar ale democratiz\rii.
Legionarismul a reprezentat o faiet\ ortodox\ a problemei teologico-politice, o incercare de p\strare a unei tradiiii care p\rea s\ garanteze o leg\tur\ privi legiat\ cu Dumnezeu. Marea eroare comis\ de Corneliu Zelea Codreanu a fost una teologic\, inainte de a fi una politic\. Revoluiia religioas\ a creatinismului a constat in a dep\ai ideea mozaic\ monopolist\ a poporului ales, prin mesajul hristic adresat tuturor naiiunilor ai prin aansa oferit\ fiec\rui om de a se m`ntui individual, de a fi judecat individual la judecata de apoi, in lumina consecinielor actelor sale. Legionarismul a incercat impunerea ideii unei relaiii privilegiate
intre naiiunea roman\ ai Dumnezeu26 . Din punct de vedere teologic ai creatin, aceasta reprezint\ chiar o erezie. Nu exist\ popor in aceast\ lume care s\ aib\ o relaiie privilegiat\ cu Dumnezeu, iar preteniiile oric\rui om de a intermedia m`ntuirea unui popor nu constituie altceva dec`t o form\ a alien\rii religioase.
Cu at`t mai mult cu c`t astfel de planuri implic\ eliminarea prin toate mijloacele a unui popor ales, aaa cum s-a pretins mereu poporul evreu, motiv pentru care a pl\tit mereu un prei, fiind pedepsit de politicieni sau colectivit\ii care nu au f\cut altceva dec`t s\ se substituie teologic lui Dumnezeu.
Legionarismul este o teodicee secular\. Aceast\ doctrin\ reprezint\ o tentativ\ original\ de rezolvare a veanicei probleme a conflictului dintre bine ai r\u. In Evul
Mediu, teodiceele incercau dou\ lucruri: fie s\ demonstreze pe baz\ raiional\ existenia lui Dumnezeu27, fie s\ explice cum este posibil\ coexistenia dintre un
Dumnezeu omnipotent, omniscient, bun, perfect ai prezenia in lume a r\ului.
Au rezultat dou\ tipuri de produse filosofico-teologice: argumentele ontologice
ai cele cosmologice ai teoria liberului arbitru, care au ocupat o mare parte din filosofia ai teologia medieval\ occidental\. Or, tocmai filosofia ai teologia medieval\ reprezint\ sursele ai contextul a tot ceea ce `nseamn\ modernitate.
Mai exact, cultura ai politica modern\ occidental\ constituie r\spunsuri specifice la probleme ap\rute in cadrul teologiei ai filosofiei medievale. Tocmai acest sistem fundamental de referini\ lipsea in Romania interbelic\ ai, din pricina
int`rzierii grave din timpul comunismului, lipseate ai ast\zi in estul Europei, iar
Romania nu face excepiie. Cultura roman\ este moatenitoarea unei spiritualit\ii excepiionale, cea a creatinismului ortodox, `ns\ ea are o relaiie superficial\ cu lumea modern\ in care tr\im, numai cu transcendentul, fie sub forma experieniei imediate de tip mistic, pe care legionarismul voia s-o transforme in practic\ naiio nal\, fie in forma mediat\ a culturii transcendentului din scrierile unor Descartes,
Hume, Kant, Hegel, ba chiar Marx, Nietzsche, Freud, Heidegger, f\r\ a se inielege c\ operele lor reprezint\ r\spunsuri reflexive la problemele teologice ai filosofice ale Evului Mediu, mai precis la problema teologico-politic\ a Evului Mediu. In parantez\ fie spus, tocmai de aceea romanii nu au avut niciodat\ o filosofie original\, care s\ fie recunoscut\ in comunitatea internaiional\ a filosofiei.
In faia p\trunderii in fori\ a ideilor modernit\iii, care erau r\spunsuri specifice la probleme medievale ai c\rora Occidentul se str\duie inc\ ai ast\zi s\ le r\spund\ r\spunsul legionarilor a fost corect din punct de vedere intuitiv.
Codreanu, Nae Ionescu, Mircea Eliade ai ceilalii au inieles de unde venea o parte din primejdie, dar nu au inieles c\ existau deja r\spunsuri. Nic\ieri in opera intuitiv\ sau chiar teoretic\ a legionarilor ai simpatizaniilor lor nu am int`lnit, de pild\, referiri la Alexis de Tocqueville care, in Despre democraiie in America, tradus\ in romaneate abia in 1995, deai a fost publicat\ in 1840, analizeaz\ modul in care religia, ca instituiie politic\, serveate la meniinerea republicii democratice la americani. Ideea lui c\ in America, adic\ tocmai in iara in care a existat de la bun inceput o separare intre puterea de stat ai puterea bisericii, religia trebuie s\ fie considerat\ prima dintre instituiiile politice 28 ar trebui s\-i pun\ pe g`nduri pe toii cei care in numele iubirii legionare de Dumnezeu condamn\ democraiia ai liberalismul, care s`nt de fapt de origine creatin\.
Legionarismul a ap\rut intr-o iar\ cu profunde probleme de identitate cultural\: cea mai important\ disput\ cultural\, o prelungire a discuiiei secolului XIX cu privire la formele f\r\ fond, era de a stabili dac\ Romania apariine Occidentului sau Orientului. De fapt, chiar ai acum, in leg\tur\ cu aderarea Romaniei la
NATO, tot aceeaai discuiie se poart\. Or, tocmai in acea perioad\, la R\s\rit, de unde ar fi trebuit s\ vin\ lumina, asupra Romaniei plana pericolul mortal al bolaevismului, distrug\tor at`t prin doctrina, c`t ai prin poteniialul s\u imperialist.
Noi, care atim deznod\m`ntul in timp al acestei amenini\ri ai nu atim inc\ dac\ nu cumva vom avea surprize in viitor, nu putem fi at`t de lipsiii de fair-play inc`t s\ nu recunoaatem legitimitatea panicii de care legionarii erau cuprinai la g`ndul pericolului comunist sovietic. Ernst Nolte, in studiul s\u despre dreapta german\, spunea: se poate afirma c\ originile Dreptei trebuie c\utate in provoc\rile
St`ngii, ai c\ ambele s`nt posibile numai intr-o societate care ofer\ cel puiin rudimentele libert\iii civile libertatea de g`ndire ai expresie .29 Problema era
`ns\ c\ ameniniarea st`ngii in Romania nu avea nici o semnificaiie politic\ real\: se vor observa mai t`rziu, in timpul comunismului, conseciniele lipsei unei tradiiii a st`ngii democratice romaneati, spre deosebire de i\ri precum
Polonia, Cehoslovacia sau Ungaria, unde rezistenia din interior era posibil\ tocmai datorit\ unei astfel de tradiiii. C`nd Weber afirm\ c\ intreaga Romanie era de dreapta, trebuie s\ ducem mai departe acest g`nd ai s\ spunem c\ in
Romania ameniniarea st`ngii avea un caracter geopolitic. Poate c\ asta ai explic\ reaciia apocaliptic\ a lui Corneliu Zelea Codreanu ai a celor care i se al\turaser\.
Eroarea logic\, moral\ ai politic\ a legionarismului a fost de a fi identificat ameniniarea comunist\ cu aaa-zisa problem\ evreiasc\. Ecuaiia anticomunism -antisemitism era cu at`t mai indoielnic\ cu c`t primejdiile tipic burgheze care
iineau de economia de piai\, comeriul, finaniele, dezvoltarea industriei, urbanizarea, modernizarea, democratizarea, liberalizarea erau puse tot pe seama evreilor.
Weber, ca ai Veiga3 0 se ocupa de indeaproape de explicarea contextului economic
ai de originile sociale ale legionarismului. Inainte de a atrage ateniia asupra c`torva preciz\ri eseniiale, s\ spun c`te ceva despre relaiia dintre legionarism ai fascism. Ca filosofie politic\, fascismul se caracterizeaz\ prin trei tr\s\turi3 1 :
1. cultul absolutist al conduc\torului infailibil, aflat deasupra legii (el poate ucide dac\ intuiiia sau cine atie ce alte considerente supraraiionale sau supramorale i-o comand\), fiind chiar sursa legii sau a autorit\iii;
2. organicismul, adic\ teoria care inielege naiiunea ca o unitate organic\, iar dac\ se exprim\ in stat, atunci legitimeaz\ caracterul totalitar al statului ai exclude orice drepturi individuale ai cu at`t mai puiin relaiii de tipul individul
impotriva statului sau dreptul la nesupunere civil\;
3. iraiionalismul deliberat, adic\ fabricarea unor mituri sociale, politice, rasiste, naiionaliste.
Dar exist\ ai diferenie: legionarismul este un fascism teologic, de inspiraiie creatin\, dar care ajunge la expresii de fapt anticreatine, un fascism spiritualist, dar imoral, cu toate c\, iniiial, la fel ca ai comunismul, are o motivaiie profund moral\. In plus, caracterul special al acestui tip de fascism vine din situarea sa oarecum paradoxal\ pe axa culturii politice radicale de dreapta. In prefaia sa la volumul despre dreapta european\, Weber preia contribuiiile lui Martin Lipset32 privind radicalismul de dreapta. Din p\cate, ediiia romaneasc\ este prost tradus\, produc`nd inducerea in eroare a cititorului neavizat: Lipset sugereaz\ trei categorii in care pot fi imp\riite ideologiile ai grup\rile extremiste. Prima este
Centrul, care cuprinde miac\rile fasciste clasice; este etatist ai antiliberal, opus marilor afaceri, sindicatelor ai socialismului; ai se adreseaz\ claselor de mijloc,
«mai ales a micilor afaceriati, funciionarilor ai segmentelor anticlericale din categoriile profesionale». Urmeaz\ St`nga, care, ca ai Comunismul la polul opus al spectrului politic, se adreseaz\ claselor mai de jos, opuse claselor de mijloc ai de sus 33.
De fapt, Lipset vorbeate despre trei tipuri de fascism: de dreapta, de centru
ai de st`nga. In interpretarea lui Weber, in cadrul extremei drepte europene sau mondiale, legionarismul romanesc intr\ in categoria fascismului de st`nga, descris de Lipset in leg\tur\ cu miac\rile ai politica lui Juan Peron ai Gerulio
Vargas , amintindu-ne pregnant de Ungaria ai mai ales de Romania, unde condiiiile sociale ai economia au fost asem\n\toare celor din statele post coloniale, ai de situaiia grea ai activit\iile unor anumite «mase dezr\d\cinate» din economiile avansate, ca de pild\ i\ranii bretoni. Evident, societ\iile care cunosc convulsiile urbaniz\rii ai industrializ\rii, dominate de puteri str\ine, exploatate de capitalul str\in, genereaz\ miac\ri de protest ai reform\ care, fie c\ s`nt etichetate comuniste sau fasciste, de dreapta sau de st`nga, se adreseaz\ toate dezmoateniiilor de la sate ai oraae, claselor mai s\race ai unor anumiii reformatori intelectuali, idealiati sau autoritari, in forme care fac deosebit de confuze categoriile existente34.
In anumite forme, disloc\rile sociale ai culturale interbelice s`nt similare celor din perioada postcomunist\, cu diferenia c\ regimul comunist a introdus asemenea distorsiuni in condiiiile sociale ai economice, `nc`t revenirea capita lismului a l\rgit bazele sociale ale dezr\d\cin\rii. Poteniialul culturii politice radicale este enorm, iar dac\ vrem s\ inielegem ceva din ceea ce se int`mpl\ in jurul nostru, atunci nu ne r\m`ne dec`t s\ vedem care s`nt doctrinele interbelice invocate de noile miac\ri. Vom constata c`t de frecvente s`nt referirile la legionarism ai c`t de profunde s`nt motivaiiile celor care `i revendic\ drept premerg\tori pe Corneliu Zelea Codreanu, Moia ai Marin, dar ai pe Noica,
Cioran, Eliade ai Nae Ionescu. Este oarecum un joc al oglinzilor paralele, in care privim c\tre trecut pentru a inielege prezentul, spre prezent pentru a vedea de unde provine, spre ambele pentru a fi preg\tiii pentru viitor. Cert este `ns\ c\ doctrina a incetat de a mai fi productiv\.