Pluto este a noua planet` de la Soare ii cel mai andep`rtat membru al Sistemului
Solar. A fost descoperit ca urmare a unor calcule din 1905, f`cute de c`tre
astronomul american Percival Lowell, care prezisese existen\a unei planete andepartate,
dup` Neptun, ca urmare a micilor perturba\ii an miic`rile lui Uranus. Continuat`
de c`tre membrii observatorului Lowell, cercetarea s-a terminat cu succes an
1930, c@nd astronomul american Clyde William Tombaugh l-a g`sit pe Pluto acolo
unde calculase Lowell. s8d3df
Pluto se roteite an jurul Soarelui an 247,7 ani tereitri la o distan\` medie
de 5,9 miliarde kilometri de Soare. Orbita acestuia este aia de alungit` anc@t
uneori Pluto este mai aproape de Soare dec@t Neptun. Totusi nu exist` posibilit`\i
de coliziune, pentru c` planul orbitei lui Pluto este mai anclinat dec@t al
lui Neptun, iar orbitele lor nu se intersecteaz`.
Vizibil doar prin telescoapele mari, Pluto pare s` aib` o culoare galben`. Pentru
mul\i ani s-a itiut doar foarte pu\in despre planet`, dar an 1978 astronomii
i-au descoperit un satelit ce al orbiteaz` la doar 19.000 km, pe care l-au numit
Charon. Orbitele celor dou` corpuri le fac s` treac` foarte des unul prin fa\a
celuilalt, fapt ce le-a permis astronomilor s` le determine m`rimea precis.
Pluto are 2320 km an diametru iar Charon are 1270 km, fiind cel mai mare satelit
din Sistemul Solar an compara\ie cu m`rimea planetei an jurul c`reia graviteaz`.
Lui Pluto i s-a g`sit ii o atmosfer` de metan, care exercit` o presiune de 100.000
ori mai mic` dec@t presiunea atmosferic` normal` de pe P`m@nt.
An 1994, telescopul Hubble a studiat 85% din suprafa\a planetei, dezv`luind
zone luminoase ii zone antunecoase (posibili mun\i ii canioane). Aceste imagini
confirm` teoria c` exist` ghea\` la polii planetei, mai ales c@nd aceasta se
afla departe de Soare.
Cu o densitate dubl` dec@t a apei, Pluto este f`cut din mai multe roci dec@t
celelalte planete andep`rtate. Mul\i astronomi consider` c` Pluto a fost un
satelit al lui Neptun care s-a separat de planet` an urma unei coliziuni cu
un alt corp. Al\i astronomi sunt de p`rere ca Pluto ii Charon sunt doar corpurile
mai vizibile din zona numit` Centura Kuiper (un inel de materie ce orbiteaz`
Soarele mai departe ca Neptun).
Pluto nu a fost anca explorat de nici o sond` ii r`m@ne prea pu\in cunoscut.
Timp de doua decenii NASA a propus expedi\ii spre Pluto. An 2012 sonda numit`
Pluto-Kuipper Express va cartografia suprafa\a lui Pluto ii a satelitului s`u,
Charon. Aceast` sond` se va roti an jurul planetei la mai pu\in de 15.000 km,
realiz@nd fotografii cu o rezolu\ie de 1 km. Dup` spusele lui Robert Staehle,
conduc`torul proiectului, NASA pl`nuieite s` lanseze aceast` prob` an 2004,
care apoi va c`l`tori cu 18 km/s pentru aproximativ un deceniu pentru a parcurge
cele 5 miliarde de km p@n` la destina\ie. Dup` aceast` c`l`torie
Lung`, proba va avea numai c@teva ore pentru a aduna toate informa\iile necesare
despre cea mai andepartat` planet`.
An concordan\` cu sloganul NASA (“mai rapid, mai bun, mai ieftin”),
Pluto-Kuiper Express va fi relativ uioar`: 135 kg ii va costa 250 milioane de
dolari. Ocup@nd un volum de 1 metru cub, sonda va transporta instrumente pentru
16 experimente diferite: camere video ii spectometre vor fotografia formele
de relief de pe Pluto, vor analiza compozi\ia chimic` a planetei ii atmosferei,
presiunea ii atrac\ia gravita\ional`. An timp ce proba va orbita planeta, un
spectometru va determina compozi\ia atmosferei m`sur@nd absorb\ia luminii Soarelui.
Dup` ce va trece de Pluto, proba aii va continua traiectoria prin Centura Kuiper,
unde camerele ii spectometrele vor studia corpurile pe l@ng` care va trece.
Dac` aceste corpuri vor avea aceeaii compozitie, se va demonstra teoria c` Pluto
s-a desprins din aceast` centur`.
