Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




loading...


Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Politologie
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Functii Cap. 1 l4h10hi
- cognitiva - prin aceasta se realizeaza cunoasterea si intelegerea fenomenului politic -; interpretarea cat mai corecta a acestui fenomen ce conduce la un comportament corespun-zator atat pt. societatea civila cat si pt. societatea politica;
- normativa -; caile, mijloacele, metodele privind organizarea si conducerea politica cat mai eficienta a societatii ;
- prospectiva -; se refera la previziunea politica pe baza unor investigatii de amploare, menite sa descifreze tendintele fenomenului politic, mutatiile ce survin in cadrul rapor-turilor sociale pe plan national si international si a noilor cerinte de progres ale societatii ;
- educativa -; care vizeaza implicarea responsabila a fiecarui cetatean in activitatea politica in cadrul careia sa primeze spiritul patriotic, democratic, respectarea valorilor umane.
Contributia gandirii politice romanesti la dezvoltarea politologiei
Politica romaneasca este legata de specificul formarii poporului roman, precum si cu problemele cu care s-a confruntat in devenirea sa istorica, legate, mai ales, de necesitatea apararii in fata actiunilor de cotropire straina, de eliberare sociala si nationala, de faurire a statului national unitar.
In perioada antica s-a remarcat intelepciunea politica a lui Dromichaites, care nu recurgea la forta in consolidarea statului, ci folosea legaturi politice pasnice. Astfel de legendari ganditori ai vremii respective au mai fost si Burebista, Deceneu, Decebal.
In perioada medievala s-au impus rationamentele politice ale lui Vlad Tepes -; care considera ca autoritatea politica a statului pe plan extern se afla in raport direct cu taria lui dinauntru.
Neagoe Basarab cu ale sale “ Invataturi catre fiul sau Tudosie”, - lucrare apreciata ca fiind primul manual de politologie, in care la baza alegerii valorilor in conducerea statului trebuie sa stea criteriul meritelor personale ale fiecaruia si nu partinirea sau inrudirea.
Dimitrie Cantemir - al carui ideal era intemeierea unui stat autoritar centralizat, bazat pe dreptate, legi scrise si principii morale.
In perioada moderna se remarca reprezentantii Scolii Ardelene, apoi Tratatul de politica scris la Constantinopol (1827) si inspirat de ideile lui Mountesquieu si Rousseau, atribuite lui Ionita Tautu.
Generatia anului 1848 a creat si la noi o mare bogatie de idei si de doctrine politice progresiste. Ion Heliade Radulescu defineste politica : “Stiinta ce se ocupa despre binele material si moral al societatii”, si “ greseala in literatura si in politica atinge natiuni in-tregi”. Pentru I. H. Radulescu, adevarata politica o fac aceia care “se ocupa de stiinta spre a ameliora societatea sau politica, studiind trecutul ei, conducand prezentul, spre a prepara un viitor mai fericit”. In viziunea lui, stiinta politica are ca obiect binele comun prin respectarea valorilor morale, slujirea idealurilor umaniste, sociale si nationale inaintate.
Simion Barnutiu insista asupra dreptului natural sau rational si mai ales pe ideea libertatii. El concepe finalitatea stiintei politice in a servi libertatea, republica democratica, iar pe de alta parte, afirma convingerea ca trebuie sa contribuie la iluminarea politica a natiunii pentru ca aceasta sa poata decide in problemele politice in cunostinta de cauza.

Conceptii politice importante privind organizarea statului national modern intalnim si la N. Balcescu, M. Kogalniceanu, Al. I. Cuza, etc.
Dimitrie Gusti considera ca stiinta politica cerceteaza realitatea politica, o explica, dar se si pronunta asupra valorii si eficientei actiunii politice analizate. Politica este in viziunea lui o seama de mijloace prin care ceea ce este se poate transforma in ceea ce trebuie sa fie.
In conceptia lui Petre Andrei, politica reprezinta o stiinta particulara. Obiectul ei il constituie “statul, adica forma de organizare a autoritatii constrangatoare si legiuitoare”. Asadar politica este in viziunea lui, o stiinta explicativa si nu normativa.
