o7y15yh
In ultima vreme, ceea ce am invatat despre structura cognitiva a mintii
umane ne ajuta sa int elegem de ce multe din mecanismele create sau dezvoltate
pentru supravietuirea omului (de ex. capacitatea de a observa cu coltul ochiului
ceea ce seamana cu un tigru fugind) sunt gata de a fi exploatate de catre mecanismele irealului pe care le-am identificat mai sus. Astfel, de exemplu, sa
lua m in considerare unele din principalele caracteristici ale televiziunii:
sunetele puternice, ca rafalele de mitraliera care se propaga din televizor 24 de ore pe
zi; ruperile si taieturile bruste intre scene; folosirea frecventa a graficelor
de inalta tehnologie si a unor sunete, culori si imbracaminte bizare pentru a retine
atentia privitorilor pentru 15-20 de secunde. Acestea si alte caracteristici ale TV testate
de „somitatile” din domeniu care le-au descoperit/inventat se dovedesc
la o examinare mai atenta a fi nu mai mult decat exploatarea structurii reziduale
a mintii noastre dobandite in urma evolutiei anterioare.
Trei caracteristici ale mintii umane contribuie in special la atractia noastra
catre ireal :
1. Ce-ai fa cut pentru mine in ultima vreme?
Suntem extrem de sensibili la informat iile recente; tulburarile emotionale cum
ar fi resentimentele dureaza o perioada, apoi sunt uitate. Dezastrele teribile cum
ar fi o catastrofa aviatica atrag atentia asupra avioanelor pentru o perioada ; sunt
initiate toate genurile de reforme, apoi centrul atentiei se muta in alta
parte.
2. Nu ma deranja decat daca se intampla ceva nou si senzational.
Suntem interesati doar de „stiri”, de aparitia neasteptata a ceva
nou.
Evenimentele neasteptate sau extraordinare par a avea acces rapid in constiinta,
pe cand un zgomot de fundal care nu se schimba, o dificultate constanta,
sau o problema cronica sunt repede trecute pe planul doi. Este usor sa strangi
bani in situatii de urgenta , cum au facut cele cateva victime ale unui dezastru
care s-a bucurat de o mare publicitate; e mult mai greu sa strangi bani pentru marele
numar de victime al malnutritiei constante. Ra spundem repede lipsurilor si pericolelor. Schimba rile graduale din lume trec neobservate pe cand schimbarile
bruste sunt imediat sesizate de mintea noastra.
3. Treci la subiect!
Sistemul mental determina semnificat ia orica rui eveniment, relevanta sa pentru
o persoana. In acest proces, el arunca in afara aproape toate informatiile
care
ajung la noi. Din miliardele de frunze pe care le-ai vazut vara trecuta, de
cate iti mai amintesti ? O sageata rosie care-t i trece prin fata ochilor poate insemna
ca sotia ta a venit acasa intr-o masina rosie, dar tu nu observi stimulul
vizual, ci doar semnificatia sa. O sirena este infricosatoare fiindca inseamna
ca politia vrea sa opresti.
Mintile noastre sunt facute sa simplifice, sa faca ordine intr-o lume
care adesea este la fel de haotica pe cat pare. Cand facem astfel, nu
numai ca respingem o mare parte din informatiile cu care intra m in contact, dar
si pastram, mult dupa ce si-au pierdut utilitatea sau valabilitatea, scheme vechi
si fragmente de informatie. Aceste caracteristici ne ajuta sa explicam unele dintre
celelalte „mari” descoperiri ale industriei divertismentului/celebritatilor.
Industria castiga de pe urma marii noastre nevoi de modele simplificatoare
prin exploatarea sa la maxim. Ea face exces de simplificari. Realizeaza ca cei cativa
care pot reusi ca celebritati pot avea povesti complexe sau pe mai multe planuri
si totusi supravietuiesc in constiinta publicului. Complexitatea duce
la pierderea unei identitati clare. Iata de ce este atat de importanta o poveste clara,
simpla, fara ambiguitat i si pe un singur plan, si mai ales una care poate fi spusa
o perioada nedefinita de timp.
