Capitolul 1 h3s12sx
Prezentarea generala a Marocului
Maroc -; tara celor cinci capitale
Marocul -; tara araba, africana si mediteraneana, situata la confluenta
marilor civilizatii ce s-au succedat si intrepatruns cu repeziciune in
lumea arabo-berbera a Maghrebului -; constituie o reusita simbioza intre
maretia trecutului si imperativele prezentului.
Marocul -; leagan al unui trecut ce se masoara in secole si milenii
-; ofera vizitatorului decorul grandios al vestigiilor, picturile rupestre
din regiunile presahariene sau Atlasul Mare, civilizatia desertului, monumentele
artei islamice in care rafinamentul se imbina cu maretia, arta si
folclorul cu originalitatea etalata in numeroase centre urbane si rurale.
Faurindu-si istoria si definindu-si personalitatea in spatiul limitat
de Mediterana, Atlantic, triplul lant al Atlasului invaluit in legenda
si nisipul Saharei -; Marocul dezvaluie privirii prestigioase monumente
ale civilizatiei, precum si farmecul inedit al peisajelor. Printr-un paradox
al naturii rar intalnit, in aceeasi zi se poate trece prin
toate anotimpurile: amatorii sporturilor de iarna pot schia pe pantele inzapezite
ale Atlasului, in timp ce iubitorii marii pot face baie in Atlantic,
pe plajele Agadirului.
Litoralul mediteranean si atlantic, piscurile inzapezite ale Atasului,
creasta Rifului cu vestitele sale paduri de cedri, ineditul oazelor presahariene,
varietatea florei si faunei, pitorescul oraselor prefigureaza un atragator itinerar
turistic ce ofera vizitatorului imagini sugestive asupra frumusetii tarii, a
transformarilor innoitoare prin care trece Marocul.
Marturiile milenarei civilizatiile si insemnul noului apar aproape pretutindeni.
Dar, inainte de toate in capitalele imperiale -; FES, MEKNES,
RABAT- nume cu adanci rezonante in istoria mai veche si mai noua
a Marocului.
FES -; fondata in secolul al IX-lea -; este un important centru
cultural si religios al occidentului musulman. Oras al culturii si al credintei,
pastrator al comorilor de arta islamica, el adaposteste Moscheea Al Qaraouiyyine,
cel mai reprezentativ monument de arta islamica din nordul Africii -; nu
numai pentru vechimea sa de unsprezece secole si pentru dimensiunile sale gigantice
ci mai ales pentru stilul arhitectural si neasemuitele sale decoratii interioare.
Moscheea este sediul renumitei universitati musulmane si al bibliotecii, celebra
pentru manuscrisele sale de mare valoare, veritabil tezaur al culturii islamice.
MARRAKECH -; perla Sudului, orasul muzeu, capitala a imensului imperiu
al dinastiilor almohada ( secolele XII -; XIII ) si saadina (secolele XVI
-; XVII), oras in inima unei imense paduri de palmieri. Intinsele
paduri de portocali, lamai, maslini, piersici si trandafiri, monumentele
istorice, viata tumultuoasa a „sukurilor” (pietelor), activitatea
neintrerupta a artizanilor, traditionalul festival folcloric al lunii
mai fac gloria acestei „capitale a Sudului”, aplecate spre imensitatea
spatiului saharian.
MEKNES -; orasul ce va intrerupe traditia istorica a succesiunii
celor doua capitale (FES si MARRAKECH) odata cu urcarea pe tron a tanarului
suveran Moulay Ismail (a doua jumatate a secolului al XVII-lea ) caruia ii
datoreaza maretia si renumele. Ziduri impresionante de incinta, ce n-au rezistat,
decat in parte, scurgerii timpului, palate somptuoase si sanctuare
evoca perioada de mare prosperitate si glorie de la sfarsitul secolului
al XVII-lea si inceputul celui de al XVIII-lea.
RABAT -; frumoasa capitala a Marocului zilelor noastre -; centru politic,
cultural, si administrativ al tarii. Rabatul, ridicat in interiorul unor
fortificatii ce apartin secolului al XII-lea, intruneste azi multe atribute
ale civilizatiei moderne. Noile si variatele edificii, importantele obiective
economice, pitorescul bazarelor, Turnul Hassan -; de la inaltimea
caruia se deschide intreaga panorama a orasului pana departe spre
Sale -; Mausoleul „ Mahomed al V-lea” (chintesenta a stilului
arhitectonic marocan, capodopera a artei islamice) constituie, in ansamblu,
o adevarata sinteza a traditionalului si modernului, a trecutului indepartat
si a prezentului creator.
Dar Marocul mai are inca o capitala si anume CASA-BLANCA, „capitala
economica” a tarii. Cu o populatie ce depaseste doua milioane de locuitori,
Casablanca, unul dintre cele mai mari porturi ale Africii la Atlantic, se afla
la originea principalelor mutatii ale Marocului contemporan. Intreaga
sa activitate industriala, comerciala si financiara reflecta, in esenta,
liniile directoare ale dezvoltarii tarii. Casablanca, orasul impodobit
cu palmieri, poseda numeroase edificii moderne si in stilul traditional
arab, o bogata retea de plaje si faleze, cel mai mare acvariu din Africa, „sukurile”
animate in pitoreasca Medina.
In Maroc exista, insa, si alte orase si centre puternic ancorate
in viata economica, politica si culturala a tarii. Nu mai putin incarcate
de istorie si legenda sunt TANGERUL -; unul din cele mai vechi orase din
lume, poarta maritima a Marocului, renumit centru turistic, loc al unor frecvente
conferinte si colocvii internationale si al festivalurilor cinematografice sau
AGADIRUL -; statiune balneara, oras nou, reconstruit in intregime
in urma cutremurului din februarie 1960, care a ingropat in
cateva secunde cinci secole de existenta umana. VOLUBILIS, TETOUAN, OUJDA,
MOHAMMEDIA, SAFI, KHOURIBGA, TAROUDANT, TIZNIT, NADOR, TOURIST, JERADA -;
iata numele altor catorva centre urbane ce pastreaza numeroase marturii
ale trecutului si aprind noi torte ale civilizatiei pe harta tarii.
Marocul apare azi ca o tara in plina dezvoltare. Cucerirea independentei
nationale, la 2 martie 1956, a deschis tarii largi perspective pentru inlaturarea
grelelor sechele ale stapanirii coloniale, pentru dezvoltarea economiei
si culturii in scopul propasirii nationale. Raspunzand dinamicii
istoriei sale si evolutiei vietii internationale, Marocul si-a fixat obiective
precise si realiste. Eforturile sustinute ale statului marocan, de dezvoltare
economica si sociala de sine statatoare se reflecta in strategia planurilor
economice, care vizeaza o crestere accelerata a economiei, ridicarea nivelului
de trai material si spiritual al poporului.
Pe plan extern, Marocul promoveaza o politica de intensificare si diversificare
a relatiilor cu toate tarile, in spiritul politicii de colaborare, independenta
si neangajare.
Repere geografice
Marocul, situat in nord - vestul continentului african, cuprins intre
27° 40’ - 35° 55’ latitudine nordica si 1° - 13°
10’ longitudine vestica, este marginit la vest de Oceanul Atlantic, la
nord de Marea Mediteraneana, la est de Algeria si la sud de Sahara Occidentala.
African si vecin Europei, mediteranean si atlantic, cu jumatate din suprafata
scaldata de apa si cealalta jumatate durata in piatra si in nisipul
cald Saharei, Marocul isi afirma entitatea in cadrul unor coordonate
geografice definitorii.
Suprafata Marocului este de 446.550 km patrati.. Are un relief variat, constituit
din desert, campii si munti. In partea centrala, paralel cu litoralul
atlantic, se desfasoara, pe directia SV -; NE, Muntii Atlas, care domina
campia inalta Molouya. Spre V se intinde un vast platou care
atinge 1300 m altitudine si domina campia atlantica. In N se desfasoara
muntii RIF.
Clima este variata: desertica in S, relativ secetoasa in podisurile
interioare, oceanica in campia litorala atlantica si mediteraneana
pe coasta nordica. Principalele rauri se indreapta spre Atlantic.
Vegetatia saraca sau absenta in desert, stepica pe platouri si paduri,
restranse in munti si in zona de coasta. Fauna este diversificata
in functie de clima si asociatiile vegetale. Contrastele de temperatura
se accentueaza de la o zona la alta si de la un anotimp la altul. Zonele de
coasta inregistreaza o temperatura medie anuala de 17°C, in
ianuarie 10 - 12°, iar in august 20 -22°. Ea oscileaza insa
in zona Marrakech intre zero grade in ianuarie si 45°
in august. De asemenea, in interiorul tarii, la FES, se inregistreaza
in luna ianuarie sub zero grade, iar in luna iulie intre 26
-40°.
O data sau de doua ori pe an, desi numai cateva zile, mase de aer fierbinte
din Sahara reusesc sa treaca peste lantul Atlasului.
Despre istoria Marocului
Coloniile feniciene de pe litoralul Marocului intra in sec.5 -; 2
i.e.n. in sfera de influenta a Catarginei, ca si Regatul Mauretaniei,
creat de triburile berbere. Provincie romana sec. 1 -; 5 d. Hr., posesiune
vandala, sec. 5 -; 6, apoi bizantina, sec. 6-8, Marocul este cucerit in
sec. 8 de arabi, devenind o parte a lumii islamice. Portughezi si spanioli ocupa
in sec. 15 temporar porturile Ceuta, Tanger, Melilla s.a. Moulay ar-Rasid,
proclamat la FES, in 1666, sultan al Marocului, intemeiaza dinastia
Alauita, ce domneste pana astazi. Pe la jumatatea sec. 19 Marocul devine
o tinta a tendintelor coloniale ale Frantei, Spaniei, Marii Britanii si Germaniei.
In 1912, Franta impune protectoratul sau Marocului. Spania ocupa regiunea
Rif, iar Tangerul devine oras cu statut international. La 14.08.1957 Marocul
isi redobandeste independenta; la moartea suveranului Mahommed V
(1961) tronul este ocupat de fiul sau Hassan II, Marocul devenind, prin constitutia
din 1962 o monarhie constitutionala.
Populatia Marocului
® Populatia Marocului este de 306.645.305 (iulie 2002).
® Structura pe varste:
¨ 0 -; 14 ani : 34,39% (din care barbati 5.368.784 si femei 5.170.890)
¨ 15 -; 64 ani : 60,93%( din care barbati 9.270.095 si femei 9.402.561)
¨ peste 65 ani: 4,68%( din care barbati 646.567 si femei 786.407)
® Rata de crestere a populatiei: 1,71%
® Rata de natalitate: 24,16 nasteri /1000 locuitori
® Rata de mortalitate : 5,94 morti / 1000 locuitori
® Rata neta de migratie : -1,15 migranti / 1000 locuitori
® Grupuri etnice : arab-berber (99,1%) ; altele (0,7%) ; evrei (0,2%).
® Religii : musulmani ( 98,7%) ; crestini (1,1%) ; evrei (0,2%).
® Limbile utilizate: araba (oficiala ) ; dialecte berbere; franceza (utilizata
indeosebi in afaceri ).
Guvernarea
ü Nume tara : forma lunga conventionala : Regatul Marocului;
ü forma scurta conventionala: Maroc.
ü Tip de guvernamant : monarhie constitutionala.
ü Capitala : Rabat
ü Independenta : 2 martie 1956
ü Ziua nationala : 30 iulie.
ü Constitutia : 10 martie 1972 ; revizuita pe 4 septembrie 1992 ; in
1996 se creeaza Parlamentul bicameral.
ü Participari la organizatii internationale: ABEDA, ACCT (asociata), AfDB,
AFESD
Moneda nationala
Moneda oficiala este dirham (DH). Introducerea precum si scoaterea valutei nationale
din tara, este interzisa .In tara este permisa numai introducerea valutei
care poate fi schimbata in banci, hoteluri, case de schimb valutar, la
cursuri foarte apropiate. Recomandam schimbarea valutei treptat si pastrarea
documentului pentru eventualitatea schimbului invers: 1USA=11DH. Cartile credit
acceptate sunt: Visa Master Card, American Expres, AMU, CCC, ECA, FAO, G-77,
IBDR, ICAO, ICFTU, UNESCO, OSCE, etc.
Capitolul 2
Cultura Marocului
Factori geografici, politici, sociali si religiosi au constituit fundalul perenitatii
culturii milenare marocane. Trebuie amintit ca Marocul constituia inima vastului
imperiu al Almoravizilor, Almohazilor sau Marinizilor care timp de secole si-au
intins stapanirea si aria de influenta asupra intregului Magreb,
a unei mari parti a Spaniei si asupra regiunilor occidentale ale Africii negre.
Arhitectura este prin excelenta dinastica. Fiecare dinastie va cauta sa dea
stralucire oraselor ce vor fi alese drept resedinta.
O remarcabila contributie a gandirii , marocane se releva in filozofie
si, in aceasta ramura a stiintei, Marocul l-a dat pe cel mai mare filozof
materialist al lumii arabe din Evul Mediu, Ibn Rashid, cunoscut mai mult sub
numele de Averroes. Operele lui Ibn Rashid, ale lui Abou Ibn Badjda ca si ale
altor filozofi au patruns in traducere latina in lumea occidentului.
Se releva organizarea unor institutii de invatamant: conservatoare
si scoli de muzica, scoli de arte frumoase si de arte plastice. In numeroase
orase exista biblioteci publice sau specializate :organizarea arhivelor, cercetarea
manuscriselor . Situata in inima cartierului universitar al capitalei,
„Biblioteca generala” joaca, gratie bogatiei colectiilor sale diversitatii
publicatiilor si serviciilor, rolul de Biblioteca Nationala a Regatului. Ea
ofera cititorului un impresionant numar de manuscrise, titluri de carti de stiinta
si beletristica, periodice, harti si fotografii, un laborator de microfilme
si de fotocopii. Biblioteca are o tot mai intensa activitate editoriala. Dintre
publicatiile periodice in diferite limbi, remarcam cele doua mari colectii
stiintifice: „Catalogul manuscriselor arabe din Rabat” si „
Sursele inedite ale istoriei Marocului”. Biblioteca generala din Rabat
coordoneaza activitatea bibliotecilor -; filiale ale acesteia -; din
numeroase orase ale tarii: Sale, Fes, Tanger, Azila, Oujda.
Valorificarea patrimoniului national, creatia artistica, literara si stiintifica
reprezinta actiuni permanente cu caracter cultural. Acestea se traduc prin organizarea
de conferinte publice, colocvii, expozitii in tara si in strainatate,
concerte de muzica clasica si populara, reprezentatii de teatru, publicarea
de carti si reviste. In cadrul actiunii culturale se intensifica schimburile
culturale decurgand din acorduri si conventii internationale; se organizeaza
„saptamani culturale” , manifestari artistice si culturale
organizate in scopul difuzarii productiei literare si artistice marocane
in strainatate. Comisia nationala marocana pentru UNESCO asigura legatura
intre organismele publice sau private si organizatiile internationale.
Comisia ia parte la toate activitatile UNESCO organizate in tara si in
strainatate, se ocupa cu organizarea cluburilor UNES Invatamantul
este una din institutiile carora Marocul le-a acordat o deosebita atentie in
deceniul trecut si in ultimii ani. Formarea intr-un rastimp cat
mai scurt a cadrelor necesare dezvoltarii economice si sociale se impunea drept
un imperativ, procentul de scolarizare fiind foarte scazut.
Procesul de arabizare s-a desfasurat intr-un ritm sustinut, mai ales in
cadrul scolilor primare. In primii doi ani de scoala primara arabizarea
este completa. Incepand din al treilea an este introdusa franceza
ca limba straina.
Evolutia procesului de arabizare, adaptarea lui la structurile si realitatile
nationale, este conditionat ritmul de crestere al numarului de cadre calificate.
O deosebita atentie se acorda dezvoltarii invatamantului tehnic.
Fiecarui minister cu profil economic ii revine sarcina de formare a cadrelor
necesare ramurii de care se ocupa. Astfel Ministerului Agriculturii ii
este afiliat un Institut pentru pregatirea inginerilor agronomi, iar Ministerului
Comertului si Industriei un Institut superior de comert si administratia intreprinderilor.
Invatamantul superior are o multiseculara traditie si se bucura
de prestigiu in Africa si in intreaga lume. Moscheea Al Qaraouiyyine
si numeroasele sali de studiu pentru studentii universitatilor coranice din
vechiul oras Fes-al-Bali erau vestite in intreg occidental musulman.
Astazi, Universitatea Qaraouiyyine - care slujeste din secolul al IX-lea civilizatia
islamica si araba -;cuprinde facultatile de drept, limba araba teologie
si stiinte islamice. In iulie 1959, Institutul de Inalte studii
din Rabat a fost transformat in Universitatea Mahommed al V-lea. Celor
trei facultati existente li s-a adaugat facultatea de medicina. Universitatii
ii sunt afiliate Institutul de sociologie si renumitul Institut universitar
pentru cercetari stiintifice, ale caror studii sunt editate in numeroase
publicatii periodice.
Politica guvernului in domeniul invatamantului urmareste realizarea
unui invatamant musulman in conceptie, arab in materie
de limba si marocan ca orientare. Ridicarea nivelului cultural al poporului,
difuzarea culturii arabo-musulmane, conservarea si dezvoltarea patrimoniului
cultural, reprezinta jaloane ale orientarii invatamantului si culturii
in urmatorii ani.
Cele mai importante influente asupra managementului international le au urmatoarele
elemente ale culturii: limba, estetica , religia, educatia, perceptiile si stereotipurile
,valorile.
Unicitatea unei culturi poate fi usor identificata in simbolurile sale,
cu semnificatiile ei distincte (in lumea araba nu se ofera un cadou cand
intalnesti pe cineva pentru prima oara. Poate fi interpretat ca
o mita. Nu trebuie lasata impresia ca se asteapta oferirea cadoului atunci cand
partenerul este singur.)
Alaturi de simboluri, in comunicare un rol deosebit de important il
au miscarile corporale, gesturile, modul de a adresa solicitarile, semnificatia
numerelor (miscari corporale-ridicarea sprancenelor inseamna “da”;
numerele: pozitive-3,5,7,9; negative - 13,15; simboluri - figurile rotunde sau
patrate sunt acceptate ; steaua in sase colturi, aratatorul ridicat sunt
evitate).
Legea islamului -;Shari’ah -;are o puternica influenta asupra
vietii adeptilor acestei religii. Aceasta se observa numai cu pregnanta in
cele cinci rugaciuni zilnice, postul in sfanta luna a Ramadanului
si pelerinajul la Mecca .
Islamismul propaga onestitatea, virtutea adevarului, respectul fata de dreptul
altuia, moderatia, sacrificiul si munca asidua. Islamismul sustine atreprenoriatul,
descurajand totusi actiunile care ar putea fi interpretate ca exploatarea
altora. S-a argumentat uneori ca fatalismul Islamic si traditionalismul au incetinit
dezvoltarea economica in tarile cu acesta religie.
Islamismul este o religie monoteista, fondata de profetul Mahommed si este bazata
pe perceptele Coranului - carte sfanta la musulmani. Teologia musulmana
defineste tot in ceea ce trebuie sa creada omul, iar legea musulmana prescrie
ceea ce trebuie sa faca el.
Un alt element important al credintei musulmane il constituie faptul ca
ceea ce se intampla, bun sau rau, se datoreaza vointei divine si
este dinainte scris. Aceasta credinta fatalista restrictioneaza incercarea
de a aduce modificari in tarile musulmane. Cuvantul “islam”
este infinitivul in araba al cuvantului “supus”.
Cei cinci piloni ai islamului sau datoriile marocanului sunt: credinta(recitarea
crezului), rugaciunea, postul, milostenia (pomana) si pelerinajul la Mecca.
Credinta. Declaratia de credinta a musulmanilor, numita SAHARADA este urmatoarea:
“ Nu exista alt Dumnezeu in afara de Allah, iar Mahommed este profetul
sau”.
Rugaciunea zilnica este numita SALAT si este considerata “firul direct
cu Dumnezeu” . De remarcat ca nu exista o autoritate ierarhica in
Islamism, si nici la preoti, rugaciunile fiind conduse de o persoana care cunoaste
Coranul.
Postul, numit Ramadan, este de o luna de zile si se interzice sa se manance,
sa se bea si sa se fumeze pana la asfintitul soarelui. Bolnavii si femeile
gravide nu postesc in aceasta perioada, ci mai tarziu un numar de
zile egal cu cele nepostite. Postul presupune ca-l intelegi pe cel infometat.
In timpul Ramadanului productia se reduce deoarece mahomedanii mananca
noaptea si se odihnesc mai putin decat in restul anului.
Milostenia (pomana), numita ZACAT, presupune impartirea bunurilor cu saracii.
Pelerinajul la Mecca numit HAGIALAC, este binecunoscut. El este obligatoriu
doar pentru cei capabil fizic si financiar sa-l faca. Pelerinajul incepe
in a 12-a luna a anului islamic, care este lunar nu solar, asa ca HAGIALACUL
si RAMADANUL cad uneori iarna, iar alteori vara. Pelerinii se imbraca
in haine speciale, simple, in asa fel incat toti sa
fie egali in fata lui Dumnezeu. Ritualul HAGIALACULUI presupune
inconjurarea pietrei sfinte de 7 ori si parcurgerea de 7 ori a traseului
intre Muntii SAFA si MARWA. Musulmanii sunt impreuna pe campia
Arafatului pentru rugaciuni de iertare, prefigurand Judecata de Apoi.
Pelerinajul se incheie cu un festival, la care se fac rugaciuni, daruri,
in ziua in care se consfinteste sfarsitul Ramadanului. Pelerinajul
la Mecca este o forma speciala de consum.
Musulmanii nu consuma carne de porc si alcool. Este interzisa si camata, insa
in practicile moderne de afaceri aceasta este adesea ignorata.
Rolul femeii este strans legat de religie in islamism, in
special in Orientul Mijlociu, unde femeile nu pot desfasura aceleasi activitati
ca si in tarile occidentale. In Maroc restrictiile impuse femeilor
au influenta atat asupra accederii femeilor in functiile de conducere,
cat si asupra modelelor de cumparare. In afara de produsele alimentare,
la toate celelalte produse barbatul ia decizia finala la cumparare.
In Maroc, o buna gospodina este cea care , in fiecare zi, merge
la piata pentru a cumpara legume, fructe, carne si paine. Ea va considera
ca este bine servita daca poate atinge si gusta diferitele produse de pe taraba.