Petre Ghiata considera politica a avea rigurozitatea stiintelor exacte -; explica ceea ce este, deducand cauza, succesiunea fenomenelor, dar nu ajunge la formularea legilor.
Pentru M. Djuvara obiectul stiintei politice il reprezinta actiunea politica, prin excelenta colectiva, sociala, care se realizeaza in in cadrul ideii de stat.
Regim politic -; sistem politic. Cap.2
Prin regim politic se intelege modul concret de organizare si functionare a sistemului politic, de constituire a organelor de conducere in societate in raport cu cetatenii. Daca organele de conducere ale societatii se formeaza si actioneaza fara acordul cetatenilor,atunci regimurile politice sunt dictatoriale. Fie ca este legat de organizarea intregului sistem politic, fie de cea a statului, importanta este natura regimului politic: democratica sau dictatoriala.
Sistemul politic, din perspectiva structurala, este un subsistem al sistemului social global, fiind alcatuit din relatiile politice, institutiile politice, conceptiile politice, precum si forme si mijloace ale actiunii politice, normele si valorile politice corespunzatoare.
Toate componentele sistemului politic se afla in stransa legatura, asigurand in parte si impreuna functionalitatea sistemului.
Structuri si functiuni ale sistemului politic -; Ca parte componenta a sistemului social global, sistemul politic reprezinta ansamblul structural de relatii specializate care asigura functionarea cu celelalte subsisteme.
Relatiile politice sunt raporturi intre grupuri de indivizi, intre partide si organizatii politice, intre acestea si puterea politica. Toate aceste legaturi se regasesc sub denumirea de relatii nationale. Caracteristici:
- au un caracter pragmatic- ele reprez. numai acea parte a relatiilor sociale in care indi-vizii si categ. sociale intra in mod deliberat pentru realizarea scopurilor privind organizarea si conducerea societatii ;
- au un caracter organizat -; se manifesta prin intermediul institutiilor politice.
Institutiile politice sunt tot o componenta a sistemului politic ce indica gradul de organizare politica a societatii la un moment dat. In epoca contemporana ele au un caracter international pe fondul colaborarii intre state si chiar un caracter superstatal, prin infiintarea de organisme po9litice la nivelul unor comunitati regionale sau mondiale.
Principala si cea mai veche institutie politica este statul.
Conceptiile politice constituie reflectarea in viata spirituala a modului de organizare si conducere a societatii. Elementul esential al conceptiilor politice il constituie doctrinele politice; ele exprima o anumita conceptie de organizare si conducere a societatii pe baza unui principiu propriu : democratic, dictatorial, conservator, liberal, socialist, social democrat, tehnocrat, etc.
Valoarea conceptiilor politice se oglindeste in programele si platformele partidelor politice, in natura organizarii si conducerii politice a societatii.
Cap 3. Autoritatea politica
- este ipostaza puterii politice cand se bazeaza pe forta argumentelor si nu pe argumentul fortei. Autoritatea politica, fiind un drept recunoscut puterii, este expresia unor relatii sociale si se distinge de celelalte forme de autoritate prin modalitatile sale de constituire, cauzele aparitiei, functia speciala si aria de manifestare.
Autoritatea politica se refera la cadrul institutional in care folosirea puterii politice este organizata si legitima.
Legitimitatea politica Legitimitate(legitimus) = conform cu legea. Aceasta constituie un principiu conform caruia un sistem de guvernamant, putere politica, se exercita pe baza unui anumit drept conferit de guvernanti, pe baza unor intelegeri legiferate.
Constituind recunoasterea de catre cetateni a unui drept de guvernare al puterii politice, legitimitatea politica confera puterii autoritate politica. O putere cu cat este mai legitima, cu atat autoritatea ei politica este mai mare.
Din punct de vedere istoric se inregistreaza 2 forme ale legitimitatii : legitimitate divina si legitimitate civica.
Legitimitatea divina se intalneste inca din antichitate cand puterea monarhului era considerata divina. Aceasta situatie se mentine si in perioada medievala a monarhiilor absolutiste si mai tarziu in perioada monarhiilor constitutionale.
Legitimitatea civila a puterii politice poate fi considerata forma superioara de legitimitate pentru ca are la baza acordul si vointa cetatenilor, in legatura cu exercitarea puterii. Aceasta include 2 conditii de baza : formularea unor obiective in dezvoltarea societatii si obtinerea acordului cetatenilor in exercitarea puterii in realizarea scopurilor propuse.
De regula, legitimitatea civila se realizeaza prin alegeri libere cu caracter universal, direct si secret, prin referendum, sondaj de opinie, etc.
Cap. 4 Tipuri si forme de stat.
Statul, ca manifestare a vointei tuturor cetatenilor de a se organiza politic pe baza de lege, a cunoscut 2 tipuri : unul de esenta dictatoriala, care nesocotea vointa cetatenilor si altul de tip democratic, care, indiferent de forma exprima vointa cetatenilor. Esenta statului se manifesta prin mai multe forme in raport cu conditiile concrete ale epocii si tarii respective.
Forma de stat este data de 3 elemente: forma de guvernamant, structura statului¸regimul politic.
Forma de guvernamant este un raport intre organele de stat in procesul de constituire si exercitare a puterii. In lume exista: monarhii constitutionale, republici parlamentare si republici prezidentiale.
Structura statului reprezinta un raport intre organele centrale si locale ale statului. Sub acest aspect exista state: national-unitare, federative, si confederatii statale. Statul federal constituie o comunitate a statelor nesuverane, care presupune un stat central cu competenta si personalitate distincte de cele ale statelor membre. In cadrul confederatiilor de state suverane, statele membre isi pastreaza suprematia si independenta in mod integral, competentele statului federal referindu-se la luarea unor decizii in comun in relatiile internationale.
Regimul politic reprezinta pentru unii politologi un element al formei de stat, iar pentru altii, un element al sistemului politic. Daca organele statului actioneaza si se constituie prin voin reprezinta pentru unii politologi un element al formei de stat, iar pentru altii, un element al sistemului politic. Daca organele statului actioneaza si se constituie prin vointa cetatenilor, atunci regimul politic respectiv este democratic, daca nu, regimul politic este de natura dictatoriala. In analizele politologice cand se urmareste elucidarea esentei statului, se vorbeste despre regimul politic.
Trasaturi si functii ale statului
Trasaturi :
- statul este institutia politica cu cel mai inalt grad de organizare si structurare. Sub acest aspect statul are 3 componente de baza : puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca, toate acestea fiind organizate atat la nivel central cat si local ;
- constituie o organizatie politica a unor comunitati umane pe raza unui teritoriu delimitat prin frontiere stricte -; mod de organizare a natiunilor ;
- are caracter suveran deoarece reprezinta organizarea politica a unei comunitati in cadrul unei frontiere, ca expresie a vointei cetatenilor ;
- este o institutie specializata , care asigura functionalitatea sociala prin contributii financiare ale cetatenilor, prin impozite ;
- are caracter istoric, aparitia sa fiind impusa de nevoile dezvoltarii sociale , de fapatul ca o comunitate umana nu poate sa existe si sa functioneze fara organizarea politica asigurata prin intermediul statului ;
- are, de regula, caracter national cel putin pentru epocile moderna si contemporana, reprezentand organizarea politica a unei natiuni ;
Prin modul sau de organizare, prin trasaturile sale, prin scopul pentru care a aparut, statul constituie principala institutie a sistemului politic, careia ii da contur si consistenta.