Vorbind despre mintea umana, trebuie sa analizam perceptiile umane, ansamblul de manifestari psihice de baza care face transferul elementelor constitutive ale realitat ii in constiinta umana.
Perceptiile
Perceptiile sunt reflectarile in constiinta ale unui obiect sau fenomen
din realitate, prin actiunea nemijlocita a acestuia asupra organelor de simt.
Perceptiile reprezinta o conduita psihologica prin care un individ isi
organizeaza senzat iile si ia cunostinta de real. Cele trei caracteristici ale perceptiilor
deosebit de importante in comunicare sunt urma toarele: perceptiile au calitatea
de a fi empirice, invatate si selective.
Perceptiile sunt empirice
Unele perceptii se formeaza usor. Obiectele fizice obisnuite nu ne fac prea
multe probleme odata ce am invatat ce sunt. Putini oameni sunt incapabili
sa recunoasca un automobil, o minge de fotbal, o casa , s.a.m.d., doar daca, desigur,
au vreun tip de incapacitate senzoriala sau afectiune neurologica . Pe de alta
parte, o persoana care are de-a face cu o moneda straina pentru prima oara probabil ca nu va sti cu siguranta cat de mult i bani are.
Un alt exemplu: ati intalnit vreodata un tip pe care credeat i ca-l
cunoasteti si v-ati apropiat de el spunand ceva de genul „Salut !“, ca
sa nu ara tati ca nu sunteti siguri ca el e ? Aceasta experienta comuna apare de obicei cand
nu suntem capabili sa ne uitam bine la o persoana . Suntem incapabili sa raspundem
la toate intrebarile necesare pentru a ne da seama cine este persoana.
Pe scurt, ne lipsesc informatiile adecvate si, prin urmare, ezitam.
Si mai complicate sunt perceptiile care implica experiente interioare. Pana
aici, am vorbit despre experient e legate de fenomene care sunt externe receptorului - pe scurt, despre lucrurile „din afara“. Nu tot ceea
ce simtim, totusi, este exterior noua. Corpurile noastre reactioneaza la toate tipurile
de senzat ii interne, dar noi nu stim intotdeauna care este sursa stimulilor.
Cand acest lucru se intampla, e greu sa interpretam ce „simtim”.
Corpurile noastre ne vorbesc, dar noi nu intelegem intotdeauna ce ne spun.
Neliniste este termenul folosit frecvent pentru senzatia de natura necunoscuta . Desigur, nu toate senzatiile pe care le avem fara a le cunoaste
cauza sau originea intra in categoria nelinistii. Daca ai o durere, de
exemplu, pot i sa-ti dai seama ce ai fara sa stii de ce o ai.
Deoarece in general ne lipsesc informatii complet satisfaca toare pentru
interpretarea experientelor, majoritatea perceptiilor noastre sunt empirice
intr-o oarecare masura. Din fericire, conjunctura ne ajuta adesea sa stabilim ce ne
spune un anumit stimul. Daca pulsul incepe sa va creasca si degetele va
tremura
in prezent a cuiva care va ameninta, probabil ca veti interpreta aceste
caracteristici fiziologice drept simptome ale fricii. Daca comentariile sunt
doar ostile, simptomele pot reflecta mania. Pe de alta parte, imediat dupa
sau in timpul unui raport sexual, aceleasi senzatii fizice pot fi interpretate ca fiind
simptome ale pla cerii.
Perceptiile se invata
Interpreta rile pe care le da m experientelor, in special cele referitoare
la starile interioare ale altora, nu sunt innascute, ci invatate. Indiferent
daca prin condit ionare sau prin experiente repetate, oamenii incep sa ataseze anumite
int elesuri unor semne si grupe de semne. Un semn este orice lucru care
reprezinta altceva. De exemplu, un tomberon rasturnat poate fi interpretat ca
semn ca un caine e liber prin zona sau ca un vandal a trecut pe acolo.
Ar putea fi un semn si pentru multe alte lucruri, cum ar fi un vant puternic, un sofer
neglijent, sau faptul ca persoana care l-a scos afara l-a pus pe o panta prea
mare pentru a ramane in picioare.
Combinatiile de semne ne ajuta sa determinam ce este adevarat intr-o situatie data . O multime de copaci scosi din rada cini langa tomberon
scoate din calcul teoria cainelui si a vandalului, cu exceptia cazului in care
ne gandim la un caine foarte mare sau un vandal foarte puternic. Ideea este ca legaturile
dintre semne si lucrurile pe care le reprezinta se invata de-a lungul timpului.
Individul care va intreaba de ce sunteti manios a invat at probabil
ca unele caracteristici fizice, cum ar fi tonul vocii, privirea si diferite configuratii faciale sunt
semne ale maniei. Cum sugereaza exemplul cu tomberonul, totusi, aceleasi semne
semnifica adesea mai multe lucruri.
Un tip special de semn care este esent ial pentru comnicare este simbolul.
Un simbol este orice lucru pe care-l alegem intentionat pentru a reprezenta
altceva. Lega tura dintre un simbol si ceea ce reprezinta este de obicei arbitrara.
Nu exista nici o relatie necesara intre cuvantul scaun, de exemplu,
si obiectul pe
care-l identifica m cu acest nume.
Odata ce am invatat o anumita conexiune, devine din ce in ce mai
greu sa avem in vedere alte posibilitati. Perceptiile devin stabile. Acesta este
unul din motivele pentru care oamenii pot pa rea adesea a fi atat de siguri ca
stiu ce se petrece in mintea altora. Acest tip de invat are, ca si altele,
este dificil de corectat, si unii indivizi devin aproape imuni la posibilitatea ca perceptiile
lor sa se insele.
Stereotipuri
Perceptiile care rezista schimbarilor realiste au adesea ca rezultat formarea stereotipurilor. Un stereotip este o parere fixa despre caracteristicile
comune ale obiectelor dintr-o clasa de obiecte care ignora diferentele individuale. Un stereotip cultural este o parere fixa despre un grup de oameni,
uniti de unele caracteristici comune, care nu tine seama de diferent ele dintre
membri. Stereotipurile culturale sunt adesea defavorabile. Unul din aspectele
mai inselatoare ale stereotipurilor culturale este ca informatiile despre
un singur individ sunt adesea generalizate la grupuri intregi de oameni.
Stereotipurile culturale pot afecta conceptiile si imaginea oamenilor in
proprii lor ochi. Perceptiile altora legate de noi pot afecta modul in
care ne privim noi insine. Daca o persoana este tratata in mod persistent
ca si cum ar avea unele caracteristici nedorite, acea persoana ar putea, cu timpul, sa inceapa
sa arate acele caracteristici.
Deoarece dorim sa avem o comunicare constructiva, una din principalele noastre sarcini este sa depasim efectele negative ale stereotipiilor. Aceasta
sarcina este vitala cei aflat i in pozitia de lideri.
Stapanirea capacitatilor de comunicare. Combaterea stereotipurilor culturale si a alor percept ii gresite
La un anumit moment, fiecare dintre noi s-a facut vinovat de neintelegerea sau ra nirea altora, ca urmare a faptului ca percept iile
pe care ni le formasem erau false. In mod asemanator, toti am folosit candva un
stereotip cultural pentru a descrie un grup de oameni. Perceptiile gresite de toate tipurile,
inclusiv stereotipurile culturale, rezulta din insasi natura lor - faptul
ca perceptiile sunt empirice, invat ate si selective. Dar nu ne putem opri
aici. Iata cateva moduri in care va puteti imbunatati capacitatea de
a va forma perceptii exacte si corecte:
1. Ganditi-va daca aveti destule informatii ca sa va formati o perceptie
exacta.
V-ati facut o impresie despre ceilalti bazata doar pe una sau doua surse de
informatii? Trebuie sa va schimbati perceptiile datorita unor informatii suplimentare sau a unor conditii schimba toare ?
2. Verificati exactitatea interpretarii pe care ati dat-o semnelor si simbolurilor
folosite pentru a va forma percept iile. Ar putea aceste semne si simboluri
sa aiba alte semnificatii decat cele pe care le-ati dat dvs. ?
3. Analizati-va concentrarea atentiei. V-ati format perceptiile doar pe baza
a catorva caracteristici ale unui obiect, persoana, sau idee ? Ar fi putut
sa va scape ceva care v-ar fi schimbat perceptiile ?
Perceptiile sunt selective
Nimeni nu poate fi atent in acelasi timp la tot ce este legat de obiectul
perceptiei. Unele caracteristici ies mai mult in evidenta decat
altele. Prin urmare, ceea ce percepem este determinat in mare masura de concentrarea atentiei.
Daca va indoiti, incercati urma torul exercitiu. Cereti prietenilor dv.
sa va spuna al cui portret este pe fata bancnotei de o mie de lei. Este de prevazut ca cei mai
mult i vor spune: „Mihai Eminescu” si vor avea dreptate. Apoi intrebati-i
ce culoare are fata bancnotei. Multi nu vor sti. Ne atrage atent ia portretul persoanei
de pe fat a bancnotei, deoarece, alaturi de alte motive, vrem sa fim atenti sa nu-i
dam cuiva alta bancnota . Suntem atent i la numerele de pe bancnote din acelasi
motiv, dar deoarece numerele care arata valoarea apar de mai multe ori, ele fac mai
put in obiectul atentiei noastre.
Deoarece perceptiile sunt selective si observatorii au tendinta de a se concentra doar asupra catorva caracteristici ale obiectului perceptiei
si, la un moment dat, doua obiecte care au aceste trasaturi in comun pot fi cu usurinta
confundate. Multe persoane au fa cut inchisoare din cauza unui martor
ocular care le-a identificat gresit, observand doar unele tra sa turi proeminente
ale adevaratului criminal care semanau foarte mult cu cele ale nefericitului suspect.
Factorii care influenteaza perceptiile
Deoarece perceptiile sunt invatate, inseamna ca factorii care influenteaza
invatarea influenteaza indirect si perceptiile. Cei mai semnificativi
factori sunt convingerile, motivele si atitudinile. Termenul convingere se refera la pa rerile
unei persoane despre ce este adevarat. Motivul este cauza din spatele unei actiuni care-l face pe un individ sa se comporte intr-un anumit fel. In
sfarsit, atitudinea este inclinarea unei persoane de a evalua obiectele perceptiilor
sale favorabil sau defavorabil.
Convingerile
In 1989, stirea despre un drapel care a fost ars a fost in centrul
atentiei.
Presedintele Bush a tinut un discurs oficial in sprijinul unui amendament
constitutional care sa interzica actele de acest gen, considerate de el forme
de profanare. O persoana care are convingeri puternice despre ce inseamna
sa fii patriot poate percepe un drapel arzand sau, mai precis, persoana care
face acest lucru, intr-un mod deosebit de negativ - ca fiind rau, reprobabil, de
nedorit, jignitor, s.a.m.d. Pe de alta parte, cineva care crede ca drapelul este doar
un simbol, ca materialul din care este fa cut nu are nici o semnificatie luat izolat,
sau
ca distrugerea sa nu afecteaza in nici un fel ceea ce simbolizeaza el
va percepe probabil diferit acest act. El il poate vedea pe cel care arde steagul
ca facand un gest prostesc, lipsit de intelegere, si chiar patetic. Unii l-ar considera
chiar erou.
Exemplul cu steagul de pe Arcul de Triumf.
Motivele
Ca si convingerile, motivele influenteaza perceptiile. O masina noua ni se pare mai buna cand avem nevoie de una decat atunci cand doar
o privim.
Mancarea miroase mai bine si are gust mai bun cand ne e foame decat
cand abia am mancat. Un superior i se poate parea mai amenintator unui angajat care
cauta sa fie avansat intr-o institutie decat atunci cand angajatul
este multumit de pozitia sa prezenta . Un coleg de camera tacut ii pare mult mai simpatic
studentului care vrea sa invete pentru examen decat atunci cand
vrea sa vorbeasca despre o problema personala. Motivele se nasc din nevoi si se concentreaza pe reducerea sau satisfacerea acestor nevoi. In functie de
motivatiile unei persoane, parerile sale in legatura cu unul si acelasi
obiect pot varia considerabil.
Atitudinile
In sfarsit, atitudinile pot influent a percept iile. Daca nu va
place o persoana, adica o evaluat i in mare masura in termeni defavorabili,
probabil ca veti vedea comportamentul acelei persoane diferit in comparatie cu o persoana
care are o atitudine favorabila . Veti considera ca o persoana care va place
este competenta, atenta , inteligenta, profunda si sociabila . Pe de alta parte,
daca nu va place persoana, veti considera ca exact acelasi comportament reflecta incompetenta , neatentie, prostie, superficialitate si ra ceala .
Cum influenteaza percept iile comunicarea. Perceptiile influenteaza atat
producerea, cat si receptarea mesajelor. In primul rand, ele
afecteaza ce si cum spun produca torii mesajului. In al doilea rand, perceptia afecteaza
modul in care cei care recepteaza mesajul ii atribuie semnificat ie si reactioneaza
fata de el.
Influente asupra producerii mesajelor. Sa presupunem ca stati in dormitor,
invatand pentru examen, si auziti un ciocanit din directia usii.
Ciocanitul cere mai multe ra spunsuri, cum ar fi „Da”, „Ce e?” sau „Intra“.
Acum sa presupunem ca ciocanitul este foarte tare. Acest lucru va poate irita si va poate face
sa formulati unul din raspunsuri intr-un mod ostil. Desi persoana care ciocane
poate doar a vrut sa se asigure ca ati auzit-o, o interpretare invat ata
anterior a unui ciocanit puternic ca fiind semn ca o persoana este agresiva si respinga
toare, va face sa raspundeti intr-un mod care va arata iritarea.
Influente asupra a ceea ce se spune. Realitatea perceputa influenteaza puternic mesajele pe care le producem. Acest efect este cel mai puternic in
motivele si intentiile pe care le atribuim celorlati oameni.
Alte exemple pot intari acest punct de vedere. Profesorul vede un student
cascand in timpul cursului si se simte obligat sa-l intrebe:
„Te plictisesti cumva?” Un angajat primeste o ma rire de salariu mai mica decat
se astepta si i se plange sefului: „stiu ca nu va place de mine, dar cred ca marirea
asta este insulta toare”. Cineva nerabdator sa ia cina ii spune partenerei
sale: “Vrei sa ajungem acolo chiar cand inchid ?” In sfarsit,
o persoana care a fost insultata de un prieten raspunde: “stiu ca n-ai vrut”.
In fiecare din aceste cazuri, percept ia intentiilor sau motivelor celeilalte
parti poate fi foarte corecta sau inexacta. Din momentul in care perceptia
s-a format, totusi, persoana presupune ca este corecta. Reactiile din primele patru
cazuri ar putea afecta mult relatiile, care ar putea ajunge chiar la punctul
de conflict. In ultimul caz, deoarece perceptia gresita nu-l discrediteaza
pe celalalt, ar putea sa nu da uneze in plus relatiei, dar nerecunoasterea faptului
ca insulta este deliberata ar putea face scopul sa para naiv, ridicol sau chiar prostesc.
Aceste tipuri de perceptii nu sunt singurele care afecteaza producerea mesajelor. Perceptia care va ameninta intr-un fel va poate face sa va
exprimati frica. Perceptia ca ati beneficiat de pe urma comportamentului altora va poate
face sa va exprimati aprecierea. Prezent a unei trasaturi deosebit de evidente
a unui obiect poate avea ca rezultat comentariile dvs. despre el. „Ia uite
ce gras e
!“ (Copiii sunt mai ales capabili sa spuna in public ceva ce au
observat la o persoana sau obiect, atunci cand pa rintii lor ar prefera sa nu le impartaseasca
si altora perceptiile lor).
Influente asupra formularii mesajelor. Cand folosim expresia cum este
formulat un mesaj, nu ne preocupa exclusiv calitati cum ar fi tonul vocii sau
fluenta. Formularea este legata si de alegerea limbajului. De exemplu, cuvintele
Mda si Alo au amandoua acelasi continut cand raspunzi la telefon.
Mda, totusi, este o alegere mai probabila cand cineva gaseste convorbirea plictisitoare
decat atunci cand asteapta un telefon important.
Un alt exemplu: sa presupunem ca il percepeti pe unul din superiorii dvs.
ca fiind o persoana autoritara si care se considera foarte importanta - tipul
care este obisnuit sa se impuna . Sa mai presupunem ca dvs., ca subordonat, trebuie
sa va supuneti cererilor superiorului dvs., atata timp cat ele cadreaza
cu relatia profesionala , desigur. Sa presupunem ca superiorul este in pozitia de
a pedepsi lipsa de ascultare. In sfarsit, sa presupunem ca superiorul v-a
cerut ceva, de exemplu: „Vreti sa va duceti jos sa-mi aduceti raportul vanza rilor
de luna trecuta, va rog ?” Chiar daca mesajul contine cuvintele „te rog”,
fa ra indoiala ca interpretati ruga mintea ca pe un ordin. Putin nemultumit, dati un raspuns acceptabil, cum ar fi: „Da, domnule” sau „Da, doamna“.
Daca acelasi lucru v-ar fi cerut de un coleg pe care il simpatizati, ra spunsul dvs. ar putea
fi mai obisnuit:
„Sigur”, „Cu placere” sau „Imediat”.
Toate cele patru moduri de exprimare a supunerii in exemplul nostru au
acelasi continut. Le diferentiaza modul de exprimare. Raspunsurile exprima mesaje relat ionale. Un mesaj relational este un mesaj care exprima sentimentele
persoanei care comunica ceva fata de persoana cu care interactioneaza.
Perceptiile sunt deci importante atat pentru ceea ce spunem cat
si pentru modul
in care o facem. Exista insa inca un aspect al perceptiei/comunicarii
legat de modul in care perceptiile influenteaza receptarea mesajelor.
Influente asupra receptarii mesajelor. Comunicarea implica transmiterea de simboluri. In calitate de persoane care comunica ceva, noi alegem simboluri
(de obicei cuvinte si indicatori nonverbali specifici) pentru a ne reprezenta
gandurile si sentimentele. Aceste simboluri sunt considerate semne a ceea
ce vrea sa spuna produca torul mesajului. Mesajul dintr-o tranzactie de comunicare
este intotdeauna acela pe care receptorul il construieste din interpretarea
pe care o da simbolurilor pe care le transmite producatorul mesajului. In functie
de modul in care receptorul asociaza o semnificatie, reactiile sale vor fi
diferite. In mod clar, perceptia este strans legata de acest proces. Mai precis, perceptia
afecteaza asocierea semnificatiilor si reactiile ce urmeaza .
Influente asupra asocierii de semnificatii. V-ati intrebat vreodata de
ce celebritat ile apar atat de frecvent in reclame si programe comerciale
? Pentru un motiv oarecare, asocierea unei celebritati cu un produs pe care suntem indemnat
i sa -l cumparam face acel produs, din punct de vedere al perceptiei, diferit
de ceea ce este atunci cand este asociat cu altcineva.
Cu multi ani in urma psihologul Solomon Asch a incercat sa explice
puterea aparenta a unor surse prestigioase in schimbarea atitudinilor.
Dupa studierea problemei, el a ajuns la concluzia ca nu atitudinile sunt cele care
se schimba , ci obiectul perceptiei. Cu alte cuvinte, cand un atlet celebru
ne
indeamna sa mancam o anumita marca de cereale, de exemplu, vedem
acea marca ca fiind mai atractiva si hranitoare. Din punctul de vedere al celui ce
percepe, marca pe care o promoveaza atletul nu este identica cu cea pe care
o vinde altcineva. Pe scurt, produsul este o alegere mai buna. Deoarece sursa
mesajului afecteaza perceptiile legate de el, caracteristicile vedetei pot fi
strans legate de efectele mesajului.
Influente asupra reactiilor. Indiferent daca distorsiunile in perceperea
unui mesaj sunt rezultatul caracteristicilor producatorului sau receptorului de care
sunt legate, reactiile oamenilor pot fi afectate in cateva moduri
importante.
Incercati sa va amintiti ultima cearta pe care at i avut-o. Ati spus lucruri
de genul: „Nu asta am vrut sa spun”, „Vreau sa spun ca ...”
sau „De ce imi atribui
intotdeauna lucruri pe care nu le-am spus?” Cearta poate ca a pornit
de la ceva inocent spus de dvs., de exemplu: „De ce nu ne uitam la TV ?” Din
punctul dvs. de vedere, ati sugerat pur si simplu cum sa va petreceti timpul. Din perspectiva
repondentului, comentariul reprezinta o decizie, care poate determina raspunsul:
„De ce trebuie sa facem intotdeauna numai ce vrei tu ?”
Perceptiile distorsionate pot functiona uneori in avantajul producatorului
mesajului. Ca sa folosim doua din exemplele anterioare, cand oamenii vad
ca
intr-o reclama, o marca de cereale este prezentata ca fiind mai buna decat
in realitate, cel care face reclama are o posibilitate mai mare sa le influenteze
rat iunea si comportamentul. Deoarece ambiguitatea creste posibilitatea de
asociere - si asociere gresita - de semnificatii, tendinta de a fi vag cand
claritatea poate provoca o react ie negativa este recomandata uneori ca strategie de comunicare. Strategia este denumita ambiguitate deliberata. Ambiguitatea deliberata este frecvent evidenta in declarat iile publice ale persoanelor
oficiale asupra unor probleme cum ar fi avortul si taxele. In general, totusi,
exista putine dovezi care sugereaza ca perceptiile distorsionate ajuta comunicarea efectiva.
Mai probabil, ele functioneaza in dezavantajul celui ce comunica ceva.
Daca scopul dvs. este sa fit i inteles, percept iile gresite nu va ajuta .
Daca scopul dvs. este sa influentati, puteti reusi, dar nu neaparat in modul in care
dorit i.
Cand o alta persoana percepe gresit ceea ce ii spuneti sau il
indemnat i sa gandeasca , simta, creada sau faca, puteti reusi doar sa iritati persoana,
sa creati antagonism, sa incurajati conflictul, sa creati rezistenta, sau chiar
sa-l trimitet i
intr-o directie diferita de cea care intentionati.
Intr-o alta ilustrare a modului in care perceptia gresita poate
influent a reactiile receptorului, un parinte care isi exprima grija in legatura
cu performantele scolare ale copilului poate fi caracterizat ca pisalog. In
loc sa recunoasca motivul real, copilul se simte tras la raspundere si isi arata
resentimentul invat and chiar mai slab. In mod similar, modul
in care preocuparea pentru consumul de alcool este exprimata de administratorii de colegiu poate fi considerata un atac asupra drepturilor studentilor. In
loc sa asculte, cineva ar putea pur si simplu sa respinga aceasta preocupare ca fiind
inca un simptom de „vederi invechite”.