Ea va da comanda lui Hamidon, proprietarul, care va fi curtenitor si va pregati
cu deplina incredere produsele, in timp ce ea va merge altundeva
pentru a-si continua drumul. O ora mai tarziu, ea va reveni pentru a plati:
Hamidon va rotunji suma de plata, vor fi socotite cumparaturile si un baiat
de pravalie va merge cu gospodina pana la masina sau chiar pana
acasa. A doua zi Hamidon va spune : „Cum au fost rosiile mele? Ti-am spus
ca sunt bune!”. Un bacsis va incheia tranzactia.
Comparativ cu o gospodina marocana, in Europa stapana exemplara
a casei este cea care, o data pe saptamana merge la supermarket pentru
a face piata, care cumpara produsele ce prezinta cele mai bune garantii de igiena
( adica cele care nu au fost atinse de o alta persoana sau care sunt bine ambalate),
iar daca gusta un produs o face pe ascuns. Ea nu va indrazni sa ceara
unui angajat sa guste pepenele sau un biscuit. Ea trebuie sa acorde incredere
marcii si magazinului.
ELEMENTE Implicatii asupra managementului
A. Concepte fundamentale islamice
1.Unitatea Standardizarea produselor si a promovarii
2. Legitimitatea Garantii ale produsului mai putin formale, profit satisfacator,
nu maxim
3. Zakat(2,5% taxa obligatorie la reclamele „bogate”) Publicitate
institutionala, folosirea profitului pentru scopuri caritable
4. Interzicerea luarii de camata Creditul nu se poate folosi ca instrument de
marketing, ci doar reducerile de pret in numerar
5. Suprematia vietii umane Alimentele pentru animalele de casa sunt mai putin
importante, reclama trebuie sa reflecte inalte valori umane
6. Comunitatea Dezvoltarea serviciilor comunitare, pachete de alimente „kosher”
7. Abstitenta Produse nutritive si usor digestibile la inceputul si sfarsitul
postului, dezvoltarea productiei de bauturi nealcoolice, alimente cu caracter
vegetal
ELEMENTE Implicatii asupra managementului
8. Environmentalism Acceptarea echipamentelor antipoluante
9. Rugaciunea zilnica Program de lucru, traficul consumatorului
B. Cultura islamica
1. Obligatii familiale si de casta Comunicare din om in om, utilizarea
grupurilor de referinta
2. Obligatia sacra fata de parinti Reliefarea sfatului sau aprobarii parintilor
in reclama
3. Obligatia ospitalitatii Elaborarea de produse simbol al ospitalitatii
4. Conformarea cerintelor codului de conduita sexuala si interactiunea sociala
Magazine speciale pentru femei, cu promovarea mai personala a produselor
5. Obligatia respectarii sarbatorilor religioase Oferirea de cadouri
Valorile reprezinta convingerile de baza pe care le au oamenii referitoare
la ceea ce este bun si rau, corect si incorect, important si neimportant.
Valorile culturale marocane:
· siguranta familiei;
· armonia familiei;
· varsta;
· autoritate;
· compromis;
· devolutie;
· foatre rabdatori;
· caracter indirect;
· ospitalitate;
· caracterformal/admiratie;
· reputatie;
· inrudiri;
· apartenenta;
· prietenie;
· recunoastere sociala;
· traditie
Ocupatia preferata a comerciantilor de bijuterii, piele, covoare sau mirodenii
este tocmitul. Un pret, oricat de mic, acceptat fara tocmeala, este o
adevarata jignire la adresa celor care vand obiectele.
Capitolul 3
Comunicarea in managementul Marocului
Comunicarea are o importana deosebit in managementul international datorita
dificultatilor in transmiterilor semnificatiilor dintre emitatorii si
receptorii din diferite tari.
Variabile nationale care influenteaza comunicarea sunt: mediul economic, mediul
cultural, mediul politic si mediul legal.
Mediul economic. Comunicarea internationala este influentata in principal
de urmatorii factori: protectionism, liberalism, infrastructura, alte caracteristici
ale economiilor straine.
Infrastructura. Facilitatile externe ale firmei si serviciile publice formeaza
infrastructura economica. Ea include: transportul, energia, infrastructura comunicatiilor,
infrastructura comerciala si financiara.
· Transportul. Importanta transportului in afaceri nu mai trebuie
subliniata. Dintre indicatorii ce caracterizeaza activitatea de transport, un
loc important il detin numarul de camioane si autobuze si lungimea cailor
ferate. Diferentele aceator indicatori sunt deosebit de mari intre regiuni.
Ritmul rapid de dezvoltare al retelei rutiere, feroviare, maritime si aeriene
reprezinta unul din aspectele cele mai caracteristice ale evolutiei transporturilor
in Maghreb.
Sectorul de transport si telecomunicatii, care joaca un rol de mare importanta
in activitatea economica a Marocului, a cunoscut in ultimii ani
o puternica expansiune concretizata prin extinderea retelei rutiere si feroviare,
cresterea capacitatii si modernizarea instalatiilor portuare si aeroporturilor,
dezvoltarea flotei maritime si aeriene.
Transporturile asigura intr-o masura tot mai deplina traficul intern si
international al Marocului.
Transportul este un important element in activitatea economica a Marocului.
Acest sector, cu toate componentele sale contribuie cu 6% in PIB, cu 15%
in bugetul de stat si redistribuie in jur de 25% din consumul national.
Transportul pe sosele -; Marocul detine 1000 km de autostrada complet modernizata.
Din acesti 1000 de km de autostrada cea mai mare parte este ocupata de axa nord-sud
, care cuprinde urmatoarele rute: o Casablanca-Tanger-Tetoul-Sebta o Casablanca-Marrakesh-Hgadi-Taroundant o Casablanca-El Jaida.
Axa de est-vest ciprinde ruta:
Rabat-Fes- Oujda
Proiectele de dezvoltare ale transportului, intarind legaturile si dezvoltand
cale dintre Tanger si Lagos si dintre Rabat si Cairo, vor ajuta Marocul sa joace
un rol important in dezvoltarea cailor dintre tarile Europei, pe de o
parte, si tarile Africii, lumea araba, pe de alta parte.
Transportul aerian -; este operat de doua mari companii marocane de zbor
“ROYAL AIR MAROC” si “AIR INTER”. Marocul are 19 aeroporturi
nationale si internationale, cele mai importante dintre acestea fiind: Mohamed
V (Casablanca); Rabat-sale (Rabat); Angad (Oujda)
Miscarea aeroporturilor: 59440, incluzand 29430 in Mohamed V (Casablanca).
Traficul pasagerilor: 4.646.408
In 2001, compania nationala Royal Air Maroc a estimat transportul la 2.363.024
pasageri.
· Energia. Statisticile consumului de energie pe locuitur servesc atat
pentru orientarea spre o piata, cat si ca un ghid pentru evaluarea infrastructurii
locale. Consumul de energie este, de asemenea, corelat cu industrializarea generala
a tarii si astfel in legatura cu piata bunurilor industriale din Maroc.
Se poate spune ca indicatorul consumul de energie pe locuitor este cel mai potrivit
pentru evaluarea infrastructurii generale a unei tari.
· Comunicatiile. In general, variatiile in infrastructura
comunicatiilor urmeaza nivelul de dezvoltare economica. Dintre indicatorii ce
caracterizeaza infrastructura comunicatiilor, cei mai imoportanti sunt: numarul
de telefoane la 100 de locuitori, numarul de ziare la 1000 de locuitori, numarul
de calculatoare la 1000 de locuitori, numarul de televizoare la 1000 de locuitori,
numarul de aparate radio la 1000 de locuitori.
In Maroc, sectorul telecomunicatiilor se afla in intregime
sub controlul statului. Se remarca intrarea in functiune a primei linii
telefonice automate intercontinentale, intre Maroc si Franta, realizata
cu ajutorul unui cablu submarin, si inaugurarea primei statii africane de telecomunicatii
prin satelit, construita la Souk El Arba, in apropiere de Rabat.
· Spatiul public. In lumea arabo-musulmana este foarte marcat de
cei numiti “neo-patriarhali”, unde puterea este detinuta de catre
“sef”(presedinte sau monarh); mass-media, care evolueaza in
acest spatiu, peproduce modelul acestui stat “patriarhal”. In
consecinta, informatia asa-zis “libera”si jurnalistul :independent”
nu se dezvolta decat intr-un mediu restrans, acest cadru fiind
constituit din principii explicite si mai ales implicite pe care statul le deloimiteaza
si le apreciaza in functie de evenimentele momentului, ce apar in
functie de de sensul pe care il da unor notiuni cum ar fi “interes
general” sau “ordinea publica”. Dar aceasta configuratie a
spatiului public atige ast tehnologie a comunicarii:aparitia antenelor parabolice
din locuintele oamenilor si utilizarea din ce in ce mai generalizata a
Internetului.
Noile tehnologii in tarile arabe
Televiziuni Internet Tel. mobile
Algeria 10,7 0,16 0,3
Arabia- Saudita 26,3 0,93 6,4
Egipt 18,3 0,71 2,1
Iordania 8,3 1,91 5,8
Televiziuni Internet Tel. mobile
Kuweit 48 7,84 24,9
Liban 35,1 8,58 19,4
Libia 13,6 0,13 0,4
Maroc 16,5 0,35 8,3
Siria 6,6 0,19 0,2
Tunisia 19 1,04 0,6
In Maroc ,in 2002, existau 1.3391 milioane de linii telefonice utile,
iar numarul de telefoane mobile era de 116.645.
Sistemul de telefonie:exista un sistem modern, cu toate accesoriile, cu toate
ca densitatea este joasa:4,6 linii valabile la 100 de persoane.
Sistemul de telefonie este compus din fire deschise, cabluri si microunde rodio:
Internetul este accesibil, dar foarte scump.
Legat de managementul comunicarea in maroc se realizeaza de sus in
jos. Aceasta reprezinta transmiterea informatiilor de la superior la subordonat.
Principalul scop al acestei cominicari este de a transmite ordine si informatii.
Managerii folosesc acest canal pentru a informa subordonatii ce trebuie sa faca
si cum sa faca. Canalul faciliteaza circulatia informatiei spre cei ce trebuie
sa realizeze sarcinile.
Comunicarea la prima intalnire de afaceri
Prima impresie conteaza foarte mult. Modul de prezentare la prima intalnire
poate influenta pozitiv sau negativ relatiile viitoare de afaceri cu partenerul.
In lumea facerilor modul cum este perceputa o persoana poate influenta
decisiv volumul afacerilor care se vor face. O prima imoresie buna depinde de
modul in care sunt intelese si aplicate diferentele culturale la
specificul situatiilor respective, pentru a evita orice interpretare gresita.
Oamenii din fiecare cultura au proceduri diferentiate si soerante diferite atunci
cand se intalnesc pentru prima oara cu alte persoane.
La prima intalnire de afaceri dintre managerii din diferite culturi
este foarte important sa se inteleaga obiectivele culturale ale fiecarei
parti:
· obiective culturale - stabilirea de relatii personale ;
· cartile de vizita -; o formalitate, fara valoare intrinseca;
· deschiderea discutiei -; stabilirea statului personal / contextului
familial, conversatii generale;
· imaginea de sine -; parte a unei culturi bogate;
· limbaj -; salutari formale, flatari, expresii de admiratie;
· mesaje nonverbale -; expresii faciale, limbajul trupului;
· orientare spatiala - distanta apropiata, informala;
· orientare temporara -; orientare pe termen lung, asumarea initiativei;
· schimb de informatii -; personale;
· incheiere -; expresia ospitalitatii / relatiilor personale;
· valori culturale aplicate -; armonie religioasa, ospitalitate,
sprijin emotional, statut/ritual.
Comunicarea in cadrul intalnirilor de afaceri:
· obiective culturale -; stabilirea de relatii si castigarea
increderii;
· deschiderea discutiei -; o perioada de “incalzire”/expresia
ospitalitatii
· participare -; dupa varsta/implicarea specialistilor/caracter
indirect;
· imaginea de sine -; cultura bogata generozitate;
· limbaj -; flatare,ocolire;
· orientare spatiala -; dupa statut si varsta;
· orientare temporala -; context istoric;
· luarea deciziilor -; intuitie,fundal religios;
· incheiere -; orientatii spre intalniri viitoare;
· valori culturale aplicate -; ospitalitate, crdinte religioase,
varsta / statut, flatare / admiratie;
Diferente culturale in timpul prezentarilor de afaceri
· Obiective culturale -; prezentarea problemei, identificarea opiniilor
;
· Deschidera discutiei -; informatii de baza;
· procedura -; controlat de statut, informatii de la specialisti;
· imaginea de sine -; apartenenta familiala;
· limbaj -; elaborat, emotional;
· instrumente de persuasiune -; crize, relige, nationalism
· schimb de informatii -; indirect, la obiect;
· incheiere -; relatii de viitor, nevoia de judecata a superiorilor;
· valori culturale aplicate -; mesaj nonverbal, comunicarea indirecta
la obiect;
Ca in toate tarile musulmane, politetea traditionala in Maroc este
inseparabila de conduita religioasa.
Cuvantul Dumnezeu este invocat in orice ocazie: Bismillah (in
numele lui Dumnezeu) pentru a primi o veste buna, pentru a raspunde la intrebarile
despre sanatate, pentru a aduce multumiri dupa masa: In sha Allah
.
Formula obisnuita marocana de salutare este „ Care sunt vestile tale?”
la care se adauga „Nici un rau asupra ta?” . Se raspunde prudent
„ Nici un rau gratie lui Dumnezeu!” Pentru a multumi un marocan
raspunde : „Dumnezeu sa te binecuvinteze!” , iar la despartire :
„Dumnezeu sa te protejeze!” .
Altadata si in prezent doar la tara in special in cazul femeilor,
conversatia era presarata de antifraze eufemistice ( adica toate lucrurile dezagreabile
erau exprimate prin atenuare sau din contra). Astazi , tinerii marocani folosesc
aceste formule mult mai rar.
Capitolul 4
Riscurile in afacerile din Maroc
In afacerile economice internationale pot aparea o mare varietate de
riscuri datorita complexitatii relatiilor economice dintre tarile lumii, a diferentelor
culturale, precum si a modificarii permanente a mediului economic si politic
international.
In afara acestor riscuri cu caracter obiectiv pot aparea si o serie de riscuri
de natura subiectiva datorate incompetentei sau relei credinte a partenerilor
straini.
Din punct de vedere al caracterului lor, riscurile pot fi:
ü riscuri cu caracter economic, cum sunt riscurile financiar-monetare,
datorita fluctuatiilor valutare; riscuri de pret, datorate inflatiei si instabilitatii
preturilor; riscuri contractuale determinate de neplata marfurilor livrate,
nerespectarea obligatiilor contractuale.
ü riscuri cu caracter politic cum ar fi expropierea, confiscarea, nationalizarea,
determinate de schimbarea regimului politic, starea de razboi.
ü riscuri cu caracter natural, cum sunt inundatiile, cutremurile, uraganele,
eruptiile vulcanice.
Vulnerabilitate economica are ca obiectiv previzionarea instabilitatii politice
a unei tari pentru a ajuta firma sa identifice si evalueze evenimentele politice
si influenta lor potentiala asupra deciziilor actuale si de perspectiva privind
afacerile internationale.
Evaluarea vulnerabilitatii politice se face nu doar cu scopul de a determina
daca poate fi facuta o investitie intr-o tara sau nu, ci si pentru a determina
nivelul riscului pe care firma este pregatita sa-l accepte.
Conform ierarhizarii tarilor dupa gradul de libertate economica, Marocul se
incadreaza in randul tarilor in mare parte libere (aflandu-se
pe locul 40, urmata de Elvetia, Uruguay si Uganda ).
Guvernul marocan incurajeaza investitiile straine si a realizat un numar
de modificari destinate valorificarii climatului investitional in ultimii
ani. In octombrie 1995 Parlamentul marocan a aprobat un nou cod al investitiilor.
Codul este aplicabil in egala masura atat investitorilor straini,
cat si celor marocani. Ministerul Finantelor si investitiilor straine
a creat un birou de promovare a investitiilor si studiaza masurile de reducere
a muncii de birou asociata cu investitiile.
In aprilie 1996 statul marocan a semnat un acord cu compania U.S. CMS
si cu compania SWISS pentru un proiect de difuzare a energiei electrice evaluat
la aproximativ 1,5 bilioane $. Autoritatea locala din Casablanca a semnat recent
un acord cu o firma franceza pentru conducerea si imbunatatirea sistemului
de distribuire a apei si electricitatii.
Managementul privat al altor proiecte de infrastructura, incluzand sosele,
porturi si reteaua de apa si electricitate, sunt de asemenea in curs de
finalizare. Marocul detine un sistem legal nediscriminatoriu, care este foarte
accesibil.
Este membru al World Intellectual Property Organization (WINO ) Si face parte
din Berns Copyright s.a.
In particular, liberalizarea sistemului de alocare a schimburilor externe,
regimul importurilor si sectorul financiar au redus rolul guvernului in
economie.
Moneda nationala ( dirhamul marocan ) este convertibila in toate tranzactiile
curente, cat si in cele de capital, indeosebi in cadrul
repartizarii capitalurilor investitorilor straini, daca investitia originala
a fost inregistrata la Oficiul de Schimburi Externe.
Marocul a optat pentru o economie libera, diversificata, bazata pe initiativa
privata . Succesul investitiilor este datorat potentialului economic si resurselor
umane. Multumita acestor remarcabile performante, in particular sectorul
industrial. Marocul este deja pregatit sa contribuie cu un important coeficient
intre operatorii interesati de Maroc si peste hotare, schimbul de marfuri
si cooperari legate de tehnica. Tara a incercat continuu sa valorifice
climatul investitional prin intarirea masurilor de inducere si incurajarea
in favoarea ambilor investitori si nationali si straini.
In regularizarea schimbului care autorizeaza transferul liber si automat
al veniturilor si capitalurilor investite s-au emis o polita de credit investitional
si o reforma a sistemului financiar, care urmareste sa adapteze sistemul bancar
marocan la standardele europene.
Sectorul financiar este supus unei puternice interventii a statului, concretizata,
in perioada imediat urmatoare obtinerii independentei, prin instituirea
monedei nationale -; dirhamul (DH)- si infiintarea unei institutii
proprii de emisie -; Banca Marocului.
Numarul mare al bancilor si existenta „Bursei de valori” la Casablanca
subliniaza inca odata importanta acestui oras, ca fiind cel mai mare centru
financiar si comercial al Marocului.
Banca Marocului, ca banca centrala, reprezinta principala institutie de emisie
a tarii: acorda avansuri, aproba scaderea taxelor vamale si-;si da acordul
pentru obtinerea unor credite straine.
Banca Nationala pentru Dezvoltare Economica (B.N.D.E.): acorda credite pe termen
lung si mijlociu si participa la realizarea unor importante proiecte de dezvoltare.
In legatura cu armonizarea si generalizarea in aria contabilitatii
Marocul a adoptat un cod de normalizare a contabilitatii. O reforma globala
a pietei capitalurilor a fost adoptata, cuprinzand reforma : „Stocul
de Schimburi din Casablanca”, crearea corpurilor colective pentru investitia
proprietatii private sub forma ICV’s ( companii de investitii cu capital
variabil ) si crearea de fonduri comune de investitii.
Potentialul economic si uman confera Marocului un loc de prim ordin in
randul statelor africane in curs de dezvoltare. Redresarea si dezvoltarea
de ansamblu a economiei s-a impus ca necesitate in perioada urmatoare
proclamarii independentei nationale.
Politica economica adoptata de catre guvernul marocan s-a axat pe concentrarea
eforturilor poporului pentru realizarea cu precadere a acelor obiective menite
sa afirme personalitatea nationala.
Industria Marocului este foarte dezvoltata, mai ales in urmatoarele domenii:
industria zaharului, industria laptelui, a fainii, cea textila, de ciment, chimica,
mecanica.
MINE
Productie (milioane de tone) 1998 1999 2000*
Fosfati 22 644 22 163 21 459
Plumb 115 114 118
Zinc 216 216 202
Bariu 353 329 320
Cupru 32 25 23
INDUSTRIE
Indicele productiei industriale 1998 1999 2000
(baze 100 : 1992)
Industrie de prelucrare 117,9 120,7 124,9
Agro - alimentare 121,9 123,3 129,7
Textile si pielarie 119,1 117,2 118,0
Industria metalurgica, mecanica
Electrice si electronice 109,9 117,2 121,3
Alte industrii 118,3 123,0 127,7
In acord cu „ Centrul marocan de conjuctura „ in 1998
GPD a avut o crestere cu 6,3% fata de 2% in 1997. Aceasta crestere este
in special datorata cresterii cu 24% a valorii adaugate in agricultura.
Valoarea adaugata a nonagriculturii a crescut deja cu 3,4% datorita constructiilor,
energiei si unor transferuri in sectorul industrial. Conform CMC, cresterea
activitatii in nonagricultura a dus la expansiunea investitiilor, a carui
volum a crescut cu 14% in 1998 fata de 4,8% in ultimul an.
Privind schimbul strain, cresterea exporturilor (2,7%) a fost mai mica decat
a importurilor (8,5%). Aceasta accelerare a importurilor privind principalele
bunuri durabile, care sunt esentiale pentru reevaluarea investitiilor.
Angrenat in circuitul economic mondial, comertul exterior are un rol deosebit
de important in economia tarii, prin volum si structura , prin influenta pe
care o exercita asupra cresterii si diversificarii economiei nationale.
Masurile de stimulare a exporturilor, conjunctura favorabila a minereurilor
pe piata mondiala, in special la fosfati si, totodata, cresterea deosebita a
importurilor de masini si utulaje, ca urmare a intensificarii procesului de
industrializare, au determinat cresterea continua a volumului schimburilor comerciale
si extinderea ariei geografice a acestora.
Exportul marocan este dominat de materiile prime minerale si de catre unele
produse agricole, cu predilectie citrice, legume si zarzavaturi. Marocul detine
primul loc in exportul mondial de fosfati. Prin incasarile obtinute,
Oficiul Marocan al Fosfatilor constituie una din cele mai importante surse de
finantare a dezvoltarii economiei.
La importul marocan ponderile cele mai mari le detin masinile, utilajele si
instalatiile industriale, produsele metalurgice, produse chimice.
Marocul importa, deasemenea, un numar important de autovehicule si subansamble
necesare industriei de montaj, precum si aparate de radio si televiziune.
Pentru protajarea consumatorilor, guvernul marocan urmareste concretizarea unui
complex de masuri care vizeaza franarea fenomenului de crestere a preturilor.
Se are in vedere fixarea rationala si supla a preturilor, unificarea diverselor
organisme, care au drept scop reglementarea si controlul preturilor, informarea
perpetua a consumatorilor prin intermediul presei, radioului si televiziunii.
Succesele obtinute pe linia reactivizarii intregii economii au fost acompaniate
de importante transformari pe plan social, care au vizat o mai buna repartitie
a veniturilor pe cap de locuitor, cresterea nivelului de trai al populatiei,
dezvoltarea invatamantului si a culturii.
Realizarile obtinute de poporul marocan in cele sase decenii care au trecut
de la dobandirea independentei au dus aparitia pe harta economica a Marocului
a numeroase si importante obiective economice in agricultura, industrie,
transporturi si alte sectoare economice.
Capitolul 5
Negocierea in afaceri
Obiectivul negocierii este de a se ajunge la un acord avantajos ambelor parti.Atingerea
acestui obiectiv presune atat arta cat si stiinta. v Procesul de negociere presupune parcurgerea anumitor etape: v Planificarea: v Construirea relatiilor interpersonale; v Schimbul de informatii legat de problema in cauza ( la marocani deciziile
se iau adesea de persoanele mai in varsta, informatiile mai detaliuate
sunt oferite de specialistii pe domenii de activitate.Problemele tehnice si
cele financiare sunt lasate in responsabilitatea comisiilor de evaluare,
decizia poate fi influentata de factorii politici sau de cei personali.) v Persuasiunea (este considerata cea mai importanta etapa. Marocanii continua
abordarea indirecta a afacerilor facat apel la relatiile personale, constituite
anterior. Consruirea relatiilor personale este atat de integrata in
etapa de persuasiune, incat este dificil de facut o demarcatie intre
discutiile afaceri si cele personale. Marocanii fac apel la relatiile de afaceri
si personale viitoare, asteptand momentul si locul oportun pentru a discuta
termenii acordului final.); v Acorduri.
Caracteristici ale negociatorului marocan
Contrar americanilor, spatiul nu are aceeasi valoare. Sfera de izolare a americanilor,
spatiul inviolabil din jurul acestuia, nu exista in Maroc. Spatiul public
este al tuturor. Este esential pentru un marocan de a ramane in
zona olfactiva a partenerului, pe cat este de evitata aceasta apripiere
la americani.
In general, marocanii isi privesc intens interlocutorii si nu sunt
niciodata indiferenti la propunerile acestora.
Nu fiti suparati daca: o sunteti primit cu sarutari de doua frumoase dansatoare; faceti ca ele! o omul de afaceri marocan va ia mana cat mai aproape de el sau va
poate imbratisa; este un semn de prietenie.
In intalnirile de afaceri negociatorul marocan evita sa-si
puna partenerul intr-o postura nefavorabila. El il respecta. Mai
mult, are o deosebita capacitate de a lua decizii si stie sa se faca ascultat.
Statutul social este foarte important; de aceea, cartea de vizita nu trebuie
uitata. El poate intelege pozitiile ambelor parti fara a fi partinitor.
Nu trebuie deviata negociata spre conflict; negociatorul marocan evita confruntarea
directa! Si cu cat se mananca mai mult, cu atat se arata respectul
pentru gazda.
Marocanilor le place expresivitatea si au manifestari emotionale.
Intreruperile frecvente si asteptarile indelungate sunt o obisnuinta.
Raspunsul “da” poate insemna „poate” sau chiar
„nu” si invers.
Exprimarea admiratiei fata de un obiect apartinand unui marocan trebuie
evitat, intrucat se va simti onorat sa vi-l ofere.
Marocanii sunt emotivi si se pot supara usor.
Criticarea in public al unui membru al echipei lor de negociere va impresiona
neplacut.
Intalnirile de afaceri in grup sunt tipice, insa abordarea
subiectului se face direct.
Onoarea, pozitia familiei si statutul sunt elemente foarte importante la marocani.
Argumentele empirice sunt inutile si evitate. Lipsa tocmelii este considerata
o jignire.
Religia joaca un rol major si de aceea trebuie acordat un respect deosebit practicilor
si obiceiurilor marocane. Rabdarea este o necesitate, nu o virtute in
negocierile cu marocanii. Nu se poate incheia nici o afacere vinerea,
care este Ziua Sfanta a Islamului. Nu se planifica intalniri
in zilele religioase.
Capitolul 6
Managementul resurselor umane in firmele marocane
Comportamentele manageriale din societatea marocana sunt la fel de apropiate
de traditiile tribale ca si de influentele vestice. Ali arata ca managerii din
tarile arabe „se comporta ca niste tati protectori, grijulii, care preiau
toate responsabilitatile afacerii si impun un stil de management autoritar.
Structura autoritara este dominata in firmele private si de stat, care
sunt puternic centralizate.”
Se arata ca influentele tribale sunt de tipul excluderii grupurilor care nu
apartin familiei din succesul afacerii, din dezvoltarea problemelor. Se merge
pana la impartirea companiei in doua, daca exista neintelegeri
intre doi top-manageri. Este practica tribala a tratamentului egal si
dorinta de a face placere „rivalilor”. Orientarea administrativa
centralizata, regulile rigide, diviziunea clara a muncii, toleranta slaba fata
de ambiguitate si fata de autonomie, combinate cu valorile tribale, au dezvoltat
stilul managerial denumit „seicocratie”.
Caracteristicile lui sunt:
· autoritate ierarhica;
· reguli si regulamente adaptate la personalitatea si puterea individului
care face regulile;
· subordonarea obiectivelor de eficienta relatiilor umane si prieteniilor
personale;
· indecizie in luarea deciziilor;
· abordarea patriarhala a leadershipului;
· nepotism la toate nivelurile ierarhice;
· politica usilor deschise.
Influentele Vestului in metodele de management au schimbat comportamentul
unor manageri marocani, dar abordarea participativa, democrata se loveste de
rezistenta segmentelor conservatoare din societate.
Ali arata ca aceste influente produc o „dualitate” a stilului managerial
marocan prin:
ü crearea de numeroase reguli (simboluri de modernitate) fara a face eforturi
de implementare a lor;
ü crearea sistemului de selectie si promovare bazat pe performante, in
timp ce selectia si promovarea, in realitate, se bazeaza pe relatii personale,
sociale, nepotism;
ü crearea structurilor si utilizarea lor numai ca simbol al modernismului,
pentru ca viata in organizatie continua sa se desfasoare pe valorile culturale
traditionale.
Modelul de lider marocan prezinta o sinteza excelenta a patru dimensiuni:
Ø personalism;
Ø individualism;
Ø nevoia de institutionalizare;
Ø asteptarile de la „marele om”.
In Maroc sunt prezente urmatoarele stiluri de management:
® factual -; semnificatiile vin din mediu, timpul este considerat flexibil;
® intuitiv -; superstitios, ideile le obtine din discutiile de grup,
perceptia este cel putin tot atat de importanta ca realitatea;
® analitic -; orientat spre proces, gandirea este puternic interiorizata,
fiind asimilata cu „simtirea”;
® normativ -; conceptul de rudenie este foarte apreciat, prietenia
este inaintea afacerilor si este de durata, bazata pe sinceritate.
Instruirea managerilor este procesul de schimbare a comportamentelor si atitudinilor
salariatilor cu scopul cresterii profitabilitatii atingerii obiectivelor.
Procesul de instruire prezinta anumite diferente datorate culturii. Astfel,
in Maroc aspectele instruirii sunt:
¨ marimea grupului / componenta: foarte mare, sensibili la nivelul ierarhic;
¨ programul de instruire: 9/10 -; maximum15, fara pauza de pranz;
¨ pregatirea instruirii: nu este necesara si nici importanta;
¨ inceperea instruirii: prezentarea se face in functie de statutul
social, cel mai in varsta (in functie) se prezinta primul;
¨ derularea procesului de instruire: accentul se pune pe memorarea deprinderilor
de baza, antrenare, demonstrarea de catre conducator, lecturi minime;
¨ materiale de instruire: vizuale, instruirea se face de catre conducatorul
grupului;
¨ verificarea cunostintelor: nu se pun intrebari directe, individuale,
participantii au nevoie de o perioada de pregatire;
¨ valori culturale: respectul fata de cei mai in varsta, reputatie,
realizari individuale.
Diferente culturale in motivare
In functie de stilul de management: instruire, atentie personala, paternalism.
Managerii marocani sunt mai eficienti in rolul paternal. Statutul managerilor,
nivelul de autoritate si posibilitatea de a pedepsi sau rasplati salariatii
le permit sa-si asume acest rol. In acelasi timp, managerii separa relatiile
de munca de cele personale, pentru a nu-si pierde autoritatea si controlul din
subordine.
Controlul este realizat de catre o alta persoana (paternalism). Managerii se
straduiesc sa controleze pe altii printr-o relatie parentala. Fiecare incearca
sa fie in locul managerului in dorinta de a castiga respect
si responsabilitati.
Atractia emotionala are la baza religia, nationalismul si admiratia. Motivatia
vine din atractia promovarii. Un manager va accepta asignarea in strainatate
daca ea va aduce la castiguri personale concretizate in pozitie
ierarhica, statut sau bani. Atractia religiei poate fi puternica in momente
de criza. Admiratia si flatarea pentru realizarile individuale sunt deasemenea
factori motivationali.
Diferentele ce au la baza recunoasterea sunt: statut individual, clasa / societate,
promovare. Recunoasterea la marocani provine din statutul individual in
cadrul ierarhiei. Cand un departament isi realizeaza obiectivele,
recunoasterea va reveni sefului de departament, care va recunoaste meritele
nivelului sau imediat inferior, proces care continua pana la cel mai mic
nivel.
Rasplata materiala presupune cadouri individuale / familiale, cresterea salariului.
Marocanii sunt motivati de cadourile individuale sau pentru familie, care sunt
considerate un semn de admiratie sau apreciere al realizarilor individuale.
Un bonus de 1 -; 2 zile la salariu, de exemplu, pentru muncitorii marocani
care-si depasesc normele este un bun motivator si un imbold pentru alte persoane.
In firmele mici, intreprinzatorul poate trimite acasa unui muncitor
bun un cadou sub forma de bunuri de gospodarie pentru a se bucura de ele impreuna
cu familia.
Ca amenintare se poate aminti compromiterea reputatiei. Pentru marocani, retrogradarea
din functie este o amenintare a reputatiei si statutului social. Daca se impune
o astfel de masura, procedura de revizuire este foarte lunga, pentru a se asigura
ca actiunea este justificata si sa dea salariatului timp sa-si corecteze performantele.
Pierderea locurilor de munca este o povara foarte grea pentru salariat, colegi
si familie si este foarte dificil de remediat o astfel de situatie.
Cele mai importante valori culturale intalnite la marocani sunt:
reputatia, siguranta familiei, religia si statutul social.
Evaluarea performantelor
Este un proces continuu, oferind managerilor posibilitatea de a aprecia rezultatele
pozitive de a-i corecta pe cei ce nu au obtinut rezultate satisfacatoare.
Pentru marocani, obiectivul evaluarii performantelor reprezinta pedepsirea salariatilor
care nu si-au realizat sarcinile date de manageri. Se urmareste mentinerea performantelor
la acelasi nivel si supravegherea angajatului.
Legat de structura evaluarii, managerul marocan va chema salariatul in
biroul sau, daca rezultatele sale sunt sub asteptari. El va admonesta salariatul
in particular, pentru a nu ii crea un disconfort public, folosindu-si
autoritatea pentru a-l ameninta ca va fi pedepsit, daca nu isi va revizui
conduita.
Interactiunea (comunicarea intre angajat si manager ) se realizeaza intr-un
singur sens. Managerul, figura cu autoritate, judeca si pedepseste, daca este
cazul. Salariatul joaca rolul unui copil pedepsit. Feed-back-ul este aleatoriu.
Performantele salariatilor marocani sunt evaluate in functie de contributiile
lor majore. Unii membri din echipa pot excela, pentru a arata managerului ca
au performante deosebite, acesta admirandu-i pentru rezultatele obtinute.
Rasplata salariatilor marocani o reprezinta un bonus de 1-2 zile la salariul
lunar sau promovarea, care presupune in mod automat o marire de salariu.
Pedeapsa pentru rezultate nesatisfacatoare consta in diminuarea salariului
sau retrogradarea din functie.
In incheierea evaluarii, managerul marocan felicita salariatii pentru
realizarile obtinute, promovandu-i sau pedepsindu-i. Daca salariatul are
o contributie majora la succesul firmei este onorat cu ceremonie speciala.
Privind valorile culturale, modelul marocan de evaluare a performantelor subliniaza
autoritatea si varsta.
Cel mai semnificativ comportament, in Maroc se refera la „rusine
si pudoare”. O trasatura esentiala a marocanilor este legatura cu traditia
si obiceiul.
Ospitalitatea marocana este proverbiala . Un motiv in plus pentru a nu
abuza . Echipamentul hotelier este foarte bun , cu mai mult de 300 de hoteluri
care au in total 40.000 de paturi din care 10 hoteluri de lux si 40 de
hoteluri pentru „turismul de mare ”. In caz de urgenta, nu
vom regreta niciodata daca vom incredinta soarta noastra unui marocan.
Walter B. Harris scria, de altfel in Maroc-ul disparut : „Toata viata
mea si in toate calatoriile mele mi-am format ca linie de conduita sa
am incredere in fiecare om si rar , extrem de rar, am fost dezamagit
in Maroc”.
In traducerea cartii , Paul Ouinot a adaugat : „Prin prisma experientei
mele , consider ca parerea lui Walter B. Harris este justa si ca orice european
in Maroc ar trebui sa se comporte la fel ”. In practica, nimeni
nu este mai onest si mai demn de incredere decat marocanul.
Brain Drain se refera la un numar nu foarte mare de indivizi , insa importanta
calitativa a acestui fenomen este foarte mare . Conditiile defavorabile in
munca intelectuala si remuneratiile mici (slabe) in acest sector si conjugate
cu evenimente politice si cu ofertele tentante ale tarilor industrializate ce
parasesc tara, sa lucreze in Europa si in America.
Cei 2 factori ai imigratiei marocane actuale sunt: import de muncitori necalificati
pentru industria si agricultura industrializata ale tarilor dezvoltate si „brain
drain”. In primul caz este vorba despre o imigrare sezoniera sau
temporara , dar sunt cazuri , si nu putine , de imigrari permanente .De exemplu,
in Franta , muncitorii din Africa de Nord au putut sa aduca cu ei familiile.
Sistemele ideologice propun individului de a-si supune in totalitate viata
sa cotidiana la realizarea unui ideal global:
¨ societate musulmana armonioasa in conformitate cu viziunea coranica;
¨ natiune independenta si unita;
¨ societate ce elimina privilegiile nemeritoase.
Fiecare alege si isi constituie astfel o ideologie personala luand
in considerare normele mai mult sau mai putin teoretice, derivate din
practica sociala trecuta sau prezenta.
Modelele comportamentale propuse de sistem sunt: o fidel; o patriot; o militant / socialist.
Elementul principal al acestor modele pe care lumea araba actuala le-a mostenit
de la arabii preislamici propune ideea de mentinere a „onoarei”
('ird) individului sau a grupului.
Se poate spune ca acest cult al onoarei constituie adevarata religie, adevarata
legatura sociala cu Arabia preislamica.
Razboiul fiind aici un fenomen de amploare intre unitati sociale, onoarea
inseamna forta, putere materiala si morala. Acest lucru implica curaj,
capacitate si dorinta de a apara independenta grupului, de altfel ca si castitatea
si libertatea femeilor si a protejatilor, dispozitia de a razbuna afronturile
si ospitalitatea.
Pierderea onoarei, rusinea este pentru poporul marocan o pedeapsa teribila.