Functiile statului
· legislativa - in care statul adopta, prin organisme specializate intreaga legislatie din societate, inclusiv constitutia. Principalul organism prin care statul modern isi realizeaza aceasta functie este puterea legislativa ;
· organizatorica care transpune in viata legile si alte decizii adoptate, precum si organizarea intregii activitati pe diferite domenii de activitate ;
· puterea judecatoreasca prin care se supravegheaza aplicarea corecta a legilor si sanctionarea incalcarii acestora ;
· economica -; statul este organizatorul direct al productiei, al activitatii economice in cadrul proprietatii de stat, publice, pe de o parte, iar pe de alta parte, asigura intreg cadrul politico-organizatoric prin care agentii economici independenti sa-si desfasoare activitatea ;
· sociala, prin care se asigura conditiile ca toti cetatenii sa duca o viata decenta prin asigurarea unui sistem de protectie sociala, asigurari sociale, sanatate, etc. ;
· administrativa, prin care se asigura servicii catre populatie pentru desfasurarea normala a tuturor activitatilor : energie, apa, salubritate, servicii publice, etc. ;
· culturala, prin care se asigura conditii de instruire si educare a tuturor cetatenilor prin institutii specializate ;
· de aparare a ordinii sociale si asigurarea convietuirii normale care are o latura preventiv-educativa si alta coercitiva, prin care se sanctioneaza actele antisociale savarste de anumite elemente (diversionisti, spioni, delapidatori, hoti, crima organizata, etc. ;
· ecologica, prin care se apara si se conserva mediul ambiant, biologic, prin masuri indreptate impotriva tuturor surselor sau agentilor de poluare ;
· apararea tarii, a independentei si suveranitatii statale, a integritatii teritoriale si a ordinii de drept ;
· organizarea colaborarii cu statele lumii pe diferite planuri : politic, economic, militar, etc ;
· apararea pacii in lume, a mentinerii unui climat de liniste si intelegere intre popoare.



Principii de baza ale statului de drept are la baza urmatoarele trasaturi :
Ø un cadru legislativ adecvat, care sa reglementeze raporturile in ansamblul lor, iar toti cetatenii sa fie egali in fata legii ;
Ø organele puterii de stat sa fie alese de cetateni, prin vot universal, direct si secret ;
Ø separatia puterilor in stat, parlamentul trebuind sa constituie puterea legislativa, guvernul, puterea executiva si puterea judecatoreasca ce va urmari respectarea legilor si sanctionarea incalcarii lor, judecatorii actionand independent si impartial;
Ø datoria guvernului si autoritatii politice de a se conforma constitutiei si de a actiona conform legii ;
Ø delimitarea clara intre stat si partidele politice ;
Ø fortele militare si politia sa fie plasate sub controlul autoritatii civile ;
Ø circulatia libera a informatiei si persoanelor, dreptul la libera exprimare si organizare politica si profesionala a tuturor cetatenilor, in conformitate cu legea ;
Ø respectarea drepturilor omului in conformitate cu prevederile internationale consacrate.
In epoca contemporana, statul de drept reprezinta tot mai mult elementul esential al puterii politice din diferite tari, constituind un factor de baza al progresului general. Tarile cu traditie in statul de drept sunt in acelasi timp cele mai dezvoltate, prospere, dpdv economic, stabile dpdv politic si cu o viata spirituala bogata.
Evolutia staului la romani
Stramosii nostri, dacii si romanii au cunoscut o organizare statala din cele mai evoluate pentru acea vreme. Astfel, romanii au oferit, pentru mai multe secole, institutia statala cea mai puternica, , temeinic organizata si structurata , care s-a distins printr-o legislatie avansata ce a stat ulterior la baza organizarii statale a multor popoare.
La randul lor, geto-dacii au avut o veche si importanta organizare statala atestata prin izvoare scrise inca din sec VI i Ch., cand erau singura forta din aceasta parte a lumii care a opus rezistenta persilor.
Temeinica organizare a dacilor a atins apogeul in sec I i. Ch., in vremea marilor regi Burebista si respectiv Decebal. Imperiul roman a trebuit sa duca lupte grele impotriva dacilor.
Dupa ocuparea unei parti a Daciei de catre romani, s-a instituit o administratie statala romana in care au fost incluse si elemente autohtone, ducand la crearea unor importante centre urbane, ce au atins un grad inalt de civilizatie, pe fondul careia s-a desfasurat simbioza daco-romana, care a dat nastere poporului roman si limbii sale.
Organizat in structuri politico-statale, avand continuitate si un nivel de civilizatie superior celui atins de populatiile migratoare, poporul roman a rezistat in fata tuturor amenintarilor, pastrandu-si fiinta. Limba, obiceiurile si specificul organizarii sale politice.
In conditiile grele determinate de presiuni permanente din afara, formatiunile politico -;statale romanesti s-au constituit in state feudale structurate pe provincii istorice : Transilvania, Muntenia, Moldova, Dobrogea.
Organizarea statului roman pe zone geografice, din cauza conditiilor istorice vitrege, nu a afectat unitatea poporului roman, care s-a manifestat prin unitate de limba, de origine, de traditii. Pe temeiul acestor elemente de unitate a poporului nostru, s-a manifestat nazuinta de unire politica, de realizare a unitatii statale.
