Primul spital din Tara Romaneasca, avand o istorie de peste s9c5cn
300 de ani, Spitalul Coltea ocupa un loc de frunte in medicina romaneasca datorita activitatii de asistenta medicala, de invatamant medical si de cercetare stiintifica.
Spatarul Mihail Cantacuzino are meritul de a fi militat pentru ridicarea asezamantului din centrul Bucurestiului. Pe terenul pe care clucerul Coltea Doicescu il daruise mitropoliei bucurestene, Mihail Cantacuzino a comandat construirea unui asezamant de ingrijire a bolnavilor, care la acea vreme avea 24 de paturi: 12 pentru barbati si 12 pentru femei, separati in doua cladiri. In fiecare dintre cele doua corpuri de spital erau cate patru slujitori si ingrijitori de bolnavi. In pavilionul de barbati, ingrijitorii erau neaparat barbati si obligatoriu femei pentru zona dedicata femeilor. Doctorul trebuia sa ingrijeasca de pacienti, indiferent de starea lor sociala. Spitalul se obliga, de asemenea, sa asigure inmormantarea celor care mureau in spital.
Statuia spatarului Mihai Cantacuzino - plasata in curtea Spitalului Coltea (al carui intemeietor a fost), prima inaltata in Bucuresti (1865-1869), fiind realizata din marmura de Carrara de K. Storck. In curtea spitalului se afla amplasata statuia reprezentandu-l pe spatarul Mihail Cantacuzino , veghind parca asupra spitalului. Insa statuia este amplasata mult prea ascuns pentru a fi observata in timpul trecerii pe langa gardul acestui amplasament. Crengile copacului alaturat o acopera punand parca stapanire asupra ei.

Printre primele performante chirurgicale realizate la Coltea este o amputare practicata unui anume Costin din Metsovo. Institutia de la Coltea a avut preocupari majore in domeniul dermato-chirurgical, insa, o data cu infiintarea sectiilor, bolnavii au fost separati in functie de afectiuni.
In 1739, intregul complex de la Coltea a fost distrus de flacari. Manastirea care se afla pe acel loc, "spitalurile", spiteria (farmacia) si pivnitele au ars in intregime, fara a ramane nici o dovada despre dotarea lor initiala. Ele au fost recladite in 1837-1842 si in 1888. Treptat, institutia s-a extins, numarul de paturi a crescut, s-au infiintat sectii si clinici care au incercat sa tina pasul cu dezvoltarea medicinei pe plan european. Daca in 1704 spitalul avea 24 de paturi, in 1848 ajunge la aproape 100, la 210 in 1888 si la 502 intre 1957 si 1980. Din 2003, Spitalul Coltea functioneaza cu 400 de paturi.
Cei mai multi dintre medicii care au trecut pe la Coltea erau straini, pana in 1833, cand se instaleaza aici primul doctor nascut la Bucuresti: Ioan Serafim. La Coltea a practicat si Nicolae Kretzulescu, una dintre personalitatile medicale cele mai complexe ale secolului al XIX-lea.
Spatarul Mihail Cantacuzino, ctitorul actualei biserici, este descedent din familia Cantacuzinilor, una din vechile familii europene cu inceputuri in Franta inca de la anii 800. Din neamul lor unii au ajuns imparati pe tronul Imperiului Bizantin din secolul XIII pana la 1453, iar in timpul Imperiului Otoman multi au importante roluri politico-economice.
Spatarul Mihail Cantacuzino, nascut la 1650 din Postelnicul Constantin si sotia sa Elina, a ramas orfan de tata (acesta fiind ucis cand el avea 14 ani). In tinerete calatoreste mult prin Europa si face studii de arhitectura la Padova in Italia. Dupa ce, la varsta de 31-32 ani, merge in pelerinaj la muntele Sinai cu mama sa, ctitoreste Manastirea Sinaia (1690-1695). In continuare ctitoreste impreuna cu nepotul sau Constantin Brancoveanu Manastirea Adormirii Maicii Domnului din Ramnicu Sarat (1691-1697), singur schitul Titireciu (Valcea), bisericile Fundenii Doamnei si Coltea cu tot ansamblu (1701-1715), amintit mai inainte. Om umblat si cultivat in vremea sa, isi exercita cultura acumulata la toate aceste ctitorii ale sale. Ase-zamintele de la Coltea cuprindeau: Biserica cu hramul Sfintii Trei Ierahi si Sfanta Parascheva in mijloc, si in jur mai erau trei paraclise, unul spre miazanoapte al Cuvioasei Parascheva, unde era si locuinta arhiereului, (este cunoscut Episcopul Grigore de Coltea), altul spre rasarit cu hramul Tuturor Sfintilor si altul spre miazazi cu hramul Sfintilor doctori fara de arginti Cozma si Damian, ca si cele doua spitale de o parte si de alta a bisericii mari, unul pentru barbati si altul pentru femei si spiterie.
Realizatorul acestei statui este destul de cunoscut, el realizand si statuile care marcheaza intrarea Palatului de Justitie, operele lui K. Storck simbolizeazand Legea, Dreptatea, Justitia, Adevarul, Forta, Prudenta.