q2l20lc
Este unitatea de baza a C.M.J. Neamt. A fost infiintat in anul 1934
de catre preotul Constantin Matasa si detine cea mai importanta colectie arheologica
apartinand culturii eneolitice Cucuteni (mil. IV-III i.H.). Alaturi
de aceasta, in muzeu sunt prezentate civilizatia traco-geto-dacica din zona,
locuirea medievala, aspecte ale istoriei locale din epocile moderna si contemporana,
activitatea muzeografica din judet s.a.
Avandu-si inceputurile in anii care au urmat primului razboi
mondial, cand profesorul Mihai Stamatin a organizat in incinta Liceului
"Petru Rares" Muzeul Cozla, actualul muzeu de istorie Piatra-Neamt
este rezultatul activitatii laborioase si pline de pasiune a mai multor generatii
de specialisti, in randul carora Constantin Matasa ocupa locul principal.
Intelectual cu multiple preocupari pe linie spirituala si culturala, preotul
Constantin Matasa a depistat numeroase statiuni arheologice in judetul
Neamt si a intreprins numeroase sondaje de informare sau sapaturi sistematice
pe baza carora a infiintat in 1934 primul muzeu exclusiv arheologic
din Moldova.
Beneficiind de bogatia in vestigii a zonei si de colaborarea unor distinsi
specialisti din domeniul preistoriei, Constantin Matasa a creat o institutie
muzeala de prestigiu, detinatoarea celei mai mari colectii de arta neo-eneolitica
din sud-estul Europei. Inca din timpul vietii sale, o serie de asezari
cucuteniene (Frumusica-Bodesti, Izvoare, Calu) au devenit renumite, atat
datorita descoperirii unor capodopere ale celei mai prestigioase culturi eneolitice
ale Europei vechi, cat si a publicatiilor arheologice care au fost intocmite
cu contributia nemijlocita sau directa a omului de stiinta pietrean.
Prin colaboratorii sai externi si prin angajarea si formarea unor specialisti
proprii, muzeul din Piatra-Neamt si-a adus o contributie substantiala la cunoasterea
culturii Cucuteni, dar si la cercetarea altor epoci istorice.
Expozitia permanenta prezinta evolutia comunitatilor umane de pe aceste meleaguri
incepand cu paleoliticul superior si pana in epoca contemporana.
Sala 1 cuprinde descoperirile cele mai semnificative din paleolitic, mezolitic,
neoliticul timpuriu si mijlociu. Sunt prezentate descoperirile care apartin
aurignacianului (Ceahlau - "Cetatuie", Bistricioara - "Lutarie"),
gravetianului (Ceahlau - "Podis", "Cetatica" si "Bofu
Mic", Bistricioara - "Lutarie" si Bicaz) si swiderianului (Bicaz-Chei
-; "Bardos", Ceahlau - "Scaune" si Piatra-Neamt -;
"Poiana-Ciresului"). Pentru neoliticul timpuriu si mijlociu (cultura
Starcevo-Cris, culturile Ceramicii liniare si Precucuteni) de remarcat sunt
descoperirile de la Lunca, Oglinzi, Grumazesti, Tarpesti, Traian-"Dealul
Fantanilor" si "Dealul-Viei", Izvoare, Ghigoiesti,
Poduri s.a.
Constituind continuarea pe o treapta superioara a ultimei faze de evolutie a
culturii Precucuteni, la care s-au adaugat unele influente ale culturilor Petresti
si Gumelnita, Cultura Cucuteni reprezinta cea mai importanta civilizatie a Europei
vechi.
Cu o dezvoltare ce dureaza aproximativ un mileniu (3600-2500 i.Hr.) cultura
Cucuteni se remarca in primul rand prin ceramica pictata cu motive
in forma de spirala, meandre sau cercuri, culorile predilecte aplicate
inainte de ardere fiind albul, rosul si negrul-ciocolatiu. Unele reprezentari
antropomorfe pictate, desi sunt schematizate, confera ceramicii o valoare artistica
incontestabila. Caracteristicile spiritualitatii cucutenienilor sunt reliefate
si prin marele numar de statuete antropomorfe si zoomorfe de lut ars sau ronde-bosse,
despre care se poate afirma ca apartin sculpturii.
Cercetarile au demonstrat ca aceasta cultura s-a nascut intr-o zona relativ
restransa din Subcarpatii centrali ai Moldovei, care corespunde in
cea mai mare parte cu actualul teritoriu al judetului Neamt. In salile
2-8 ale muzeului sunt prezentate toate cele trei faze de evolutie ale acestei
culturi insistandu-se asupra caracteristicilor descoperirilor de la Izvoare
-; Piatra-Neamt, Bodesti - "Frumusica", Tarpesti, Calu,
Raucesti, Poduri, Traian - "Dealul Fantanilor", Ghelaiesti,
Valeni -; Piatra-Neamt, Girov, Lunca, Podei s.a.
Investigatiile efectuate pe parcursul a peste sase decenii au permis, pe langa
constituirea celei mai bogate colectii muzeale din toata aria ocupata odinioara
de complexul Ariusd-Cucuteni-Tripolie, acumularea unui bogat volum de informatii
pe baza carora s-au adus clarificari in legatura cu succesiunea celor
trei faze de evolutie si cronologia culturii.
Descoperirile culturii Cucuteni prezentate in vitrinele muzeului din
Piatra-Neamt sunt in deplina corelatie cu situatia din teren a judetului
Neamt, fiind inregistrate pana la aceasta data peste 150 de situri
arheologice. Bogatia vestigiilor din teren, patrimoniul de exceptie detinut
si traditia investigatiilor au impus crearea Centrului de Cercetare a Culturii
Cucuteni.
Procesul de trecere de la eneolitic la epoca bronzului (cca. 2500-2000 i.Hr.)
este evidentiat de descoperirile ce apartin amforelor sferice (Piatra-Neamt,
Calu, Mastacan, Serbesti, Oniceni s.a.) si culturilor Horodistea-Erbiceni (indeosebi
Izvoare si Tarpesti), iar prima parte a epocii bronzului de vestigiile
care sunt atribuite culturii Costisa (sala 9).
Perioada mijlocie ale epocii bronzului (aprox. sec. XVII-XV i.Hr.) este
reprezentata prin culturile Costisa (Lunca, Borlesti, Poduri) si Monteoru, fiind
evidentiate pe teritoriul judetului Neamt indeosebi prin situl de la Costisa,
ce se afla aproximativ la 30 km sud de Piatra-Neamt.
La fel de importante sunt vestigiile de la Lunca, Silistea si Borlesti.
In perioada tarzie a epocii bronzului, teritoriul judetului Neamt
a fost ocupat de comunitati ale culturii Noua (cca. 1300-1100 i.Hr.).
Patrunse dinspre est triburile de pastori ale culturii Noua au produs o regrupare
demografica si o restructurare teritoriala, modificand baza economica.
Dintre cele peste 90 de asezari si necropole din care au fost evidentiate vestigii
ale culturii Noua remarcam siturile de la Ciritei, Doina, Sabaoani, Tarpesti,
Davideni, Oglinzi, Raucesti s.a. de unde provin materialele expozitionale din
sala 10.
Grupul Corlateni, care este atribuit Hallstatt-ului tracic, este evidentiat
prin materiale ceramice si piese de metal descoperite la Tarpesti, Dulcesti,
Radeni s.a. Pentru hallstatt-ul final si prima etapa a La-Tene-ului descoperirile
de la Lunca si Vladiceni documenteaza ca aria de difuziune a aspectului cultural
Canlia a inclus in secolele V-III i.Hr. si zona subcarpatica a Moldovei.
Pentru secolele III-II i.Hr. de o deosebita importanta sunt descoperirile
de la Davideni, Tarpesti, Ghelaiesti si Tibucani, care atesta prezenta
bastarnilor (sala 11). Referindu-ne la epoca clasica de dezvoltare a civilizatiei
geto-dacice mentionam ca muzeul din Piatra-Neamt a adus o contributie deosebita
la cercetarea statiunilor de la Batca Doamnei, Cozla si Calu. Pe seama
marturiilor arheologice descoperite in aceste situri si a datelor inscrise
de geograful Ptolemeu in cunoscuta sa carte "Geografia" se identifica
actualul municipiu Piatra-Neamt, cu antica Petrodava.
Petrodava, ca si celelalte asezari contemporane de la rasarit de Carpati a
fost abandonata la putin timp dupa incheierea razboaielor daco-romane
si constituirea provinciei Dacia, dar aceasta nu a insemnat sfarsitul
civilizatiei dacice in zona. Acest lucru este documentat de descoperirile
care apartin civilizatiei dacilor liberi (secolele II-III d.Hr.), asa cum sunt
cele de la Piatra-Neamt - "Lutarie" si Darmanesti, Homiceni, Vladiceni
Moldoveni, Valeni-Botesti, Sabaoani s.a. (salile 14-15).
In secolul al IV-lea d.Hr. evidentierea culturii carpice este urmarita
in stransa legatura cu doi factori de maxima importanta: pe de o
parte accentuarea procesului de romanizare si de integrare in contextul
daco-roman predominant la nord de Dunare, iar pe de alta parte, prezenta asezarilor
culturii Santana de Mures (vezi descoperirile de la Izvoare, Doina, Urecheni,
Borseni, Girov etc.).
Segmentul istoric prins intre secolele V-VII d.Hr., cunoscut in
literatura de specialitate sub numele de perioada formarii poporului roman
este reprezentat de asezarile Manoaia, Costisa, Izvoare-Bahna, Tarpesti,
Sabaoani, Borseni si mai ales Davideni, ultima fiind cea mai mare dintre comunitatile
satesti documentate in spatiul est carpatic.
Pentru secolele VIII-IX deosebit de importante sunt asezarile de la Brasauti,
Bornis, Izvoare-Bahna si Poiana Dulcesti care apartin unui orizont cultural
ce evidentiaza transformarile culturii materiale locale catre ceea ce se cunoaste
a fi civilizatia de tip Dridu, din secolele X-XI.
Daca pentru secolele XII-XIII datele sunt inegale si insuficiente, urmare si
a volumului restrans de sapaturi sistematice, incepand din
secolul al XIV-lea materialele astfel datate sunt mult mai numeroase. Cercetarile
arheologice efectuate pe Batca Doamnei au permis identificarea unor locuinte
cu caracter civil si a unei biserici, dupa cum investigatiile intreprinse
la Netezi si Giulesti au dovedit prezenta unor curti boieresti si a unor gospodarii
taranesti. Investigatiile sistematice efectuate in diverse zone ale judetului
Neamt au permis descoperirea unor asezari rurale cum au fost cele de la Bornis-Malesti-Obarsia
si Negoiesti, Negresti-Dolhesti, Cordun, Sabaoani, Corni-Strambi s.a.
care adaugate centrelor urbane Piatra lui Craciun, Neamt si Roman intregesc
imaginea asupra societatii romanesti in Evul Mediu.
Folosind mijloace de expunere specifice, salile 17 si 19 ale muzeului infatiseaza
aspecte semnificative ale evolutiei economice sociale si culturale a judetului
Neamt pe parcursul Evului Mediu, fiind consemnate evenimentele majore care s-au
petrecut pe aceste meleaguri, la care localitatile tinutului Neamt s-au racordat.
Un loc aparte il ocupa Cetatea Neamt, Curtea Domneasca Piatra-Neamt si
Cetatea Musatina a Romanului.
Dezvoltarea economica, sociala si culturala a comunitatilor rurale si urbane
in secolele XIX-XX, cat si participarea locuitorilor judetului la
marile evenimente care s-au petrecut in acest timp (Revolutia de la 1848,
Unirea Principatelor, Razboiul de Independenta, Primul Razboi Mondial, Marea
Unire de la 1918, Al Doilea Razboi Mondial) sunt evidentiate in salile
de la etaj, prin numeroase documente, fotografii, arme, medalii si obiecte de
epoca (salile 20-24).
Salile 25-26 sunt rezervate cabinetului numismatic.
Sala omagiala "Constantin Matasa" prezinta evolutia muzeografiei nemtene
(sala 27), iar pentru prezentarea expozitiilor temporare a fost reamenajata
sala 28.
Cercetarea stiintifica desfasurata in cadrul institutiei este valorificata
prin revista Memoria Antiqvitatis, in care studiile arheologice sunt predominante.
Incepand din 1969 si pana in prezent au fost editate
12 volume, cel de-al 13-lea aflandu-se sub tipar.
Piese de valoare exceptionala aflate in Muzeul de Istorie Piatra-Neamt:
n Soborul zeitelor n Hora de la Frumusica n Vasul cu colonete de la Izvoare - Piatra-Neamt n Tezaurul de la Radeni
Programul de vizitare: zilnic: 9-17 (octombrie - martie); 10-18 (aprilie - septembrie). Luni: inchis.