Pentru prima data, acest deziderat major al romanilor a fost infaptuit de Mihai Viteazu, care realiza unirea celor 3 tari romane : Muntenia, Ardealul si Moldova. Desi actul unificator nu a durat datorita imprejurarilor istorice nefavorabile, el a ramas in istorie cu o insemnatate deosebita, ca expresie a vointei romanilor de asi realiza unitatea statala.
Iimprejurarile istorice au determinat ca dezideratul unitatii si independentei statelor romanesti sa se infaptuiasca in etape, procese similare avand loc si in cazul italienilor, germanilor, etc.



Astfel, ca un rezultat firesc al luptei de eliberare nationala, s-a reusit in 1859, constituirea statului national roman modern, prin unirea Moldovei cu Muntenia, iar ca domn al principatelor fiind ales in mod democratic Al. Ioan Cuza.
In anul 1866 a fost adoptata Constitutia Romaniei, care a statornicit un regim politic democratic, avand ca forma de guvernamant monarhia constitutionala, statuand separarea puterilor in stat, libertatea de organizare politica si profesionala.
Cucerirea independentei de stat, in 1877-1878, precum si revenirea Dobrogei, Deltei Dunarii si Insulei Serpilor la patria strabuna, au contribuit la consolidarea statului national roman modern
Anul 1918 marcheaza momentul de apogeu al infaptuirii unitatii statale, cand Basarabia, Bucovina, Transilvania si Banatul s-au unit cu Tara, infaptuindu-se Romania Mare -; patria tuturor romanilor.
Statul national s-a consolidat prin adoptarea Constitutiei din 1923, care definea statul roman ca stat national unitar si indivizibil, intarind regimul politic democratic,avand caforma de guv. monarhia constitut., legiferand votul universal si alte drepturi si libertati democratice.
Pe fondul conjuncturii internationale din perioada inrterbelica si al unor slabiciuni manifestate in randul factorilor politici interni, in februarie 1938 s-a instaurat dictatura regala a lui Carol al II-lea, caracteriz. prin suprimarea Constitutiei si promovarea unui regim politic cvasitotalitar.
In urma presiunilor exercitate asupra statului roman de catre Uniunea Sovietica si Ger-mania hitlerista, ca urmare a intelegerii dintre Stalin si Hitler, concretizata prin pactul Ribbentrop-Molotov, s-a produs in 1940 anexarea Basarabiei si a nordului Bucovinei si tinutului Hertei de catre URSS, a partii de nord a Transilvaniei de catre Ungaria hortysta si a Cadrilaterului dobrogean de catre Bulgaria, afectandu-se grav interesele nationale ale romanilor.
In septembrie 1940, dictatura lui Carol al II-lea a fost inlocuita de dictatura antonesciana, care a inclus si participarea legionarilor, pana in ianuarie 1941, cand au fost inlaturati de la conducerea statului.
La 23 august 1944, dictatura antonesciana a fost inlaturata, iar Romania a iesit din coalitia hitlerista, alaturandu-se alaintei Natiunilor Unite. Ii tara s-a revenit la un regim constitutional monarhic, prin repunerea in vigoare a Constitutiei din 1923.
Datorita faptului ca Romania, pe baza impartirii sferelor de influenta dintre marile puteri (1945), a ramas in zona sovietica, intreaga evolutie a statului roman, in perioada postbelica a fost marcata de aceasta nefasta imprejurare istorica. In martie 1945 s-a instaurat un guvern cu majoritate comunista, ce a evoluat spre un stat totalitar, de factura comunista, care a devenit realitate incepand cu 1948, mentinandu-se pana in decembrie 1989.
Revolutia populara din 1989 a distrus vechile structuri ale statului dictatorial, creandu-se conditiile pentru realizarea statului de drept, fundamentat prin noua Constitutie a tarii, adoptata de Parlamentul Romaniei in 1991 si aprobata prin vot national.
Cap 5. Trasaturi si functii ale partidelor politice
Prin partid politic se intelege o grupare de oameni constituita pe baza liberului consim-tamant care actioneaza programatic, constient si organizat pentru servirea intereselor unor clase, grupuri sociale, comunitati, pentru dobandirea si mentinerea puterii politice in vederea organizarii si conducerii societatii, in conformitate cu idealurile proclamate in platforma program.
Trasaturi : caracterul constient pronuntat al partidelor ;
· caracter de grupare sociala, deoarece servesc in primul rand interesele unor cate-gorii sociale ;
· caracter istoric, partidele aparand odata cu organizarea politica a societatii si evoluand impreuna cu aceasta ;
Functii : potentarea procesului de constientizare privind interesele fundamentale ale unor grupuri tot mai largi de cetateni si atragerea acestora spre o activitate politica constienta ;



§ organizarea cetatenilor pe temeiul unor principii si reguli ce asigura desfasurarea unor actiuni constiente, dirijate spre un anumit scop ;
§ formarea si pregatirea cadrelor in scopul asigurarii personalului calificat pentru aparatul de stat in vederea guvernarii, cand partidul ajunge sa preia puterea politica ;
§ asigurarea guvernarii, in perioada exercitarii puterii politice, prin elaborarea unor programe, norme de dezvoltare, in concordanta cu interesele tarii respective.
Caracterizarea principalelor sisteme partitiste in epoca moderna si contemporana
Sistemul unipartidist se intalneste, de regula, in perioadele de criza ale societatii, cand fortele conservatoare, prin intermediul unipartitismului, adopta o conducere dictatoriala.
Aceeasi situatie se intalneste si in tarile cu regimuri comuniste, unde, la baza dictaturii, a stat existenta unui sigur partid.
Acest sistem poate fi acceptat numai in situatiile in care el coalizeaza fortele majoritatii natiunii in scopul atingerii unor obiective cu caracter national, fiind un punct de plecare pentru crearea conditiilor in care sa apara si alte partide.
Sistemul bipartidist este intalnit aproape in toate fazele dezvoltarii democratice a societatii. In tari in care exista un sistem clasic de bipartitism se constituie 2 mari curente care asigura guvernarea democartica. Aceasta situatie se intalneste in tarile vest-europene, unde democratii crestini au guvernat si guverneaza prin alternanta cu social-democratii, polarizadu-se in jurul lor partide politice mai mici. Existenta a 2 partide asigura o conducere de catre forta sociala respectiva prin care partidul aflat la putere sa poata fi controlat de opozitie, pentru a nu fi comise greseli sau abuzuri.
Sistemul pluripartidist contemporan poate fi impartit in : gruparea partidelor de dreapta, cu nuantele respective, in care intra partidele con-servatoare si liberale (de dreapta sau centru-dreapta) si partidel fasciste sau neo-fasciste (de extrema dreapta) ;
· gruparea partidelor de stanga, in care intra partidele socialiste, social-democrate, comuniste, radicale, etc., iar din extrema stanga, partidelel com. de tip marxist-leninist;
· gruparea partidelor de centru cuprinde in general partidele democrat-crestine, social-crestine, etc. ;
In democratiile traditionale guvernele se axeaza pe grupari de centru, sau de centru-stanga, care s-au dovedit in practica cele mai viabile.
Principii si norme democratice
Democratia este o forma de organizare si conducere politica a societatii ce catre cei ce detin puterea, prin consultarea cetatenilor, tinand cont de vointa acestora.
· existenta unui cadru legislativ, a constitutiei, in care sa fie prevazute drepturile si libertatile fundamentale ale omului, egalitatea in drepturi a tuturor ;
· trebuie sa existe separatia puterilor in stat ;
· existenta unui mecanism politic menit sa asigure conditii pentru exercitarea libera de catre toti cetatenii pentru a alege si a fi alesi in organele de conducere centrale si locale ale statului : vot universal direct si secret, un regim politic garantat de lege ;
· dreptul de organizare profesionalasi politica libera ;
· pluralismul politic este o conditie esentiala a democratiei ;
· existenta unor mijoace de informare care sa se manifeste liber ;
· valorificarea traditiilor democraticecat si a unor valori democratice din exp. altor po-poare ;
· un raport just intre drepturi si libertati, intre obligatii si indatoriri, intre libertate si responsabilitate .



loading...




Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite