Animalele sunt fiinte vii, pluricelulare, care se pot deplasa si hrani, au simt
de orientare si se reproduc de obicei prin imperecherea cu un partener. x8v4vr
Ai mult de un milion de feluri de animale traiesc pe pamant si multe altele sunt
descoperite an de an. Fiecare animal este unic in felul sau, dar trasaturile comune
fac ca ele sa fie separate de alte fiinte ca plantele, ciupercile si organismele
unicelulare.
Jocul imperecherii
Ca si alte fiinte, animalele sereproduc. Majoritatea se imperecheaza cu un partener.
De obicei, femela alege partenerul, iar masc ulii sunt puternic colorati sau elaboreaza
ritualuri de curtare atragand atentia.
Miliarde de celule mici
Toate animalele adulte sunt multicelulare, ceea ce inseamna ca sunt formate din
mai multe celule. Unele animale, ca rotiferele si hidrele, au doar putine celule,
dar animalele mari, ca si oamenii, pot avea pana la 50 de milioane de celule.
Hrana pentru a trai
Spre deosebire de plante, animalele nu-si produc singure mancarea-ele trebuie
sa manance plante sau hrana animala. Majoritatea au un fel de gura, dar modul
in care le intra hrana in stomac este diferit. Pasarile nu au dinti, asa ca hrana
este macinata de pietrisul din stomacul lor.Serpii isi inghit hrana vie, intreaga,
digerand-o incet, cu ajutorul sucurilor gastrice.
Nervi si simturi
Toate animalele iau contact cu mediul inconjurator printr-o serie de organe de
simt, adaptate potrivit stilului de viata. Spre exemplu, multi pradatori nocturni
au mustati pentru a se ghida in intuneric,iar unii serpi au senzori infrarosii
pentru a detecta caldura corpului prazii.
Rechinii pot simti mirosul de sange le multi kilometri distanta, in timp ce animalele
migratoare au un excelent simt care le permite sa parcurga distante lungi fara
sa se ratasceasca.
In miscare
Toate animalele, de la cel mai lent la cea mai rapida gazela, se misca cu ajutorul
unor muschi. Felul in care ele se misca difera: unele se tarasc, altele sar sau
fug. Aceasta abilitate a dat posibilitatea speciilor de a se raspandi in lumea
intreaga.
Intruniri de familie
Zoologi clasifica sau grupeaza animalele dupa trasaturile lor comune. De exemplu,
toate insectele au sase picioare, toate pasarile au pene si toate mamiferele isi
hranesc puii cu lapte produs de corpul mamei. Gruparea animalelor in acest fel
se numeste taxonomie. Aceasta a ajutat zoologii sa le identifice cum s-au dezvoltat
in timp si care animale se inrudesc.
Cine cu cine se inrudeste
Oamenii de stiinta au studiat constitutia genetica a diferitelor animale, pentru
a afla ce animale se inrudesc. De multi ani zoologii au discutat despre panda
rosie, daca este inrudita cu ursii, cu ratonii, sau cu mangustele. Studiile
genetice au dovedit in final ca panda rosie apartine familiei ratonilor. Intr-un
alt studiu, la pasarile kiwi, se credea ca exista o singura specie, dar s-a
dovedit ca exista doua specii- ele seamana foarte mult, dar nu se pot reproduce
intre ele.
Specii amenintate
Multe animale sunt acum rare sau aproape disparute. Odata ce o specie a disparut,
ea este pierduta pentru totdeauna, din aceasta cauza, gradinile zoologice au
programe de procreare pentru speciile amenintate. Exista poate mai mult de 5
milioane de specii de animale care inca asteapta sa fie descoperite. Dar si
acestea sunt amenintate, mai ales ca padurile tropicale si coralii sunt distruse
sau poluate.
Cangurul si alte marsupiale
Marsupialele sunt mamifere care isi poarta puii in marsupii. Exista aproape
250 vde specii, din care multe traiesc in Australia, Noua Guinee si America.
Cangurii sunt cele mai mari marsupiale, unele specii ajungand la aproape 2 metri
inaltime. Ei sunt echivalentul australian al turmelor de antilope ce traiesc
pe campiile Africii. Cangurii nu au copite, iar ei se deplaseaza sarind, nu
fugind , ei pasc si se hranesc ca si antilopele si au falci si cap asemanator.
Fermierilor nu le plac cangurii pentru ca ei mananca iarba oilor.
Toate felurile de canguri
Exista aproape 60 de specii de canguri. Cel mai mic este de talia unui iepure
si se numeste cangur sobolan. Cei de marime medie se numesc Wallabii. Cangurul
rosu si cel gri sunt cele mai mari specii. Ei de obicei traiesc in grupuri mici
numite familii. Cu toate ca sunt la fel de mari cat un om cand stau in picioare,
puii lor au doar 2,5 centimetri lungime cand se nasc.
O mare varietate
Nu toate marsupialele sunt erbivore. Ca si mamiferele din alte parti ale lumii,
marsupialele Australiei au adaptat o serie de obisnuinte ciudate. Opossumul
si cainii zburatori traiesc in copaci, ca maimutele si veveritele, in timp ce
koala seamana cu un urs mic si traieste in copaci. Exista si o cartita marsupiala.
Sunt si multe marsupiale carnivore, sau mancatoare de carne, incluzand diavolul
tazmanian, ce seamana cu un caine.
Specii disparute
Lupul tasmanian sau thylacine este un alt marsupial asemanator cu cainele, dar
nu a fost vazut viu din 1936 si probabil ca a disparut. Fermierii l-au vanat
pentru ca erau convinsi ca le mananca oile. Multe alte marsupiale australiene
au murit pentru ca erau omorate de pisici sau caini si alte mamifere introduse
de om.
Balena si delfin
Balanele, delfinii si marsuinii in mod colectiv sunt denumite cetacee care
in seamna ‘animal marin urias”. Ele se clasifica in doua grupe:
balene cu dinti si balene cu fanoane.
Exista cca. 37 de specii de delfini, 23 de balene mari cu dinti, 10 de balene
cu fanoane si 6 tipuri de marsuini. Ele pot arata ca pestii, insa balenele si
delfinii sunt mamifere cu sange cald, care respira aer.
De la pamant in apa
Balenele au aparut pe pamant acum 50 de milioane de ani. Stramosii lor candva
au trait pe pamant, dupa care au intrat in apa gradual, pierzandu-si picioarele
din spate, iar picioarele din fata au devenit inotatoare. Acestea sunt pentru
orientare si echilibru, insa puterea sta in marea coada cu inotatoare orizontale,
care este miscata in sus si in jos, pentru deplasarea in fata a balenei. Pestii
au inotatoare codale verticale, care se misca dintr-o parte in alta.
Acolo respira
Balenele trebuie sa inoate la suprafata ca sa respire. Cand expira un suvoi
inalt (pana la 10 metri) de aer umed cald trece prin narile asezate in partea
superioara a capului-numite “gaura de respiratie” .La suprafata,
ele inspira de cateva ori prin aceasta gaura, apoi se scufunda cateva minute.
Balenele cu dinti au o gaura de respiratie, iar cealalta specie are 2 gauri.
Uriasul prietenos
Balena albastra este cel mai mare animal care a trait vreodata pe pamant. Poate
ajunge la o lungime de 30 de metri si la o greutate de 150 de tone-greutate
echivalenta cu cca. A 20 de elefanti maturi. Ca si alte balene uriase, nici
balena albastra nu are dinti. Se hraneste cu plancton. Alte balene si delfini
au numerosi dinti si se hranesc cu pesti, calmari, foci si pinguini.
Delfini Zambitori
Delfinii sunt mici balene care au botul ascutit si par sa zambeasca tot timpul.
Sunt jucausi si inteligenti.Delfinii traiesc in carduri, comunicand intre ei
prin numeroase tipuri de sunete tacaitoare si fluieratoare. In navigare si cautarea
hranei ei folosesc un sistem de localizare prin sunete.
De obicei, un delfin ranit va fi ajutat de catre ceilalti membri ai cardului.
Unii delfini chiar au salvat oameni cazuti in apa. Ca toate balenele, nici delfinii
nu ies la mal. Ei se imperecheaza si isi nasc puii in apa. Un delfin mama isi
hranaste puiul cu lapte timp de un an.
Maimuta si alte primate
Maimutele cu si fara coada apartin unui grup de mamifere numite primate, care
include si maimutele loris, lemurienii, galago, precum si fiintele umane. Maimutele
difera de antropoide prin existenta cozii, cu toate ca aceasta este uneori foarte
scurta. Ambele au ochii in partea din fata a capului, conferind fetelor lor
un aspect foarte asemanator cu cea umana. Ele sunt fiinte foarte inteligente,
cu creiere mari, capabile sa invete usor. Traiesc in grupuri familiale sau cete
mai mari si petrec timpul puricandu-se si ingrijindu-si puii. Antropoidele sunt
cele mai apropiate rude vii ale omului.
Viata in copaci
Maimutele si antropoidele sunt fiinte foarte active si sprintene, cu o vedere
excelenta. Cu exceptia maimutei de noapte sud-americane, numita “douroucouli”,
ele se hranesc in timpul zilei si dorm noaptea. Cele mai multe traiesc in copaci,
unde pot alerga pe crengi si se pot legana de la o creanga la alta cu usurinta.
Ele inhata crengile cu mainile si picioarele, iar unele maimute sud-americane
chiar pot prinde crengile cu coada. Babuinii, fiind cei mai mari dintre maimute
traiesc in general pe pamant, desi noaptea ei dorm adesea in copaci. Cu boturile
ascutite si dintii uriasi arata mai degraba ca niste caini domestici, decat
ca maimute.
Doua grupe de maimute
Se cunosc aproximativ 130 de feluri sau specii de maimute, dintre care majoritatea
traiesc in zonele tropicale si sub tropicale ale lumii. Ele se pot imparti in
doua grupe:maimutele din Lumea Noua din America centrala si de Sud, respectiv
maimutele din lumea veche din Africa si Asia. Cele doua grupe se pot deosebi
cel mai bine dupa nasurile lor. Maimutele din Lumea Noua, care include micii
tamarini si savguinii, au nasuri pronuntate cu narile indreptate spre laturi.
Maimutele din Lumea Veche au nasuri mai inguste, cu narile orientate in jos.
Cea mai mare antopoida
In padurile din Lumea Veche traiesc 13 specii de antropoide, iar in Americi
nu se gaseste nici una. Gorila, cimpanzeul si maimuta bonobo sau cimpanzeul
pitic traiesc in Africa. Cantarind uneori peste 200 de kilograme, gorila este
cea mai mare si mai puternica dintre primate. Ea se deplaseaza pe toate cele
patru labe, cu articulatiile degetelor pe pamant. Gorilele nu sunt agresive,
asa cum au crezut oamenii. Ele traiesc pasnic, in paduri, in grupuri familiale
mici.
Creaturi inteligente
Cimpanzeii arata ca mici gorile, dar au fate mai palide. Traiesc in comunitati
mari, cu peste 100 de indivizi. Probabil sunt cei mai inteligenti dintre antropoide,
folosind unelte simple pentru a se hrani.
Antropoide orientale
Urangutanul si noua specii de gibon traiesc in Asia de S-E. Urangutanii pot
ajunge la 1,3 metri in picioare, iar corpul lor este acoperit cu par rar, maroniu
-;roscat. Gibonii sunt antropoide mici, de 6 sau 7 kilograme si sunt acrobati
nemaipomeniti. Cu bratele foarte lungi se leagana si sar pe crengi cu viteza
mare. Spre deosebire de cimpanzei, gibonii si urangutanii rareori coboara pe
pamant.
Dieta vegetariana
Maimutele si antropoidele sunt in general vegetariene, adesea mananca insecte
si alte animale marunte. Cimpanzeii prind maimute si mici antilope. In zonele
tropicale, fructele din belsug sunt principala sursa de hrana a majoritatii
maimutelor si antropoidelor. Gorila si alte specii se hranesc in general cu
frunze si muguri.
Alte primate
Galago, lorisii si lemurienii au creiere mai mici decat maimutele si antropoidele
si adesea sunt denumite primate “inferioare”. Botul lor este mai
ascutit decat al altor primate. In general, eletraiesc in copaci si se hranesc
cu fructe, frunze sau insecte. Galago traiesc in Africa tropicala, iar lorisii
in Asia de Sud. Ambele sunt active in timpul noptii si au ochi deosebit de mari.
Lemurienii se pot gasi doar pe insula Madagascar, situata in partea de est a
Africii.
Tigru si feline mari
Tigrii, leii si leoparzii apartin unui grup al familiei felinelor, denumit
“feline mari”. Familia felinelor cuprinde multe pisici salbatice
mai mici si pisicui domestice.
Tigrii apartin familiei felinelor (Felidae) alaturi de alte sase feline mari-leii,
gheparzii, jaguarii, leoparzii, leoparzii zapezilor si leoparzii norosi si 28
de tipuri de pisici salbatice mici:puma, linx, micile margay (pisica tigru americana)
kodkod si sandcat (pisica de nisip). Pisica cu picioare negre din sudul Africii
este chiar mai mica decat pisica domestica.
Caracteristicile felinelor
Toate felinele sunt carnivore. Ele traiesc din vanatoare, desi unele consuma
si mortaciuni. Au simturi ascutite, cu o vedere excelenta, chiar si noaptea
si un uimitor echilibru la catarat. Mustatile lungi simt drumul pe intuneric.
Corpul este suplu si agil cu miscari rapide. Blana este dungata, patata sau
impodobita cu diverse modele ce asigura un bun camuflaj., astfel ca felinele
se pot furisa fara a fi observate. Gheare lungi apuca, sfasie si taie si pot
fi retrase in teaca, pastrandu-se astfel ascutite. Dinti lungi, ascutiti musca
si sfasie hrana.
Cele mai mari feline
Tigrii traiesc in India, pe unele insule din Indonezia, in Sudul Chinei si in
Manciuria. Tigrii siberieni din Manciuria sunt pradatori uriasi si puternici,
de pana la 4 metri lungime de la nas pana la coada si peste 300 de kilograme.
Ca toate felinele, ei sunt singuratici, traind impreuna doar pentru imperechere
sau cand o femela are pui.
Leopardul
Leopardul este cea mai raspandita felina mare, de-a lungul Africii si Asiei
de Sud pana in China si Indonezia. Este adaptabil, traind pe dealuri inalte,
deserturi, terenuri acoperite de arbusti, paduri tropicale si chiar in apropierea
satelor si oraselor. Leoparzii mananca animale variate si vor tara o parte din
prada in copac pentru a o depozita de mancatorii de mortaciuni. Speciile rare
de leoparzi ai zapezii traiesc in Himalaya, si in apropierea muntilor. Au o
blana lunga, groasa, de culoare deschisa pentru a-l incalzi si a-l camifla in
zapada. Leopardul noros este cel mai mic dinte felinele mari, cantarind doar
20-30 de kilograme. Traieste in India si in S-E Asiei.
Ghepardul
Aceasta felina slaba cu picioare lungi este cel mai rapid animal de pe pamant.
El alearga cu cca. 100Km/ora dupa prazi rapide: antilope, iepuri, sau struti
tineri. Are blana patata si coada lunga pentru a-si pastra echilibrul si a se
intoarce cu viteza. Ghepardul este singura felina care nu-si poate retrage ghearele.
De aceea este clasat intr-o categorie aparte.
Leul
Leii erau candva obisnuiti in Europa, Africa si Asia, dar acum ei pot fi intalniti
doar in zone protejate din sudul desertului Sahara din Africa si in padurea
Gir, din India. Ei traiesc in campii deschise cu iarba, unde au apa la dispozitie
si isi protejeaza ariile de vanatoare. Vaneaza, stand la panda, zebre, gnuuri
si antilope.
Jaguarul
Singura felina mare americana, este intalnit in S SUA si in America centrala
si de S. Cu blana sa patata seamana cu leopardul, dar cantareste cca.100 kilograme.
Jaguarii sunt buni inotatori in mlastini, lacuri, si rauri.