Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Reprezentarea sociala a patriei (studiul unui caz de modificare a reprezentarii sociale)
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
d8u8uc
Una din posibilitatile de a vorbi despre reprezentarile sociale in relatie cu practi cile sociale este de a discuta ideea de modificare a reprezentarii sociale. Mai multi autori descriu posibilitatile prin care practicile influenteaza si transforma imaginarul social (Guimelli, 1994; Morin, 1994; Abric, 1994; Flament, 1987, 1989, 1994 s.a.).
Totodata reprezentarile sociale determina elaborarea sau preluarea unor comporta mente specifice (Jodelet, 1989; Abric, 1995). Aceste procese, foarte variate si com plexe au inceput a fi explorate la un nivel evoluat de rigoare si finete mai ales dupa elaborarea de catre Abric (1976) a teoriei nodului central, imbunatatita semnificativ de teoria complementara a elementelor periferice a lui Flament (1987). In acest arti col intentionez sa pun in discutie un caz de transformare a reprezentarii sociale sub influenta practicilor noi cauzate de schimbari majore ale circumstantelor si sa stabi lesc pe baza lui eventualele strategii de adaptare ale grupului social studiat.
I. Problema si obiectivele cercetarii
In aceasta prezentare voi aduce in discutie un subiect care mi-a suscitat interesul din mai multe considerente. In primul rind este vorba de o situatie naturala, cind proce sele de transformare ale reprezentarii sociale se pot urmari in contextul unor fenomene socio-politice de proportii. Totodata am fost atras de specificul pe care-l prezinta situatia concreta.
In urma binecunoscutei emancipari din anii 90, in teritoriul fostei URSS se desprind mai multe state independente, printre care si Republica Moldova. Faptul ca acest lucru ridica grave probleme de adaptare nu doar pentru populatia care nu este avantajata de aceasta noua situatie minoritatea rusa, dar probabil si pentru moldo venii majoritari, ne face sa presupunem existenta unor bulversari majore ale imagina rului social. Aceasta situatie favorizeaza explicitarea unor legitati ce tin de fenomenele transformarii reprezentarilor sociale. Stabilind structura reprezentarilor sociale legate de noile practici aparute vom putea totodata sa explicam unele comportamente si manifestari sociale observate.



Raportata la populatia Moldovei, reprezentarea sociala a patriei este poate cea mai afectata si totodata cea mai rezistenta la schimbare. Problema care mi-am pus-o este in ce masura si cum practicile sociale legate de aceste schimbari majore au determinat modificari atit de continut, cit si de structura ale reprezentarii patriei. Acest lucru este important pentru a intelege multe din strategiile de adaptare la aceasta situatie dezvoltate deja, cit si pentru stabilirea eventualelor lor evolutii si perspective.
Lotul a fost alcatuit din 120 de subiecti care si-au declarat limba rusa drept limba materna, toti subiectii fiind studenti ai Universitatii Pedagogice Ion Creanga din
Chisinau. Criteriul de selectie a esantionului nu a fost originea etnica, ci limba ma terna, care este exponentul exterior si usor de depistat al aderentei la o cultura.
Specificul acestui grup social consta in faptul ca in perioada de dinaintea schimbarilor legate de independenta Moldovei el avea un statut majoritar. In aceste conditii, noua realitate il dezavantajeaza in mod evident. Transformindu-se intr-o simpla minoritate, el se adapteaza mult mai greu decit oricare alt grup social la noile conditii. Deoarece strategiile de adaptare la noua realitate sociala sint de obicei elaborate de elita inte lectuala, pentru a fi mai tirziu preluate de intreaga comunitate, am gasit utila efectua rea studiului la inceput printre studenti, considerind ca ei sint patura cea mai flexibila si totodata cea mai constienta a grupului cercetat, viitoarea elita.
II. Referinte teoretice
Domeniul reprezentarilor sociale este unul in expansiune. Din momentul relansarii de catre S. Moscovici, acest concept a obtinut treptat pondere printre reprezentantii importanti ai psihologiei sociale, ca astazi sa ajunga a fi unul de referinta. Interesul fata de reprezentarile sociale a crescut si s-a diversificat. Astazi, cercetarile pe aceasta tema au o forma de evolutie foarte dinamica. Metodologia de culegere a datelor
(Abric, 1994), cit si analiza lor (Doise, Clémence si Lorenzi-Cioldi, 1992) au devenit foarte eficiente si diversificate. Totodata, cadrul teoretic propus de Moscovici se nuanteaza si se largeste. Toate acestea ne sugereaza maturitatea si fecunditatea stiin tifica a acestei notiuni.
Diversele dinamici legate de transformarile reprezentarilor sociale au fost sinteti zate de Flament (1994) in urmatoarea schema:
Modificarea circumstantelor externe;
Modificarea practicilor sociale;
Modificarea prescriptorilor conditionali
(elementele periferice);
Modificarea prescriptorilor absoluti (NC).
Circumstantele externe, dupa Flament, sint toate stirile exterioare reprezentarii sociale, dar care o vizeaza in mod direct. Astfel, myxomatoza iepurilor, desi nu depinde deloc de reprezentarile sociale proprii vinatorilor (este exterioara lor), induce o stare de tensiune cognitiva cauzata de inconvenientul situatiei (Guimelli, 1988).
Necesitatea adaptarii rapide si eficiente genereaza comportamente globale acordate circumstantelor noi. Practicile sociale constituie in acest mod primul efect al con tactului cu noua realitate, si reprezinta, dupa Flament, o interfata intre circumstantele externe si prescriptorii interni ai reprezentarii sociale. Utilizarea prezervativului, abstinenta sau renuntarea la viata sexuala extraconjugala reprezinta tot atitea practici conditionate de aparitia SIDA (Morin, 1994).
Absorbtia practicilor nefamiliare de imaginarul social nu se face imediat si nici deplin. Datorita necesitatii elementare a economiei cognitive, reprezentarea sociala se schimba in urma noilor conditii, pe etape. La inceput, noile elemente externe afec teaza prescriptorii periferici, care, conform unor cercetari recente (Flament, 1994), sint de natura conditionala. Ele au rolul de a modela comportamentul in dependenta de situatia concreta. Astfel, noi spunem ca ajutam toti oamenii, dar, cind intilnim pe strada un betiv si un bolnav, ajutam mai degraba pe cel bolnav. Deci prescriptorii conditionali sint cei ce iau in consideratie fluctuatiile circumstantelor externe (vom vedea mai jos ca acest lucru este valabil doar pentru schimbarile temporare). Modifi carea nodului central (NC) al reprezentarii sociale presupune o investitie importanta datorita stabilitatii pe care trebuie sa o asigure si a caracterului sau axiomatic sau neconditional. De aceea, el se schimba in urma modificarilor circumstantelor externe in ultimul rind si doar in cazul unor conditii la care ma voi referi mai tirziu. Dar chiar si in cazul cind nodul central este modificat, acest lucru se intimpla pe baza ramasitelor vechiului nod, realizindu-se o continuitate intre vechi si nou. In acest context, sa ne amintim de ideea de ancorare emisa de Moscovici (1961) in descrierea reprezentarilor sociale.
Modalitatile prin care are loc transformarea reprezentarii sociale sub influenta practicilor sociale sint determinate de mai multi factori, dintre care unii trebuie inca depistati si studiati. Astfel, unul din factorii ce influenteaza considerabil procesele ce tin de modificarea reprezentarilor este, conform unor cercetari recente, perceptia reversibilitatii situatiei (Flament, 1994; Abric, 1994). Cercetarile lui Flament (1995) incearca sa demonstreze prin utilizarea termenului reversibilitatea situatiei ca, in functie de constiinta posibilitatii de a continua sau nu a acestei realitati noi, se modifica mai usor sau mai greu reprezentarea sociala a obiectului. Astfel, avem doua posibilitati: a. situatia este considerata reversibila
In aceste conditii, conform lui Flament, exista putine sanse ca reprezentarile sa se modifice profund. Aceasta, totodata, nu inseamna ca nu ar exista schimbari, dar ele nu sint esentiale. Bineinteles, elementele noi aparute sint integrate si luate in consideratie, dar ele nu afecteaza citusi de putin baza reprezentarilor sociale. Altfel spus, in cazul constiintei reversibilitatii situatiei are loc o adaptare fata de noua realitate la nivelul elementelor periferice si nu este afectat nodul central al repre zentarii sociale.
Transformarea reprezentarii de practicile noi este certa, insa nu la nivelul prin cipiilor organizatoare si generatoare. Flament descrie urmatorul rationament al subiectilor: din cauza circumstantelor, eu fac ceva neobisnuit, insa am argumente serioase pentru aceasta . b. situatia este considerata ireversibila
In acest caz, totul este altfel. Ireversibilitatea situatiei reduce autonomia si libertatea subiectului si, deci, posibilitatea de a-si mentine vechile structuri reprezentationale fata de acelasi obiect modificat, mai ales in cazul cind caracteristicile lui sint in contradictie flagranta cu nodul central. Necesitatea subiectului de a-si restabili echi librul cognitiv va genera o transformare a reprezentarii. Aceasta modificare va decurge in mod diferit, in dependenta de natura noilor practici si tipul de relatie stabilit cu reprezentarea. Se vorbeste (Flament, 1995) de trei tipuri majore de tran sformari:
Transformarea progresiva in momentul cind noile practici nu sint total in contradictie cu nodul central al reprezentarii. Nu are loc, deci, o ruptura a nodului central, o explozie a lui, ci o fuzionare a elementelor noi cu elementele vechi, constituindu-se in acest fel noua organizare a reprezentarii.
Transformarea rezistenta Practicile neobisnuite si noi sint contradictorii, dar permit inca elaborarea mecanismelor de aparare ale reprezentarii: justificari si interpretari ale noilor constringeri, rationalizari, referinte externe reprezentarii in modificare etc. Flament vorbeste aici de aparitia schemelor straine . Existenta acestor scheme nu este altceva, insa, decit preludiul pentru o modificare de proportii a reprezentarii sociale, cu conditia, bineinteles, sa nu revina realitatea la vechea situatie.
Transformarea brutala apare in conditiile cind noile practici ating direct struc tura nodului central fara sa fie posibila elaborarea unor strategii defensive de aparare. Aceasta se intimpla mai ales cind caracteristicele noilor practici, neordinare si ireversibile, conduc la o transformare directa si completa a nodului central si, deci, a reprezentarii sociale. Cu toate acestea, se considera ca elemen tele vechiului nod central ar putea sa joace un rol de neignorat in formarea noii reprezentari sociale.
Relatia inversa dintre reprezentari si practici, atunci cind primele le influenteaza pe ultimele, este determinata de anumite caracteristici ale elementelor nodului central.
Cercetarile pe aceasta tema sint variate, insa mai mult descriptive. Astfel, s-a stabilit ca reprezentarile sociale determina relatiile din intreprindere (Morin, 1989), ca influenteaza alegerea profesiei (Rousselet, 1987) sau sint determinante ale practicilor legate de bolile mentale (Jodelet, 1989). Insa stabilirea elementelor nodului central ce sint responsabile de declansarea practicilor sociale si a acelora ce influenteaza doar discursul, fara a avea realmente un rol practic, a fost realizata experimental relativ recent (Abric, 1995). Ideea unei duble dimensiuni (normativ-functionala) a fost enuntata inca de la prima formulare a teoriei nodului central (Abric, 1987), dar a fost precizata si dezvoltata mai tirziu. Astfel, nodul central este compus din trei tipuri de elemente: elemente normative, legate de istoria colectiva si a normelor grupului social.
Aceste elemente determina atitudinile si luarile de pozitie fata de obiectul repre zentarii sociale. Prin acestea obiectul social este evaluat si valorizat. elemente functionale, legate de implicarea obiectului social in realizarea unor practici sociale. Aceste elemente determina si organizeaza conduitele relative la obiect si le stabileste legitimitatea. elemente mixte, care au o dubla dimensiune, de unde reiese importanta lor, deci intervin atit in realizarea discursului cit si pentru orientarea practicilor.


Pentru cercetarea noastra, aceasta clasificare are importanta in masura in care ne va interesa care din elementele nodului central sint responsabile de realizarea anumi tor practici si care de producerea discursiva. Este la fel de utila si concluzia conform caruia modalitatea activarii elementelor nodului central este determinata de natura relatiei intretinuta de grup cu obiectul reprezentarii sociale (Abric, 1995). Asta ne va atentiona asupra faptului ca exista elemente neactivate determinate de conditia specifica a acestei relatii.
Deci, in conditiile unei contradictii intre realitatea existenta la un moment dat si reprezentarea noastra despre ea, exista o puternica tendinta de a o reduce, si aceasta in doua moduri: se schimba reprezentarea, se readuce realitatea la modul nostru de a gindi.
III. Prezentarea ipotezelor
Modificarea circumstantelor sociale constituirea Republicii Moldova ca stat inde pendent, cu toate caracteristicele ce trebuie sa justifice acest lucru: simboluri, limba oficiala, armata, sistem financiar propriu etc., a determinat in mod inevitabil dezvoltarea unor practici sociale menite sa ia in consideratie aceste schimbari. Dintre toate, introducerea unei noi limbi oficiale a fost resimtita cel mai mult. Devenind un element obligatoriu in exercitarea obligatiunilor de serviciu, a fost afectata direct majoritatea angajatilor. In acest sens, studierea limbii rom^ne pentru a mentine serviciul poate fi considerata a fi una din practicile noi aparute. Constatarea unor modificari importante ale circumstantelor, cit si aparitia practicilor sociale legate de acestea, ne dau dreptul, conform cadrului teoretic ales, sa presupunem existenta unor procese de transformare a reprezentarii sociale a patriei.
Problema care m-a preocupat in mod special in acest articol a fost in ce masura a fost modificata reprezentarea sociala a patriei dupa cinci ani de la declararea independentei Moldovei si care sint conditiile ce influenteaza durata transformarii unei reprezentari sociale in general.
Mai multi autori vorbesc despre durata procesului de modificare totala a repre zentarii sociale, stabilind termeni variati incepind cu citiva ani si terminind cu trei generatii (Andriamifidisoa, 1982; Ibn Khaldoun, Flament, 1994 s.a.). Consider ca durata schimbarii reprezentarii sociale variaza in dependenta de anumite caracteristici ce tin atit de natura schimbarilor, cit mai ales de importanta acordata de grup obiectului reprezentat.
Presupun ca una din caracteristici ar fi rolul important acordat obiectului social de grupul vizat. Acest lucru este mai evident daca modificarile sint percepute a fi o amenintare a identitatii lui. Deci, cu cit obiectul dat este considerat de grup a fi un element constitutiv al identitatii sale, cu atit mai greu el se schimba sub influenta circumstantelor.
Alt criteriu, pe care il consider a fi important in determinarea duratei schimbarii reprezentarii sociale, este masura in care aceste modificari avantajeaza sau dezavanta jeaza grupul social. Cu alte cuvinte, daca schimbarea circumstantelor face conditia grupului mai buna, reprezentarea sociala se schimba mai usor decit daca face conditia grupului mai rea.
Pornind de la ideile enuntate mai sus, cit si de la constatarea perceptiei reversibili tatii situatiei de grupul studiat, care este un factor demonstrat al duratei schimbarii reprezentarii sociale (Flament, 1994), am considerat reprezentarea sociala a patriei pe care si-o construiesc studentii rusi rezistenta la schimbare si am formulat urma toarea ipoteza:
Modificarea circumstantelor (independenta Republicii Moldova) si a practicilor sociale legate de acestea nu au produs schimbarea nodului central al reprezentarii sociale a patriei la minoritatea rusa.
Pornind de la aceasta ipoteza teoretica, prin mijloace metodologice diferite, dar complementare, am obtinut trei tipuri de date: date referitoare la continutul reprezentarii sociale a patriei; date ce tin de structura reprezentarii sociale a patriei; date ce stabilesc polaritatea si neutralitatea reprezentarii sociale a patriei.
Modalitatea in care este modificat nodul central al reprezentarii sociale a patriei si structura lui actuala va constitui un indiciu al strategiilor adoptate. Totodata, s-ar putea determina si eventualele conditii ale unor evolutii alternative.
IV. Metodologia
In realizarea scopurilor propuse de acest studiu am insistat asupra unei abordari multi -metodologice, deoarece consider ca fiecare metoda delimiteaza doar un aspect al reprezentarilor sociale, complexitatea constructiei poli-dimensionale care le defineste fiind probata doar in conditiile unor abordari metodologice simultane.
Colectarea datelor pentru determinarea continutului reprezentarii sociale a fost realizata prin metoda retelei asociative elaborata de De Rosa (1993, 1995). Am utilizat aceeasi metoda asociata metodei inductiei prin scenariu ambiguu (Moliner,
1993) si metodei constituirii ansamblurilor de cuvinte (Verges, 1984; Grise s.a.,
1987; Abric, 1994) pentru stabilirea structurii reprezentarii sociale. Normativitatea sau functionalitatea elementelor nodului central al reprezentarii sociale a fost deter minata prin testul elaborat de Abric (1995).
Am ales metoda retelei asociative (De Rosa, 1995) pentru verificarea ipotezelor studiului de fata pornind de la indiscutabilele avantaje pe care le acorda. Acest dispozitiv prezinta, pe linga usurinta aplicabilitatii, ce este caracteristica metodelor asociative in general, multiple posibilitati de prelucrare a datelor, ce ne-au permis sa constituim un tablou veridic si complex, atit al continutului, cit si al structurii si polaritatii reprezentarii sociale studiate. Cu alte cuvinte, ea cere putin timp si efort din partea subiectilor, permite colectarea unui ansamblu de asociatii mai elaborate si mai importante decit prin asociatia libera si, in plus, permite stabilirea legaturilor semnificative intre elementele retelei.
Specificul metodei retelei asociative, fata de altele similare (de exemplu harta asociativa a lui Abric, 1994) consta in faptul ca ramificatiile intre cuvinte si conexiunile intre lanturile asociative prezente in cimpul semantic sint liber produse de subiect, iar sarcinile sint structurate de asa maniera incit presupun prelucrarea riguroasa a datelor.
Spre deosebire de metoda chestionarului, ea nu poate sa influenteze citusi de putin raspunsul subiectilor, si totodata este mai usor acceptata. Se stie ca de cele mai multe ori chestionarele provoaca conflictul de competenta, ceea ce face ca raspunsurile sa fie mult prea prelucrate pentru a putea exprima continutul profund al reprezentarii.
Ca orice metoda, reteaua asociativa prezinta si unele lacune. In primul rind, notiunile produse de subiecti sint greu de interpretat a priori. Inca Aristotel spunea ca in general sint posibile trei forme de asociatii: prin similaritate, prin contrast si prin contiguitate. Care din cele trei forme a produs asociatia in fiecare caz aparte? Luind in consideratie aceste lacune am introdus o sarcina suplimentara pe linga cele existente, preluata din metoda constituirii cuvintelor (Verges, 1984; Grise, 1987;
Abric, 1994).
Astfel, prin stabilirea contextului si a categorizarii propuse de subiect a putut fi detectata semnificatia exacta a cuvintului asociat. Criteriul de asociatie s-a putut sta bili si pe baza legaturilor suplimentare dintre cuvintele produse de subiect pe care le facea la sfirsitul completarii foii de raspuns. Exclusivitatea criteriului cantitativ in determinarea nodului central al reprezentarii sociale (frecventa, rangul dupa impor tanta, rangul aparitiei) a fost compensat de metoda inductiei prin scenariu ambiguu
(Moliner, 1993), ce presupune o tehnica specifica mai riguroasa. Coroborarea acestor doua metode a permis o mai mare siguranta si exactitate in stabilirea nodului central al reprezentarii sociale a patriei.
Prin tehnicile enumerate mai sus am putut obtine urmatoarele tipuri de date: a. Continutul cimpului semantic
Prima instructiune invita subiectul sa asocieze toti termenii (adjective sau substan tive) care-i vin in minte in legatura cu un cuvint-stimul (in cazul nostru, cuvintul patrie obiectul reprezentarii studiate) scris anterior in centrul paginii. Acest con semn permite relevarea continutului cimpului reprezentarii sociale determinat prin intermediul cuvintelor asociate de subiect cuvintului-stimul si liber dispuse pe supra fata foii. Faptul ca sarcina presupune un proces asociativ destul de rapid si spontan ne da posibilitatea sa ajungem nu doar la elementele de obicei active, datorita relatiei specifice a subiectului cu obiectul reprezentarii sociale (Abric, 1995), ci si la cele neactivate si subconstiente. In acelasi timp, se pot depista si elementele cu un grad mare de incarcatura simbolica si afectiva.
Pentru a putea contextualiza cuvintele asociate si a le putea determina exact sensul, subiectii au fost rugati sa lege intre ele cuvintele pe care le considera apropiate dupa sens, iar la sfirsitul completarii foii de raspuns sa grupeze cuvintele conform unor criterii stabilite de ei. Aceste criterii erau explicitate in titlul pe care trebuia sa-l acorde fiecarui grup de cuvinte constituit. Astfel, s-a putut depasi inconvenientul metodelor de tip proiectiv, care consta in ambiguitatea semantica a cuvintelor pro duse. Acest consemn a permis formarea unei retele de cuvinte pornind de la un singur cuvint-stimul. Faptul ca termenii produsi erau prelucrati de subiecti acorda o mai mare precizie interpretarii si analizei lor.
Avind ca reper o metoda eficienta de analiza de continut a datelor analiza conco mitentei tematice (Ghiglione, Beauvois, Chabrol si Trognon, 1980) am reusit nu doar o categorizare tematica a elementelor, ci si stabilirea unei ierarhii semantice ce ne-a dat posibilitatea sa excludem elementele ce doar nuanteaza o categorie generica si nu formeaza un nod semantic independent. Cu toate ca metoda enuntata de prelu crare a datelor brute mi-a permis o analiza fina a rezultatelor, consider ca ea poate fi in viitor imbunatatita (de exemplu, se poate lua in consideratie si numarul produs de cuvinte colaterale nodului semantic ce completeaza notiunea generica s.a.). b. Ordinea aparitiei cuvintelor


Urmatoarea instructiune cere subiectului, in momentul aparitiei termenului asociat cuvintului-stimul, sa noteze numarul de ordine ce-i corespunde. Conform unor cer cetari din domeniul psihologiei cognitive despre durata reactiilor verbale si a rapidi tatii asociatiei, ordinea aparitiei poate fi considerata a fi un indice de accesibilitate.
De multe ori se considera ca ordinea aparitiei cuvintului corespunde importantei lui acordata de subiect. Se pare ca nu este chiar asa odata ce, cum mi s-a intimplat sa observ, subiectii acorda de multe ori importanta mai mare altor cuvinte decit celor aparute mai rapid in cimpul constiintei. Probabil aici intervine si alt factor, care este, conform unor opinii, consensualitatea stereotipica (De Rosa, 1995). Altfel spus, subiectul extrage mai repede o asociatie nu atit pentru faptul ca este mai importanta pentru el, ci mai ales pentru ca este impartasita social. c. Ordinea importantei termenului pentru subiect
Dupa cum am vazut mai sus, accesibilitatea cuvintelor nu este numaidecit un indice pentru a stabili importanta acordata de subiect termenului produs in relatie cu obiec tul-stimul. De aceea, s-a introdus o alta instructiune prin care subiectii erau rugati sa numeroteze cuvintele conform importantei acordate explicit. Pentru a nu fi influentati de sarcina referitoare la ordinea cuvintelor, aceasta instructiune a fost data printre ultimele, iar pentru a le putea diferentia de celelalte am rugat subiectii sa foloseasca pentru aceasta un pix de alta culoare. d. Centralitatea elementelor
Gradul de apropiere al elementelor constitutive ale reprezentarii sociale de nodul central (centralitatea) a fost stabilit prin coroborarea datelor la indicii de frecventa, ordinea de aparitie si importanta acordata de subiect fiecarui item, iar apoi au fost verificate prin testul ISA (Moliner, 1993).
Metoda de identificare a nodului central prin inducerea unui scenariu ambiguu
(ISA) a fost creata pornind de la ideea ca reprezentarea este un proces activ de construire a realitatii. Ea consta in a-i propune subiectului o descriere ambigua a obiectului reprezentarii sociale studiate. Ambiguitatea scenariului propus consta in faptul ca poate fi lesne prezentat ca referindu-se sau nu la obiectul reprezentarii. Am urmat deci urmatoarele faze:
A. Am alcatuit un scenariu ambiguu care s-a referit la obiectul reprezentarii sociale, in cazul nostru la patrie . La alcatuirea lui am respectat urmatoarele reguli: nu a facut deloc referinta explicita la obiectul studiat; nu a continut nici unul din elementele stabilite prin metoda precedenta.
Alcatuind textul scenariului, am pornit de la definitia din dictionar (SES, 1980) pentru cuvintul tara , deoarece am considerat ca notiunea de patrie o implica pe cea de tara , plus anumite caracteristice suplimentare. Pe linga aceasta, ea respecta regulile enuntate mai sus. Textul dat pentru interpretare subiectilor, teritoriul situat intre frontiere bine definite si care are independenta politica a fost prezentat in doua variante, una se termina prin cuvintele: este patria mea , cealalta prin cuvintele: nu este patria mea .
B. Subiectilor li s-au propus noua itemi considerati reprezentativi (pe criteriul cen tralitatii) pentru reprezentarea sociala a patriei pe esantionul cercetat si au fost intrebati daca obiectul prezentat in fiecare din cele doua variante ale scenariului poseda sau nu aceste caracteristici.
C. Analiza raspunsurilor ne-a permis detectarea a doua tipuri de itemi: itemi care corespund caracteristicilor ambelor variante de scenariu si care, res pectiv, nu pot fi considerati a fi reprezentativi pentru obiectul reprezentarii stu diate. Acestea sint elementele periferice. itemi ce se refera exclusiv la notiunea de patrie. Acesti itemi sint specifici obiectului reprezentarii sociale. Ei constituie nodul central pentru ca determina semnificatia situatiei. e. Indicele de polaritate si de neutralitate
Pentru a stabili valenta atitudinala a elementelor si a reprezentarii sociale in general s-au introdus in reteaua asociativa niste indicatori prin care sa se poata stabili un indice de polaritate, ca o masura sintetica a componentei evaluative si a atitudinii implicite a cimpului reprezentational si un indice de neutralitate, ca o masura de control pentru verificarea gradului de implicare a reprezentarii in constituirea identi tatii subiectului si, respectiv, a grupului. In cazul unui indice de polaritate negativ si al unui indice de neutralitate mic, avem un cimp reprezentational ce atribuie obiec tului importanta marita, dar cauzata de pericolul perceput pentru interesele grupului.
Cu cit indicele de polaritate negativa este mai mare, iar indicele de neutralitate este mai mic, cu atit interesele afectate ale grupului sint mai importante, cele mai grave fiind cele ce afecteaza insa si existenta lui ca grup distinct, identitatea lui. In aceeasi masura, dar in sens invers, putem vorbi si de cazul reprezentarilor sociale cu un indice de polaritate pozitiv si un indice de neutralitate mic. Neutralitatea mare a reprezentarii sociale presupune un rol minor atribuit obiectului sau vietii intregii comunitati. Bazindu-ne pe faptul demonstrat al necesitatii imaginii de sine pozitive
(polaritate pozitiva) in constituirea identitatii (Tajfel si Turner, 1986), cit si pe consta tarea ca pastrarea identitatii constituie un interes major al grupului (neutralitate mica), vom putea stabili rolul reprezentarii in fundamentarea si pastrarea identitatii grupului.
Totodata, este absolut necesar sa tragem concluzii referitoare la aceste situatii doar in cazul unor indici extremi. f. indicele de normativitate/functionalitate
Conform unor cercetari recente (Abric, 1995), s-a stabilit ca nodul central al repre zentarii sociale este format din elemente ce se diferentiaza in dependenta de masura in care ele participa la elaborarea discursului (elemente normative) sau a practicilor sociale (elemente functionale). Stabilirea unui indice de normativitate/functionalitate pentru fiecare element al nodului central mi se pare important, pentru cercetarea noastra, din considerentul ca ar permite sa depistam elementele implicate in conditio narea practicilor sociale determinate de reprezentarea sociala a patriei.
Pentru aceasta, s-a definit operational normativitatea prin importanta perceputa de subiect a contributiei elementului la judecatile referitoare la obiectul reprezentarii. In aceeasi maniera, functionalitatea s-a masurat prin importanta perceputa de subiect a contributiei fiecarui element la orientarea practicilor relative la obiectul reprezentarii.
Astfel, am cerut subiectilor (dupa ce am obtinut rezultatele prelucrarii datelor referitoare la centralitatea elementelor) sa produca o propozitie ce s-ar referi la notiunea de patrie, ca imediat dupa aceasta sa evalueze pe o scala de douasprezece puncte contributia fiecarui element central la elaborarea ei (indicele de normativitate).
Urmatorul consemn a fost sa-si imagineze situatia cind cineva le-ar propune sa se stabileasca definitiv in strainatate. Subiectii au fost rugati sa evalueze in ce masura elementele prezentate (primele cinci conform centralitatii) vor contribui la decizia de a nu-si parasi patria (indicele de functionalitate).
In acest mod, am clasificat elementele centrale ale reprezentarii sociale a patriei in trei categorii: 1. elemente normative; 2. elemente functionale; si 3. elemente mixte.
V. Interpretarea si discutarea rezultatelor
In urma investigatiei efectuate, am stabilit ca pentru studentii vorbitori de limba rusa patria semnifica (vezi tabelul I) locul care este cel mai incarcat de amintiri si expe riente personale (elemente puternic ancorate in istoria personala), unde domina cul tura si limba lor (elemente de cultura si civilizatie), ca acest loc are un relief si niste caracteristici absolut specifice (patria concreta), unde se simt bine (confort material si psihologic) si unde sint aparate drepturile universale ale oamenilor (valori general umane). Se mai poate spune ca grupul studiat nu este incintat de starea actuala a patriei (patria astazi), insa, cu toate acestea, in general are emotii pozitive fata de ea
(nostalgie, fericire, dragoste etc.).
Tabel I.
Categoriile elementelor reprezentarii sociale a patriei
Elementele reprezentarii sociale Frecventa
1. Mama, familia 71
2. Dragostea 66
3. Natura
65
4. Casa
65
5. Libertatea 53
6. Poporul
50
7. Cultura
41
8. Prietenii
33
Tabel II.
Frecventa itemilor
Elementele reprezentarii sociale Rangul mediu
1. Mama, familia 3.08
2. Cultura
4.46
3. Casa
4.58
4. Dragostea
6.58
5. Mindria
7.16
6. Poporul
7.40
7. Pamintul
7.47
8. Natura
8.18
Tabel III.
Rangul de aparitie a asociatiei (definit prin rangul mediu calculat pe intreaga populatie)
Elementele reprezentarii sociale Rangul mediu
1. Casa
1, 91
2. Mama, familia 1, 97
3. Cultura
2, 5
4. Viata
2, 5
5. Prietenii
2, 71
6. Poporul
3, 18
7. Natura
3, 2
8. Dragostea
3, 34
Tabel IV.
Importanta itemului pentru subiecti (rangul s-a calculat pentru primii cinci itemi desemnati a fi cei mai importanti)
Elementele reprezentarii sociale Congruenta rangurilor Centralitatea
1. Mama, familia


1,5 I
2. Casa
2 II
3. Cultura
4,5 III
4. Dragostea
5 IV
5. Natura
5 V
6. Poporul
5,5 VI
7. Prietenii
6 VII
8. Libertatea
6,5 VIII
Din datele obtinute se pot desprinde cu usurinta elementele ce sint legate de ve chile realitati sociale si politice si elementele intrate recent in cimpul reprezentational al populatiei studiate. Astfel, intregul set al termenilor ce se refera la patria de astazi, unele elemente ce se refera la patria concreta (Moldova, Rusia, limba rom^na etc.), valorile general umane sint legate de schimbarile ce au survenit relativ recent, dar ele coabiteaza cu termeni ce caracterizeaza realitati deja inexistente astazi, ca de exem plu, elementele ce asociaza patria cu dominatia propriei culturi si limbi, cu confortul material si psihologic, notiuni ca URSS, faptul de a fi imensa, prestigiu, munca asigurata, senzatia de putere s.a. Acest lucru ne sugereaza existenta unei bulversari a imaginarului social in urma schimbarilor radicale ce au avut loc in ultimii ani in
Moldova, ceea ce a confirmat opinia noastra prezentata la inceputul studiului. Exis tenta la un loc a unor elemente contradictorii ne sugereaza realitatea faptului ca repre zentarea sociala a patriei este in plin proces de modificare.
Este evident ca numai constatarea continutului reprezentarii sociale este mult prea insuficienta pentru o analiza satisfacatoare a proceselor de modificare a unei repre zentari sociale. De aceea, in continuare ne vom referi la structura si organizarea reprezentarii patriei in lumina datelor obtinute.
Elementele cele mai centrale ale reprezentarii patriei la studentii de limba rusa apartin grupurilor de elemente puternic ancorate in istoria personala (mama, familia,
1,5; casa, 2; prietenii, 6), elemente de cultura si civilizatie (cultura, 4,5; poporul,
5,5), cit si elemente ca dragostea de patrie, natura si libertatea. In urma aplicarii testului ISA (Moliner, 1993), s-a putut stabili cu certitudine ca nodul central este format din elemente ce apartin grupului ancorat in istoria personala si ale grupului ce se refera la cultura si civilizatia subiectilor, celelalte situindu-se in categoria elementelor mai putin specifice. Acest lucru este confirmat si de faptul ca termenii numiti au fost clasati printre primii conform centralitatii. Care ar fi semnificatia acestui fapt?
Analizind cu atentie rezultatele obtinute observam un fenomen interesant, la care ne vom referi in continuare.
Aderenta categoriilor de elemente care se refera atit la istoria personala, cit si cele legate de cultura, la nodul central al reprezentarii sociale a patriei printre reprezentantii culturii ruse in conditiile Moldovei, mi se pare contradictorie. Aceasta contradictie este legata de disonanta dintre elemente, raportate la realitatea existenta astazi in Moldova.
Moldova, desi este locul unde si-au petrecut cea mai mare parte din viata toti subiectii anchetati (toti subiectii sint nascuti in Moldova) si unde locuiesc in prezent, n-o pot considera patrie datorita celui de-al doilea grup de elemente ce face parte din nod. Moldova tara in care populatia moldoveneasca este majoritara si unde, datorita independentei, limba si cultura moldovenilor a devenit, cel putin de jure, dominanta
(din 1989, in Moldova, limba rom^na este oficiala) nu poate fi considerata patrie de catre reprezentantii populatiei studiate datorita faptului ca acest lucru intra in contra dictie cu elementele nodului central legate de cultura dominanta.
Daca insa ne referim la vechea realitate, cind Moldova era parte componenta a
URSS si cind, bineinteles, cultura dominanta era cea rusa, observam ca nodul central al reprezentarii studiate nu prezinta nici o contradictie.
Acest lucru probeaza ipoteza studiului nostru conform careia modificarea reprezentarii sociale a patriei la studentii rusofoni din Moldova n-a atins deocamdata nodul central.
Structura actuala a reprezentarii nu este disonanta. Aceasta ne da posibilitatea sa consideram ca este vorba de o situatie in care nodul central al reprezentarii sociale a patriei la minoritatea rusa nu a fost modificat de la declararea independentei
Republicii Moldova. Faptul ca elementele periferice contin termeni ce tin de noua realitate (Moldova, independenta, limba rom^na etc.) ne determina sa consideram ca in acest moment are loc o presiune asupra nodului central si ca exista toti indicii pentru a realiza modificarea lui totala. In acest caz, care este cauza pastrarii vechii structuri a nodului in conditiile cind deja de cinci ani nu exista o realitate care sa-l justifice? Dupa cum am vazut in prezentarea cadrului teoretic al lucrarii, perceptia reversibilitatii sau ireversibilitatii situatiei influenteaza considerabil transformarea reprezentarii sociale (Flament, 1994). Conjunctura politica actuala cu referinta la
Moldova determina niste procese care justifica banuieli fata de consistenta declaratiei de independenta a Moldovei (27 august 1991) si a schimbarilor pe care le reclama acest lucru. Este vorba de mai multe evenimente interne (aderarea la CSI, venirea la putere in Moldova a unui partid pro-moscovit, aminarea intrarii in vigoare a artico lelor ce aveau menirea de a controla functionarea legii despre limbi s.a.), cit si de evenimente externe (activarea in Rusia a unor forte pro-imperiale, pastrarea armatei rusesti pe teritoriul Moldovei, includerea Moldovei de catre Rusia in zona sa de influ enta si multe altele) care furnizeaza argumente puternice celor care se indoiesc de viitorul Republicii Moldova ca stat independent de Rusia. In acest sens, mi se pare reala afirmatia ca minoritatea rusa considera, in mare, situatia actuala reversibila si ca acest grup se categorizeaza in spatiul cultural si politic rusesc. Acest lucru condi tioneaza clar rezistenta populatiei studiate in acceptarea noii realitati. Se cunoaste cit de mult a influentat rezistenta anticomunista din Rom^nia asteptarea de catre popu latie a venirii americanilor.
In acelasi timp, faptul ca de cinci ani nu intervine nimic concret pentru a desfiinta efectiv statalitatea Moldovei si ca, in pofida multor inconveniente enumerate mai sus, limba rom^na este introdusa masiv in institutii si organizatii, ca apar totodata noi practici ce completeaza elementele unui stat independent (politica autonoma, armata nationala, sistem financiar propriu, consolidarea frontierelor estice etc.), ca aceste procese sint sprijinite de Rom^nia, dar mai ales de tarile dezvoltate (aparitia ambasa delor si a reprezentantelor organizatiilor internationale, aderarea la Parteneriatul pen tru Pace s.a.) bruiaza convingerea unei reversibilitati totale a situatiei. Sub influenta situatiei ambigue create (una din asociatiile aparute in relatie cu patria a fost, de exemplu, senzatia de nedeterminare), care face sa apara o imperioasa dorinta de certi tudine, cit si nevoia de a se adapta la situatia concreta schimbata deja, are loc o modificare a elementelor periferice ale reprezentarii, in sensul acceptarii realitatii actuale.
Presiunea inerenta asupra elementelor centrale ale reprezentarii sociale, cit si disonanta interna intre componentele nodului pune problema eventualei sale dezin tegrari. Dupa parerea noastra, acest lucru va fi conditionat in mare de evolutiile politice atit din Moldova, cit mai ales din Rusia, care vor hotari asupra statutului
Republicii Moldova.
Natura modificarii nodului reprezentarii sociale (progresiva, rezistenta sau brutala) va fi in relatie directa cu aceste evolutii. In cazul continuarii situatiei actuale de incertitudine, transformarea rezistenta, de lunga durata si dureroasa atit pentru popu latie, cit si pentru autoritati, va fi cea mai probabila. Transformarea progresiva este practic imposibila datorita faptului ca noile practici sint in contradictie flagranta cu nodul reprezentarii. Transformarea brutala este insa cea mai convenabila datorita rapiditatii cu care are loc (scurteaza perioada de inadaptare a grupului).
Concluzii
1. Nodul central al reprezentarii sociale a patriei printre studentii minoritatii ruse este format din doua grupuri de elemente: elemente legate de istoria personala; elemente ce tin de cultura grupului studiat.
2. Contradictia ce exista intre aceste doua categorii de elemente ale nodului central raportate la circumstantele deja schimbate (independenta Republicii Moldova) invoca probabilitatea exploziei nodului central si schimbarea reprezentarii sociale.
3. Elementele periferice contin incadrari ale multor practici sociale recente legate de dezintegrarea URSS si noua conditie politica a Moldovei, dar si focare ale vechilor practici sociale sau nostalgia dupa ele.
4. Practicile noi la care recurge inevitabil populatia studiata (de exemplu, necesitatea utilizarii limbii rom^ne pentru a-si indeplini obligatiile de serviciu duce la studi erea acesteia) sint percepute a fi reversibile si justificate prin ratiuni exterioare
(Flament, 1994) de tipul: este bine sa stii mai multe limbi . Aceasta ne deter mina sa constatam insuficienta criteriului cunoasterea limbii rom^ne pentru a stabili gradul de integrare in noua realitate.
5. Se pot prevedea urmatoarele strategii dezvoltate de minoritatea rusa pentru micso rarea tensiunii cognitive: in cazul perpetuarii perceptiei reversibilitatii mentinerea pe toate caile a realitatii culturale dezirabile (familiare); in cazul inducerii unei perceptii a ireversibilitatii situatiei noi existente, putem prevedea explozia nodului central al reprezentarii sociale a patriei la acest grup social, fenomen ce va produce disparitia elementelor legate de cultura de la baza reprezentarii sociale si, deci, acceptarea neconditionata a noilor practici sociale legate de independenta Moldovei.



Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta