Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul-(1874), sculptata de c2g17gy
Albert Ernest Carriere de Belleuse si este primul monument de aceasta factura
din Capitala; reprezinta pe unul dintre cei mai de seama domnitori (1593-1601),
conducatorul luptei poporului roman impotriva dominatiei otomane, care a izbutit
sa reuneasca sub autoritatea lui, pentru scurt timp, cele trei tari romanesti:
Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania;
Situata pe Bd.Mihail Kagalniceanu,vizavi de cladirea Universitatii, este primul
monument de aceasta factura dezvelit in capitala, in 1876. Opera realizata in
bronz de sculptorul francez Albert Ernest Carriere de Belleuse, statuia ecvestra,
inalta de 2,5 m, il infatiseaza pe voievodul Mihai Viteazul cu picioarele sprijinite
in pinteni, tinind in mana dreapta haturile calului, iar in mana stanga securea
de lupta, inaltata usor catre spate, sugerand chemarea la atac a ostilor sale.
Pe cap poarta celebra-i caciula cu surguci, iar la soldul stang se afla teaca sabiei. Calul se afla intr-o pozitie de miscare, cu capul incordat in frau, piciorul stang din fata ridicat si coada "fluturand". Soclul de piatra poarta
pe cele patru fete cate o stema de bronz: in fata si in spate vulturul
Tarii Romanesti, pe o latura zimbrul Moldovei, iar pe cealalta latura
stema Transilvaniei.
Din punctul de vedere al peisajului , statuia nu este pusa in valoare de vegetatia
inconjuratoare care este mult prea scunda pentru amploarea acestei statui.
Securea lui Mihai simbolizeaza lupta romanilor pentru independenta si unitate,
nu intamplator fiind aleasa de cel care a realizat statuia ecvestra a lui Mihai
Viteazul din fata Univesitatii din Bucuresti. Deasemenea, ea ne aduce aminte
de vitejia si sacrificiul bravului nostru domnitor. Dar poate ca cel mai edificator
text in acest sens il constituie urmatorul fragment din exceptionala lucrare
a lui Nicolae Balcescu - “Romanii sub Mihai - Voievod Viteazul”,
in care este descris cum Mihai a resusit sa castige batalia de la Calugareni
intervenind peronal in lupta atunci cand balanta parea ca se inclina in favoarea
turcilor.
“Mihai cugeta intru inima sa ca impregiurarea cere neaparat vreo fapta
erioca spre a descuragia pe turci si a imbarbata pe ai sai. El hotaraste atunci
a se jertfi ca alta data si a cumpara biruinta cu primejdia vietii sale. Ridicand
ochii catre cer, marinimosul domn cheama in ajutoru-i protectia mantuitoare
a dumnezeului armatelor, smulge o secure ostsaseasca de la un soldat, se arunca
in coloana vrasmasa ce-l ameninta mai de aproape, doboara pe toti cei ce incearca
a-i sta impotriva, ajunge pe Caraiman-Pasa, ii zboara capul, izbeste si pe alte
capete din vrasmasi si, facand minuni de vitejie, se intoarce la ai sai plin
de trofee si fara a fi ranit. Aceasta fapta eroica infioara pe turci de spaima,
iar pe crestini ii insufleteste si ii aprinde de acel eroic entuziasm, izvor
bogat de fapte minunate.”
Deoarece Mihai a fost intai de toate Ban al Craiovei terminatia manerului include
stema Olteniei, sub forma unui sigiliu. Stema repre- zinta un leu rampant si
incoronat care iese dintr-o coroana. Intre labele din fata se gaseste o stea
in sase colturi.
