Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Perceptia reciproca a factorilor relationali din invatamintul superior de stat (ISS) si invatamintul superior particular autorizat (ISPA)
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

f9s11sg
1. Perceptia colectiva asupra unui element colectiv, componenta a perceptiei sociale
Fenomenul perceptiei reciproce este o componenta a perceptiei sociale, bazat pe o serie de mecanisme psihologice cu relevanta in actiunile noastre cotidiene.
In esenta, perceptia sociala este definita ca un proces cognitiv care se realizeaza in timp, pe baza unor experiente sociale ale individului, prin folosirea unor tipare, stereotipuri, clisee sau pattern-uri culturale cu semnificatii generalizate, existente intr-o colectivitate. Prin acest proces, individul reflecta relatiile umane, normele si coeziunea grupului, interactiunea si procesele psihosociale care se manifesta intr-un sistem social (Feldman, 1985).
Perceptia sociala aglutineaza componentele: perceptia de sine, ca perceptie a propriei persoane cu referire la ceilalti si la relatiile proprii cu grupul. Acest tip de perceptie se bazeaza foarte mult pe feedback-ul primit de la ceilalti membri ai grupului cu privire la propria persoana; perceptia celuilalt, ca perceptie de catre subiect a unei alte persoane in urma unei relationari directe cu aceasta sau pe baza unor informatii primite pe diferite canale; perceptia colectiva, ca perceptie institutionalizata a indivizilor si construita ca un mod comun de a reflecta realitatea sociala.
Perceptia sociala se realizeaza la individ in doua ipostaze: a. ca perceptie reala a comportamentului social manifestat de un individ sau de membrii unui grup. b. ca o perceptie prezumtiva, adica ceea ce asteapta subiectul de la persoanele din jur, in functie de rol-statusul in pozitia sociala a acestora (Sanitiosso, 1995).
Fenomenul perceptiei sociale presupune: pe de o parte, existenta celui care per cepe individ sau grup de indivizi , iar pe de alta parte, existenta celui perceput care, la rindul lui, poate fi un individ sau un grup de indivizi (microgrup, organizatie, institutie, societate). De asemenea, calitatea perceptiei asupra unui grup este data de calitatea indivizilor care alcatuiesc grupul respectiv, precum si de o serie de alti factori externi (conditii socio-economice, culturale, educationale etc.). Calitatea per ceptiei asupra unui individ este influentata si de calitatea perceptiei asupra grupului din care face parte acel individ, printr-un fenomen de transfer. De exemplu, perceptia asupra unui tigan este marcata de perceptia, devenita prejudecata, asupra tiganilor in ansamblu.


La fel ca in viata personala, omul simte nevoia de a introduce ordine in mediu, inclusiv in ambianta sociala. Scopul acestor nevoi este gasirea unei stari de confort psihic, caracterizata printr-un sentiment de siguranta si stabilitate. In virtutea acestui fapt, el atribuie etichete unor fapte, comportamente, evenimente, simplificindu-le la maximum, astfel incit sa se poata orienta si adapta cu un consum minim de energie la conditiile in permanenta schimbare, impuse de mediu.
Aceasta perspectiva face parte din asa-numitele teorii implicite asupra perso nalitatii , de care au vorbit J. Bruner, R. Taggiuri (1954) si D.J. Schneider (1976), care se constituie intr-o reprezentare mentala sumara cu rol de a controla realitatea printr-o simplificare a complexitatii si diferentelor care compun aceasta realitate.
G.N. Fischer afirma, in 1987, ca teoriile implicite asupra personalitatii definesc toate formele de categorizare ce ne permit sa sesizam caracteristicile altuia, sa ne dam seama de conduitele noastre in viitor, in functie de ideile preconcepute care se vor fi format intre timp (Sanitiosso, 1995).
In plus, dificultatea perceperii celorlalti sporeste datorita faptului ca oamenii au intotdeauna anumite scopuri, interese, motivatii, sint imprevizibili in actiuni si felul de a fi: intr-un anumit context apar intr-o postura, in altul apar in cu totul alta.
Astfel, informatiile ce ne parvin de la (sau despre) una si aceeasi persoana pot fi contradictorii. In procesul de structurare a perceptiei celuilalt nu toate informatiile au o pondere egala; in formarea impresiilor despre oameni intervin unele concepte monopoliste care dau o configuratie specifica imaginilor perceptive. In acest sens, sint cunoscute experimentele initiate de Solomon Asch, care a demonstrat ca, inlo cuind un singur cuvint dintr-o lista de atribute cu antonimul cuvintului respectiv, se modifica substantial perceptia despre acea persoana. Ca atare, perceptia persoanei se bazeaza pe anumite informatii care dau o structura specifica imaginii despre celalalt.
Orientarea anticipativa a celui care percepe introduce o puternica segregare a infor matiilor. Daca in baza starii noastre de expectatie (asteptare) percepem o persoana ca prieten, in imaginea ce ne-o formam vor predomina trasaturile de caracter pozitive.
Dimpotriva, daca asteptarea este de ostilitate, vor fi percepute primordial caracte risticile negative. Si intr-un caz si in celalalt nu percepem persoana in mod, cuprin zator si nu retinem din imaginea formata totalitatea trasaturilor de personalitate
(Chelcea, 1994, p. 79).
Oamenii asociaza in mod inconstient informatiilor verificate o serie intreaga de presupuneri, pe care le considera, de asemenea, indubitabile.
Pornind de la cele aratate mai sus, putem deduce existenta unor factori care favo rizeaza si/sau distorsioneaza perceptia sociala (Radu, 1994, pp. 44-45): a. Fenomenul de cristalizare consta in transfigurarea persoanelor, situatiilor, obiec telor si fenomenelor sub influenta sentimentelor, a pasiunii. Din punct de vedere psihologic, cristalizarea reprezinta un proces de proiectie a personalitatii, prin care aspiratia transfigureaza obiectul, lumea dorintelor si lumea realitatilor. Crista lizarea poate avea loc intr-o directie in care se pastreaza contactul cu realitatea, sint prezente spiritul critic si flexibilitatea gindirii fata de argumentele si informa tiile noi. Sint cazuri cind, in urma fenomenului de cristalizare, se pierde contactul cu realitatea, se evolueaza spre onirism, spre delir (paranoicul), spre fabulatie
(mitomanul), spre ipocrizie, disimulare, impostura etc. Aceste atitudini si compor tamente sint prezente in jurul nostru in destul de multe situatii, uneori influentind direct fenomenul perceptiei sociale la persoane aparent neutre. b. Fenomenul prezumtiei de similitudine se explica prin anumite asemanari sau afini tati sufletesti (altfel spus, slabiciuni fata de ceva sau cineva). Acest fenomen are la baza comparatia dintre sine, luat drept etalon, si cei din jur. Fenomenul are o doza ridicata de subiectivism, deoarece ceea ce este in afara persoanei se reduce la propriile sale norme, perceptii si aprecieri care vin sa imbogateasca sau sa consolideze imaginea de sine. Ceea ce vine in contradictie cu imaginea de sine nu este luat in consideratie.
O alta sursa de distorsiune sau de facilitare a perceptiei sociale este tendinta de a-i judeca pe altii prin contrast. Si aici functioneaza proiectia, prin intermediul careia evaluatorul (care joaca rol de etalon) exagereaza importanta si semnificatia reala a unor insusiri prezente la el si absente la ceilalti sau absente la el si prezente la ceilalti. c. Efectul de halo este una din cele mai frecvente surse de eroare in cunoasterea psihologica. Perceptiile sint influentate de o judecata globala, se produce o nivelare a constelatiei de trasaturi, ceea ce duce la un portret foarte putin nuantat al persoanei apreciate. De exemplu, daca stim cu siguranta ca cineva este inteli gent, noi deducem prin extensiune, cu aceeasi siguranta, ca el este si activ, si chibzuit, si eficient, si independent, politicos, echilibrat, spiritual si multe altele de acest gen. d. Efectul generalitatii (sau al indulgentei), prin care oamenii au tendinta de a aprecia favorabil statutul viitor al unei persoane. Astfel, caracterizarile date nu pot dife rentia indivizii si de multe ori intervine tehnica alegerii fortate , care poate induce o serie intreaga de erori.


Existenta si activitatea in grup influenteaza in mod sensibil atit procesul perceptiei sociale, cit si modalitatile de cunoastere si selectie a semenilor. G.W. Allport subli niaza importanta corectitudinii perceptiei celuilalt, care trebuie sa se constituie intr-un scop major al relatiilor noastre sociale. De corectitudinea perceptiei celuilalt depinde in mare masura stabilitatea, functionarea si evolutia relatiilor interpersonale.
2. Invatamintul superior particular, o noua realitate sociala
Incepind din anul 1990, scena sociala a tarii noastre a suferit o serie de transformari, cu efecte vizibile asupra unor categorii de oameni (de exemplu, manifestari stradale violente, somajul, mitinguri si greve, ideea de economie liberalizata etc.). Aparitia institutiilor de invatamint superior privat, ca alternativa la oferta destul de rigida a invatamintului superior de stat, este unul din evenimentele actuale cu impact psihosocial.
Evolutia acestui fenomen a avut o traiectorie destul de controversata in planul perceptiei si reprezentarii sociale. Actualmente, ideea invatamintului superior s-a sedimentat intr-o forma sau alta in gindirea oamenilor din societatea romaneasca; la fel ca si celelalte noi realitati, invatamintul privat a fost acceptat, el exista si mar cheaza existenta unora dintre noi.
Resursele umane a) Corpul didactic din invatamintul superior privat este alcatuit din: profesori de prestigiu si cu experienta didactica, racolati de la institutii de inva tamint superior cu traditie; personal didactic cu experienta didactica incerta, provenind din afara cimpului universitar (cercetatori, specialisti din industrie sau alte domenii); cadre didactice universitare, pensionate in invatamintul de stat. b) Studentii provin, in marea lor majoritate, dintre candidatii respinsi la examenele de admitere in invatamintul de stat. Aceasta atrage suspiciunea asupra calitatii lor, opinia publica vazind in criteriul financiar (posibilitatea de autofinantare a stu diilor) un substitut al celui valoric. Observatiile curente atesta, insa, prezenta unor autentice valori in rindurile studentilor din invatamintul privat autorizat si, in general, aceeasi distributie normala ca si in invatamintul superior de stat.
Resursele materiale a) Spatiile necesare desfasurarii procesului instructiv-educativ sint inchiriate sau im provizate, ceea ce afecteaza constituirea imaginii publice de institutie de prestigiu, independenta, de sine statatoare. b) Dotarile, mijloacele de invatamint sint, de cele mai multe ori, necorespunzatoare. c) Conditiile materiale adiacente (spatii de cazare, cantine, sali de lectura), cind exista, sint nesatisfacatoare.
Handicapurile de mai sus sint completate si cu altele, tinind de statutul de nou venit , institutie fara traditie si prestigiu dobindit in timp sau de faptul ca noile institutii de invatamint superior n-au avut inca ragazul sa-si elaboreze o strategie proprie, fiind nevoite sa copie, cel putin pe moment, modelul invatamintului superior de stat.
Perceptia sociala vis-a-vis de ISPA a fost si este marcata de reactia general umana a respingerii fata de nou si de teama de concurenta (atit personalul didactic, cit si studentii din invatamintul de stat vazind in ISPA un potential pericol). Atitudinea de lipsa de solicitudine, daca nu chiar de respingere manifestata de autoritati si facuta publica prin mass-media a contribuit la intregirea unei imagini generale mai putin pozitive despre ISPA: este incriminat caracterul sau improvizat si de afacere profitabila , studentii sint priviti cel putin cu condescendenta.
3. Datele unei investigatii
Obiectivele cercetarii
Investigatia a urmarit perceptia atit a studentilor, cit si a cadrelor didactice din cele doua tipuri de universitate a celor doua tipuri de invatamint superior: de stat (ISS) si particular autorizat (ISPA), aceasta insemnind o investigare atit a perceptiei de sine la nivel colectiv, cit si a perceptiei celuilalt , acest celalalt fiind, de ase menea, de natura colectiva.
Ipotezele
1. Pornind de la o serie de constatari de simt comun privind atitudinea persoanelor fata de ISPA, de la sansele integrarii in cimpul muncii a specialistilor (indiferent de tipul absolvit) si de la starea de confuzie care se manifesta la nivelul opiniei publice, am presupus ca, in general, perceptia si autoperceptia referitoare la ISPA sint mai slabe comparativ cu cele referitoare la ISS.



2. Studentii de la ISPA au o perceptie mult mai favorabila asupra studentilor de la
ISS, comparativ cu perceptia studentilor de la ISS asupra celor de la ISPA.
3. Ne asteptam sa constatam o perceptie pozitiva a studentilor fata de tipul de inva tamint in care sint inmatriculati si, complementar, o perceptie a celuilalt tip de invatamint usor negativa sau cel putin comparabila cu cea a propriului tip.
4. Pornim de la considerentul ca perceptia relevata de cadrele didactice va fi mai apropiata de realitatea obiectiva, intrucit acestea au mai multe temeiuri de a aprecia realist, degajat, cele doua tipuri de invatamint: a) majoritatea celor inclusi in lotul nostru functioneaza in ambele tipuri de universitati, ceea ce le confera atit posibilitatea de a cunoaste situatia din interior , cit si expunerea la o atitudine partizana; b) au o experienta incontestabil mai buna decit a studentilor in materie de invatamint universitar; c) nefiind afectati, ca studentii, de competitia care se va da pe piata muncii intre absolventii celor doua tipuri de universitati, ei nu sint expusi subiectivitatii datorate similitudinii si/sau haloului in perceptie.
Lotul investigat
Au fost chestionati 160 subiecti, din care: a) N a 140 studenti din toti anii de studiu, facultatile de drept, studii economice si sectia de psihologie din doua institutii de invatamint superior particular autorizat
(Universitatea Mihail Kogalniceanu , Iasi si Universitatea Petre Andrei , Iasi) si una de stat: Universitatea Al.I. Cuza din Iasi. Fiecare sector este reprezentat prin numar egal de studenti: 70 de la ISS si 70 de la ISPA. Distributia pe sexe: N a 66 studenti si N a 74 studente. Dintre acestia, 23 (un numar de 4 de la ISPA si 19 de la ISS) au mai fost inmatriculati anterior la o institutie de invatamint superior. b) N a 20 cadre didactice care sustin cursuri la institutiile de invatamint superior amintite, la una singura sau la doua in mod simultan.
Metodele si instrumentele utilizate
In principal, s-a folosit ancheta pe baza de chestionar si metoda statistica. Am intocmit un chestionar, in doua variante: pentru studenti pentru cadrele didactice
Rezultatele obtinute
Din analiza datelor observam ca: a) Atit studentii, cit si cadrele didactice in marea lor majoritate considera ca intre studentii din cele doua tipuri de invatamint superior se manifesta o atitudine gene rala de respingere: 110 studenti (78,5%) intre care intra si 45 de la ISPA si 15 cadre didactice (75%) raspund ca nivelul respingerii este foarte mare sau mare . Aceasta este perceptia generalizata, prin natura ei mai putin cenzurata de evaluator. In schimb, la intrebarea Dvs., personal, aveti o atitudine de respingere fata de studentii de la celalalt tip de invatamint superior? , 94 studenti (respec tiv 67,1%) intre care 58 (41,4%) de la ISPA si 16 cadre didactice (respectiv 80%) vin cu optiunile contrarii: respingerea este nesemnificativa sau inexistenta .
Dintr-un anumit punct de vedere, rezultatele sint doar aparent contradictorii. Ca efect al tendintei de protejare a eului, in fata unei intrebari cu caracter personalizat apare o schimbare de pozitie, o atitudine mai toleranta, cu tendinte spre valorile medii, neutre. Prin aceasta explicam contrastul intre raspunsurile la cele doua intrebari vizind aceeasi variabila, dar o data surprinsa intr-un context general si a doua oara cu referire expresa la propria persoana.
De remarcat, de asemenea, ca nivelul cel mai mare al respingerii se manifesta la studentii din invatamintul de stat: aproape toti (65 din totalul de 70) au indicat treapta foarte mare sau mare , comparativ cu 45 din totalul de 70 de studenti din invatamintul particular care au indicat valorile respective. b) Marea majoritate a studentilor (un numar de 109, reprezentind 77,8% din totalul celor chestionati) prefera invatamintul de stat. Un numar de 51 (din 70) din studentii din ISS sint in dezacord total cu ideea unui transfer la ISPA, in vreme ce 48 (din 70) studenti din ISPA se declara in acord total cu ideea transferului lor la ISS. Restul de 31 (din 140) au avut optiuni intermediare. c) In ceea ce priveste egalitatea drepturilor de care se bucura studentii, majoritatea studentilor (91, respectiv 65%) si a cadrelor didactice (14, respectiv 70%) au apreciat ca acestea nu sint egale, in sensul ca absolventii ISPA vor fi defavorizati.
Datele de mai sus confirma in mare parte prima noastra ipoteza, care afirma ca perceptia generala asupra ISPA este negativa. Insisi studentii din invatamintul particular sesizeaza aceasta atitudine la colegii lor.
Datele confirma ipoteza urmatoare, potrivit careia studentii de la invatamintul particular ii valorizeaza superior pe cei din sectorul de stat, spre deosebire de acestia din urma, care au tendinta sa-i subaprecieze. Studentii de la ISPA se arata mult mai generosi in aprecierea colegilor din ISS, decit o fac acestia, la rindul lor, fata de studentii din invatamintul particular autorizat. In vreme ce studentii de la ISPA cred ca opinia publica are o parere foarte buna sau buna despre omologii lor de la stat, reversul este ca numai 2 studenti de la stat cred ca opinia publica are o parere foarte buna sau buna despre colegii lor din invatamintul particular.


Rezultatele investigatiei sint congruente in ceea ce priveste:
Calitatea corpului profesoral. Un numar de 39 de studenti din ISPA evalueaza cu calificativele foarte bine si bine calitatea profesorilor din ISS, in timp ce
59 de studenti din ISS apreciaza cu calificativele de satisfacator , slab si foarte slab calitatea corpului profesoral din ISPA.
Conditiile materiale: studentii din invatamintul privat (Na48) cred ca la stat acestea sint foarte bune sau bune, iar cei de la stat (Na67) apreciaza ca in invatamintul particular conditiile materiale sint satisfacatoare , slabe sau foarte slabe .
Nivelul de competenta pe care-l poate capata studentul in profesie la absolvire:
36 de studenti de la ISPA evalueaza cu foarte bine si bine nivelul posibil celor din ISS, in timp ce 63 de studenti din ISS evalueaza cu satisfacator , slab si foarte slab nivelul celor de la ISPA.
Ipoteza a treia, ca studentii din ambele tipuri de universitati au o parere mai buna despre institutia lor, decit despre cealalta, este confirmata diferentiat: in timp ce studentii de la ISS o confirma, cei de la ISPA o infirma intrucitva, avind o perceptie mai apreciativa fata de celalalt tip de institutie, decit a lor insisi. ISS se bucura de mai multe calificative de foarte bine si bine , decit o face ISPA. Distributia optiu nilor studentilor are un caracter bipolar, in sensul ca:
Pentru ISS valorile cele mai mari corespund calificativelor cuprinse intre foarte bine si satisfacator , calificative indicate de studentii din ambele tipuri de invatamint superior, dar cu preponderenta de cei din tipul particular;
In cazul ISPA prevaleaza calificativele satisfacator si slab , acordate mai insistent de ceilalti studenti, din invatamintul de stat.
Am anticipat ca profesorii nu vor manifesta atitudini discriminatorii fata de cele doua tipuri de invatamint. Rezultatele indica insa faptul ca, in majoritatea cazurilor, prin perceptiile lor ei consolideaza statutul ISS, aratindu-se circumspecti fata de ISPA.
ISS este evaluat in termenii foarte bine , bine si satisfacator , comparativ cu calificativul de satisfacator , atribuit foarte frecvent invatamintului particular.
Ameliorarea imaginii ISPA
Cum ar putea fi modificata perceptia fata de ISPA? Mecanismul psihologic consta, in primul rind, in operarea unor schimbari la nivelul obiectului perceptiei, aceasta traducindu-se prin confirmarea practica a valorii institutiilor particulare, prin nivelul de competenta al absolventilor.
Ea va fi o consecinta a probarii calitatilor sale, ceea ce, evident, se va face in timp, dupa ce acesta va fi lansat pe piata muncii citeva generatii de absolventi deosebit de competenti si competitivi cu cei din invatamintul de stat.
In situatia sa de invatamint particular , mai autonom si mai putin supus deciziei hipercentralizate care s-a dovedit sufocanta pentru universitatile de stat, se pare ca stau sansele evolutiei si consolidarii acestui nou tip de invatamint. El isi poate permite sa fie mai flexibil in materie de planuri de invatamint, programe, tehno logie didactica sau management universitar. Deja multe universitati particulare au inclus noi sectii, discipline si capitole.
Echipele manageriale, corpul profesoral si studentii din invatamintul particular au o puternica motivatie pentru succes, deoarece: a) confirmarea, acreditarea defi nitiva este conditionata de atingerea unui anumit prag al performantei (un anumit procentaj de studenti trebuie sa promoveze examenul extern de absolvire organizat si desfasurat in afara institutiei particulare); b) studentii doresc sa-si depaseasca complexul de inferioritate fata de colegii din invatamintul de stat. Ei intuiesc faptul ca perpetuarea acestei stari de inferioritate ar putea duce la marginalizarea lor iremediabila.
In fine, afirmarea ISPA va depinde si de capacitatea acestora de a ignora sau combate efectul Pygmalion, care consta in conformarea inconstienta a studentilor, profesorilor si echipelor de conducere la asteptarile, opiniile proiectate fata de ei de diferite grupuri sociale sau de societate in ansamblu. In cazul de fata, ima ginea, perceptia sociala preponderent negativa ar putea actiona ca o autoprofetie, autoprogramare a esecului, daca elementele motivationale pozitive nu vor fi sufi cient de mobilizatoare.





Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite