1. Aria de interes in abordarea structurilor urb. aria de interes-supraf. din terit. inclusa unei limite tipuri de arii de interes: a. izocrona (?!)-raportare exclusiva la un centru de interes in coroborare cu timpul de parcurs b. de atractie- rap. exclusiv la centrul de interes in raport elem. de factura subiectiva c. de influenta- rap. exclusiv la centrul de interes in raport cu raza de influenta teoretica a centrului respectiv. d. de convergenta -; raportata la centre de interes resp. si totodata la centrele de interes vecine, de acelasi nivel g2d8dx
Princ. suparapunerilor ariilor de interes ex.: Bucuresti-centrul istoric-in toate sectoarele, suprapunere ineficienta si ilogica a unei limite administrative peste o limita cu caracter structural
Structura urbana- totalitatea rel.ce se stabilesc in terit. urban intre elem. constitutive ale org. urban. aria de interes a limitei-determinata de de obiectivul limitei (scopul)-reprezinta coerenta/lipsa de coerenta a sistemului
· Exista o coerenta si la nivel grafic
· daca dantelarea este perfecta => exista o stare de coerenta minima
· limite care prin procedeul de definire evidentiaza niste arii de competenta care influenteaza foarte mult.
· Aria de interes (a limitei) este dependenta de centru

Unitati de echipament

· Elemente subiective -; ambianta, cultura, elem. socio-econom

Cumpana de interese

- aria de competenta functionala -; aria in care ar pute aexista respectivul teren

2.Abordarea in variante a studiului urbanistic studiul de tema- etapa in procesul de cercet./proiectare metodologie de studiu- se analiz. caract. retelei de elem. => MORFOLOGIA/SCARA DE CRESTERE/MATRICE DE CRESTERE studiul trece la texturi -> analiza calitativa a ocuparii terenului-scari de ordonare scheme funct-pe categ. de funct. (retele de dotari)-concretizari ale diverselor posibilitati-rez. scheme funct. cu variante
MODEL FUNCTIONAL- coroborarea tuturor schemelor functionale coresp. funct. -;prin suprapunerea div. variante-rez. o multitudine de modele functionale(ANALIZA LA NIV. DE MODEL)
INFO-verific. si analiza comparativa a variantelor de dezv. urbana propuse pe parcurs. abordarea metdologica trebuia sa cuprinda: * analiza functiunii urbane ** analiza comparativa a variantelor
MODEL FUNCTIONAL OPTIM- model funct sau de echipare care se releva ca valoare globala a starii de funct. partiala si efectiva
MODEL SPATIAL- se trece la analizarea ocuparii spatiului-rez. MODELE DE OCUPARE A SPATIULUI, care, pt. fiecare var. in parte se releva ca evaluare globala a starii de efectiva functionalitate
MODEL. FUNCT. + MODEL. SP.=PARTIU URBANISTIC
1. analiza efectiva asupra existentului
2. in variante-structura urbana restructurabila sau noua
- variantele de dezvoltare reprez. o imagine intuitiva cu privire la posibil. de dezv. ale orasului, sa se verifice coerenta lor, sa se cuantifice elementele care sunt supuse procesului de analiza comparativa;
- variantele de dezvoltare, verificare cu modele matematice, sunt supuse procesului de decizie;

3, Ambianta in cadru urban elem. de cadru urban transpun in teritoriul urban sist. de activ. urbane, se constituie cu o anumita config. a spatiului in rap. cu activ. pe care le inglobeaza, cu conditiile si nevoile ambientale; sp. aferent unei activit. este deci o adecvare coresp. a sp.
Adaptarea spatiala nu este numai functionala, ci si sociala, econom., biol. in plan spatio-receptor (?) se exercita nevoia estetica, etica psihol.?nevoia de ambient- impune calit. complexa a sp. urban ca factor in formarea si definirea unui comport. (?) ambianta- (mediu fizic/moral/social in care se afla cineva ) este proprie sp. urban care este creeat prin exercitarea functiunii si subliniaza suplimentar un mod subiectiv de intelegere a sp. Urban. str. sp. urban=exprimarea fizica a struct. functionale si a contextului social/uman in care se constituie. -; raspunde indirect unui ansamblu de nevoi, prin interm. str. funct., si direct unui ansamblu de senzatii considerate etic, estetic si psiho-social.
Daca cele doua trasaturi nu se exprima, complementar, apre starea de insuficienta (potrivire intre functie si ambianta, luata ca forma); sunt cazuri cand functia este inclusa artificial unor spatii neutre; o alta conditiona a spatiului urban este de natura temporala, ea trebuie sa corespunda in timp.
Structura spatiala urbana raspunde indirect unui ansamblu de nevoi, prin intermediul structurii functionale, si indiredct unui ansamblu de senzatii considerate etic, estetic si psihosociale in timp.
Cadrul urban- se realizeaza printr-o acumulare spatiala care are la baza asocierea de sp. urbane-condusa de o legitate care serveste atat intereselor obiect. de prelucrare a spatiului cat si intereselor subiective (omul-producator si beneficiar)

4.Aditionalul in restructurarea urbana actiunile de (re) structurare sunt actiuni de (re)ordonare a elementelor intr-un sistem. sprijinindu-se pe zonificarea multifunctionala, procesul de restructurare pretinde introducerea integrarii ca mijloc de organizare a vietii in cadrul urban.
ADITIONAL- orice aport constitutiv care apare la nivelul structurii functionale sau configurative, in urma operatiei de modernizare, mai ales in urma constructiei urbane. aditionalul este situat distinct fata de existent in organismul urban restructurat -; se concretizeaza cantitativ si calitativ (in sine sau in raport cu existentul) aditionalul este un subsistem; organizarea este influentata de pozitia in teritoriu astfel:
- CENTRAL-un nou ansamblu central;
- PERIFERIC- zona marginla restructurata;
- ADIACENT-PERIMETRAL-cartier care se realizeaza in continuarea perimetrului construit;
- EXPERIMENTAL- cartier aparte (platforma industriala in afara existentului)
Zonificare -; in acceptul de astazi, stare de cooperare a act.-integrare; produs struct. al suprapunerii si intrepatrunderii (pana la integrare) a diferitelor tipuri de elem. de viata urbana, ceea ce nu infirma notiunea de ordine

5. Abordarea complexa, filosofico-analitica a restructurarii urbane
1. Abordarea operational-analitica; determina functional solutia, pornind de la existent si folosind experienta drept model ; este incompleta, deoarece renovarea (parte a restructurarii) se sprijina pe obiective care nu sunt definite rigid, nu sunt determinate clar si aceasta din cauza imposibilitatii de a cunoaste modul in care se va desfasura existenta urbana viitoare.
2. Abordarea filosofica- restruct. trebuie sa realizeza un echilibru intre valorle materiale si cele spirituale, umaniste; problema calitatii vietii, in cadrul procesului de modernizare, o atrage dupa sine pe cea a calit. omului, ceea ce implica completarea metodologiei analitice opaerationale cu o metoda filosofica; apare, in plus, problema abordarii etice
3. Abordarea etica- se refera la atitudinea organelor de decizie si proiectare care sunt obligate sa ia in considerare necesiatile reale ale societatii, sa nu impuna o solutie straina de spiritul locului si al oamenilor; arhitectii au o responsabilitate deosebita pe linia intelegerii societatii existente. ; este un aspect al politicii urbane apar mai multe probleme: echilibrul centru-periferie , utilizarea terenului, centrul raportat la populatie modernizarea este dependenta de nevoile populatiei -; studiul de urbanism trebuie sa cuprinda un studiu asupra populatiei. motivatiile restructurarii sunt: reevaluarea istorica, arhitecturala, arheol., artistica; utilizarea insuficienta a terit.; necesit. imbunat. cond. de viata actiunile de restructurare- sunt actiuni de reordonare a elem. intr-un sistem, sprijinindu-se pe integrare ca mijloc de reorg. a vietii in cadrul urban.

6. Analiza matriciala-instrument de lucru in studiul de structura urbana
(Principiul de functionare/continut/situatie)
- in urbanismul functionalist -; principiul separarii/zonificarii functionale;
- in ubanismul modern -; princ. separarii intre activitati;
- ORASUL:- sistem complex;
- cresterea structurala nu doar in marime, ci si in complexitatea rel. dintre parti.
- ANALIZA MATRICIALA -; analiza sistemica a orasului d.p.d.v. al sistematizarii
(sistematizare:
· ansamblul de marimi tehnice economice si legislative relative la spatiile de locuit, la desfasurarea activitatii, la repaus, la circulatia oamenilor si a materialelor, care se iau in scopul asigurarii unor cond. de viata optime;
· ramura a urbanismului care se ocupa cu proiectarea si reorg. stiintifica a asez. urbane si rura
· - punct de plecare in elucidarea unor aspecte ale proceselor de dinamica urbana si al modului in care sunt reglementate de catre edilii orasului.
Elem. de cadru urban: cadru natural / unitati econ. / dotarile urbane / forta de munca / populatia / locuintele / spatiile plantate / echipamentele…
- in cadrul unui sist. fix, el. este legat, direct sau indirect, de toate celelalte elemente ale sist. =>
- RELATII: - CALITATIVE (dotari urb. / populatie)
- SPATIALE (dotari urb. / locuinte)
A. MATRICEA PATRATICA:
- pe fiecare latura -; activitati (A,B,C,D…) => tablou de rel. intre activitati, notate cu simboluri.

B. MATRICEA NEPATRATICA:
- rel. intre activitati si zone operationale (din teritoriu) spatii;
A,B,C,D,… - activitati; 1,2,3,4,… - spatii.
ð ce fel de activitati pot pune in spatiul x? unde pot pune spatiul B? (simboluri “+”, “-“ compatibile sau incompatibile)

- evidentiaza adaptarea spatiului la activ. resp.: adaptarea ideii la spatiu; adaptarea spatiului la idee; adapt. functiunii. la spatiu; adpt. spatiului la functiune; adapt. activ. la spatiu; adapt. spatiului la activ.
SITUATIE: mobilul uman: subiectiv / obiectiv => pretinde o activitate.
ACTIVIT. DE MUNCA -; obiective
Mobilul meu este obiectiv pt. ca impune o activ. pe care vreau sa o desf.;
Mob. meu este subiectiv pt ca impune altor oameni o activ.
OBS. pe baza matricei structurii urbane se poate intocmi o reprez. simplificata (grafica) a sist. urban.

7. Cerinta functionala si echilibrul organismului urban- situatii caracteristice

functia-trebuie inteleasa ca producatoare a unei proprietati intr-un sistem si ca rezultand dintr-o anumita caracteristica a sistemului respectiv. Astfel rezulta cerinta functionala functionalitatea- capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de pastrare); de pastrare a trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege trasatura care contribuie la mentinerea starii sitemului respectiv, indiferent daca aceasta convine sau nu) cerinta functionala -; implica, in realitate, atat mentinerea dar si modificarea unei functii. modul de interpretare a cerintelor functionale se transporta, impunandu-si consecintele, la nivelul cadrului urban si al culturii urbane. cercetarea interdisciplinara sporeste sansele sesizarii corecte a starilor, oferind camp deschis cerintelor functionale reale (in sensul depistarii lor si al aprecierii cantitative si calitative in contextul existent si posibil in viitor) ea apare intr-un anumit terit. urban si rezulta din starea acelui teritoriu. Ea nu poate fi impusa terit. printr-o simpla decizie, deoarece:
- ca ipostaza a mobilului urban angajta in dezv. organismului urb., c.f. este si un produs al starii de echilibru a sistemului de elem. de viata urbana, semnaland o iminenta modificare a echilibrului intr-o anumita directie. ;
- desi cerinta functionala apare in cadrul elem. de viata urbana determinate functional, ea opereaza prin intermediul elem. de viata urbana determinate functional-ambiental si vizeaza cadrul urban; cerinta functionala are un caracter activ echilibrul organismului urban- superficial, prin pastrarea fortata a unei trasaturi; intrega activitate de sistemat. conduce dezbateri pt. pastrarea unor astfel de trasat . pozitive sau pt. introducerea unora noi, deci modificarea unor functii; pot aparea posibile erori in cursul dezv. urbane, datorita unei cunoasteri superficiale a aspectelor ext. ale faptelor si starilor. rez. decizii care cauta EFECTUL si nu CAUZA; prezenta artificiala a unor stari care nu mai corespund (ex: spatiul urban pietonal intr-o zona urbana de mare interes -; zona NV a Pietei Unirii). pot fi cerinte functionale:
· CENTRIPETE: care se pastreaza in interiorul sistemului si care nu conduc decat la o reasezare a alem. sale
· CENTRIFUGE: care tind in afara sistemului, propunand o extindere a acestuia, prin acapararea de noi elem. sau prin integrarea cu un alt sistem. integrarea la niv. vietii urbane, a unor sist. existnte, impune modif. structurii funct.-rez. restructurarea - apare cand satissatisfacerea problemei se poate face in afara sist. respectiv-rez. ca sist. respectiv dispare, nu mai are nici o valoare.
· CENTRIF.-CENTRIPETE- traieste in afara sist., dar se intoarce in centrul lui

cladire cu val. f. mare care trebuie absorbita de centru

elem. adus in sist. sp. din centru (el se poate percepe din centru, prin reconsid. compozitiei centrale care sa permita perceperea elem. direct din piata cerinta functionala tinde spre anularea/dezvoltarea unor functii existente sau spre introducerea si antrenarea unor functii noi pt sitemul/ zona respectiv(a).
In realitatea urbana se constata un proces de evolutie a cerintei functionale de la formare pana la afirmare trebuie evitata faza brutala-sa se asigure o evolutie fireasca, prin introducerea treptata a procesului reformativ cerinta functionala impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urban, prin intermediul unei reorientari a functiei, a unuia sau a mai multor elem. ale sist. respectiv.

8. Categorii de modele utilizate in sistematizare in raport cu gradul de generalitate si scopul utilizarii lor.

grad de generalitate
1. in funct. de intinderea modelului -;M. SPECIFIC; M. GENERAL
2. in funct. de profunzimea modelelor -; M. GLOBAL; M. PARTIAL-orizontal si vertical
Ex.: o localitate poate fi reprezentata prin PUG(schita de sistem) care reflecta caract. global; insotit si de un plan de trafic?caract. partial-vert. in tema-program- studiul M. GLOBAL; studiul M. PARTIAL; analiza solutiei dpdv cantitativ si calitativ raport intre real si UTOPIC scopul utilizarii modelelor a. M. analitic-descriptiv-rol aplicativ, analiza a raportului cauza-efect b. M. planificativ- implica factorul politic in teritoriu prin decizie c. M. predictiv- ofera o alternativa d. M. metodologic- de orientare; de conducere

9. Categorii de modele utilizate in sistematizare, in raport cu continutul, exprimarea si tipul de valabilitate. exemplificari
1. in raport cu continutul
· model formal-se refera la forma (plan, macheta); exprimarea rel. formale
· model conceptual- se refera la conceptie; exprimare teoretica si prin schite (ex: orasul liniar)
· model analogic-material: se refera la esenta situatiei; reprezinta o situatie sau un fenomen (ex. model gravitational)
· model urbanistic de indiferenta -; model matematic-se studiaza un anumit terit. si se determina curbe pt. fiecare dintre caracteristici. ex: in cazul studilui poluarii se ia in considerare o curba a dispersarii in teritoriu a noxelor; se unesc punctele cu aceeasi densitate si se obtine in plan o posibila disp. de org. a terit.

2. in raport cu exprimarea
· model iconic- model formal; imagini f. clare
· model real-obiectiv-ia in considerare ca model un obiect care exista sau care este creat in scopul de a fi utilizat (Le Corbusier-Unite d’Habitation a Marseille)
· m. analitic- foloseste o schema pt. a exprima o situatie(ierarhizare, restrangere); nu poate fi exhaustiv
· m. matematic-reprezentare printr-o formula
· m. vorbit-apare probl. limbajului
3. in raport cu tipul de valabilitate
· model static- nu ia in considerare schimbarile ce se pot petrece in timp. in urbanism-ordinul ideal; contemp-BRASILIA
· m. de echilibru momentan -; se bazeaza pe modelul static.; studii in ideea transf. in crestere si descrestere; se refera la PUD
· m. dinamic de comportament- reflecta transformarea

10. Caracteristicile organismului urban si functia prioritara. metode de analiza
ZONA- are un anumit caracter, depinzand de dozajul diferit al functiilor caracteristicile zonei · calitativ-categorii de texturi;
· cantitativ- valoare de utilizare a terenului
- se leaga de FUNCTIA PRIORITARA in zona respectiva (sprijina si conlucreaza cu celelalte functii)
- F. URBANA PRIORITARA- se detaseaza din functionalitatea structurii urbane si defineste caracterul de organism urban
1. LEG. FCT. PRIORITARA-ZONIFIC. org. necontemporana- zonificarea stricta-nu constituie un impediment in afirmarea functiei prioritare motive:
· modul de viata al societatii este zonificat
· supraf. restransa a organizarii-rez. ca functiile gaseau usor relatiii intre ele org. contemporana- crestere nemasurata :
· tinde sa estompeze functiile prioriare
· nu poate ascunde prezenta functiilor (fenomenului urban)
- transformare continua :
· functia prioritara-elem. transformabil, generat de transformarea de ansamblu a organismului urban
- nu mai poate fi vorba de identificarea orasului cu functia prioritara
Functia urbana este adresata teritoriului si implica exteriorul orasului.

Rolul orasului in terit. -;se adreseaza ext. + f. urbana prioritara-rez. prin raportarea lor PROCESUL DE DEZV. A ORASULUI.

2. FCT. PRIORITARA-principal FACTOR DE OMOGENIZARE intr-o zona F. PRIORITARA = prod. structural si functionalist ; se asigura

· sp.eterogen;
· zona omogena (activitati complementare)

CARACT. ORG. URBAN pt. ansamblu/zona/oras afirmare(mat., spirit.) esenta a structurii organismului urban / mediului inconjurator
- se exprima prin prin cadrul urban si solicita la nivel de spatialitate si functionalitate raportul dintre ansamblu si detaliu;

MET. DE ANALIZA-STUDIU COMPARATIV
- analiza multicriteriala (a),
- abordare matriciala (b). a -; operatia de clasificare care ia in calcul simultan mai multe caracteristici (mai multi descriptori). Dintre descriptori se aleg cei mai semnificativi (subiectivism, identif. calit. pe elem. componente)-rez. instr. f. diferite. stud. comparativ pe baza listei de criterii; se pun in evidenta sisteme matriciale diferite
1. multitudine de comp. dif. si a unei multimi de descriptori in cazul in care comp. si descript. sunt identici
2. o multime de comp. analizate printr-o multime de descript. care insa se schimba de la un moment la altul
3. multime de comp. ce se schimba, in timp ce mult. descript. ramane aceeasi

ETAPE; 1. listarea criteriilor (documentarea); 2. analiza critica 3. evaluarea critica (scara de ordonare) 4. analiza de criterii in teritoriu 5. 6. cumularea val. de interval 7. definirea limitelor

11.Centrul orasului. Restructurarea urbana.
Restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente intre elementele orasului la necesitati noi, sau de introducere a unor relatii noi intr-un context existent.
Dezvoltarea centrului este legata de dezvoltarea orasului; orice dezechilibru in dezv. orasului se reflecta asupra centrului si asupra cartierelor, prin aglomerarea excesiva in centru ( datorita lipsei serviciilor corespunzatoare ).
Centrul istoric este o componenta a centrului orasuluichiar daca dpdv spatial, separatia este neta.
Este necesar un proces general si coordonat de gestiune urbana in cadrul caruia sa se desfasoare operatii de renovare, reconstructie sau constructie.
Motivatii:
· uzura fizica si morala a fondului construit implica necesitatea imbunatatirii conditiilor de viata si salubrizare.
· reevaluarea istorica, arhitecturala, arheologica si istorica a centrului.
Probleme:
-accesibilitatea in centrul istoric
-modernizarea locuintelor
-stlistica constructiilor si asocierea lor
-amenajarea ambientala a spatiului
Cresterea centrului este un proces permanent de sporire a eficientei, confortului, calitatii :
· intensiva -; economica, confortabila ? intregirea centrului, este aplicabila mai ales in zonele de importanta rasfirate
· extensiva -; pentru zone de tip compact ? configuratie noua a centrului.
Echilibrul centru-periferie presupune investitii complementare locuintelor de la periferie, dar care tind ca amplsare spre centru.
Utilizarea terenului ? terenul central are valoare mare, care creste proportional cu marimea orasului, tendinta de aconstrui locuinte in cazul unei cresteri intensive.
Raportul centru/populatie: centrul are -dimensiune sociala
-semnificatie simbolica si deasemenea contine activitati reprezentative, elemente semnificative, efecte plastice, de compozitie.
Modernizarea este dependenta de nevoile populatiei (ea nu poate fi impusa) ?studiul de urbanism trebuie sa cuprinda si un studiu asupra populatiei.
Importanta deosebita a centrului istoric fata de populatia nou-venita, aceasta chiar daca nu locuieste in centrul istoric, accepta si cultiva un mod de viata. Valoarea istorica si ambientala a centrului este un factor cadru de urbanizare.

12. Corelarea intre ocuparea spatiului si utilizarea teritoriului in abordarea structurii urbane
Activitatea urbana sta la baza constituirii organismului urban. omul isi desfasoara viata prin exercitatrea unor activitati pe un anumit teren, sau intr-o anumita forma de utilizare a solului ?activitatea umana este legata intr-un fel sau altul de modul de utilizare al ternului
· activitate legata de un amplasament
· activitate independenta de loc
Referitor la relatia activitate-spatiu aferent se definesc termenii :
· ocupare: activitate/suprafata teren
· utilizare: activitate/suprafata teren/productivitate
· afectare: activitate/poluare/anexe/circulatii din cele 3 rel. ? rap. activitate/teritoriu f. complex.
Indicele de utilizare a terenului prezinta interes pentru urbanismul comparatist, permite compararea unor ansambluri complexe, chiar din zone sau tari diferite.
Eficienta sau ineficienta de utilizare a teritoriului unei zone este strans legata cu structura urbana ? eficienta de utilizare a terenului (teritoriului) se constituie in element de baza al studiului de partiu.
Analogie intre P.O.T si P.U.T.
Sporirea eficientei este o problema de optimizare, intre gradul de ocupare al teritoriului si gradul de utilizare al terenului exista un raport de interdependenta. Utilizarea eficienta a teritoriului de catre individ / colectivitate.
Apare necesitatea de ambient. necesitate practica de convietuire / stapanire activa a spatiului. Nevoia de ambient impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata organizat multiplu ? factor in formarea si definirea unui anumit concept urban.

13.Criterii de apreciere a coerentei unui partiu urbanistic partiu urbanistic: este exprimarea complexa a unui mod global de organizare a unui teritoriu urban, precizand localizarea functiunilor, ocuparea su utilizarea terenului conform premiselor sale de dezvoltare, atat in planul cadrului structural cat si socio-economic si estetic, el exprima carateristicile sistemului:
· eterogenitatea elementelor componente
· existenta structurii ansamblul format din elemente si relatii
· dimensiune ecologica: ambient?configuratie situata in afara perimetrului cu care sistemul intra in dialog.
· comportamentul dinamic
Existenta structurii sistemului (a ansmablului format din elementele si relatiile sistemului) asigura coerenta; pot aparea erori dintr-o analiza superficiala de aceea trebuie o cercetara atenta, multidisciplinara pt. stabilirea corecta a nevoilor si a posibiltatilor de realizare a functiilor respective.
Partiul urbanistic este un instrument de lucru, reprezinta o etapa distincta a procesului de cercetare-proiectare.
Criterii de apreciere a situatiei existente

analiza situatiei existente
? starea existentului
? definirea premiselor (date de tema)
? raportare sistemica
? definirea variantelor de studiu date externe
? analiza valorica
? solutia

14.Coroborarea functionala
Coroborarea schemelor functionale se constituie la nivelul modelului corespunzator tuturor categoriilor de functiuni din teritoriul afectat.
Suprapunerea diferitelor variante de scheme functionale ? MODELE FUNCTIONALE . Acesta aduce o evaluare globala a starii potentiale si efective de functionalitate.
Se realizeaza o analiza a asemanarilor in plan spatial -; perceptiv ? definirea spatialitatii prin modelul spatial.
MODELUL SPATIAL model de ocupare a spatiului, format dintr-o serie de scheme spatiale:
· scheme de sit -; trasaturile cadrului natural, efecteplastice urbane
· scheme de evaluare economica a elem. de cadru urban
· scheme de eveniment -; miscare, aglomerare, culoare
Analiza structurilor spatiale urbanistice se realizeaza prin:
- analiza estetica -; compozitie
- analiza economica
- analiza psiho-sociala
Coroborarea modelului functional cu modelul spatial genereaza un MODEL GLOBAL AL STRUCTURII URBANE ? PARTIU URBANISTIC
Coroborarea functionala nu urmareste, individual, fiecare functie in parte, decat in masura in care ea poate constitui in termeni de animatie urbana.
Asocierea chiar coroborarea functiunilor in sine pune probleme -; interesul urban nu poate fi stimulat doar printr-o simpla punere in legatura a mai multor elemente ( insiruirea unor locuinte cu magazine la parter, de-a lungul unui element integratotr, nu creeaza un ansamblu cu functie rezidentiala si comerciala)
Coroborarea functionala determina aparitia unei anumite ambiante umane deschizand ciclul de continua transformare a acesteia de la functia spatiu urban, la comportamentul urban si la o noua functionalitate.
Ambianta urbana = produs variabil in timp si in spatiu initiat prin coordonarea naturala sau constienta a tesuturilor de elem. in cadrul structurii urbane.

15.Decizia in abordarea structurii urbane: momente de baza ale deciziei. Exemple.
In cadrul desfasurarii unui studiu asupra unui oras se poate intocmi o matrice de crestere pa baza stabilirii retelei de elemente manifestate si arel;atiilor dintre ele.
Se poate ajunge la concluzia ca localizarile functionale si puse in planul de ansamblu nu corespund dorintelor initiale (ex: noul oras Thamesmead- Anglia, analiza profunda a starii de potential de functionalitate ca baza a detaliului de sistematizare)
Se ajunge la o metodologie de analiza ? aprofundare sistemica a str. urbane, care isi poate descoperi trasaturile la nivelul de activitati, de echipament, global.
Aceasta analiza sta la baza studiului de tema. Se intocmesc scari de crestere/ matrici/ grafuri de relatii, scheme functionale/ spatiale/ modele functionale/ spatiale
1. descrierea / analiza situatiei existenta
2. intocmirea unor variante de solutionare prin prelucrarea datelor se reduce din informatia bruta ? stiintific
3. analiza de impact/consecinte
4. evaluarea comparativa a variantelor? cea optima in vederea deciziei trebuie analizata pe functiuni urbane/ analiza comparativa a variantelor.
Variantele sunt verificate cu ajutorul modelelor matematice si apoi sunt supuse deciziei.
Politica urbana are rol de decizie prin manifestrea infrastructurii societatii.
Prelucrarile stiintifice sunt:
· aplicarea schemei de analiza in conditiile specifice, pe care le impune teritoriul
· abordare - spatiala, temporala, sectoriala
Analiza se face: - transversal (analiza secventiala)
- longitudinal (analiza de parcurs, de dezvoltare)
Problemele ce trebuie abordate privind decizia:
· zonificarea
· amplasarea
· alocarea de echipament
· fluxuri/ abordari de trafic
Decizia trebuie sa se inscrie intr-un proces evolutiv si sa se bazeze pe evaluarea corecta a nevoilor.

decizie norma

realizare posibilitate necesitate

evaluare valoare

16.Definirea notiunii de cadru urban in sensul abordarii de structura urbana.
Intre elementele de cadru urban se stabilesc relatii de functionalitate/ cooperare si de spatialitate; aceste relatii constituie STRUCTUTRA URBANA SPATIALA.
CADRU URBAN
-acumulare spatiala realizata in timp
-are la baza asocierea de spatii urbane
-este generat de o legitate concreta (fizico-economica, estetica, geometrica)
Sistemul de elemente de cadru urban este dependent de capacitatea omului de a sesiza mediul inconjurator.
-functional -; rasouns la o nevoie
- ca organizare -; estetica,etica,administrativa.
In planul spatio-perceptiv se exercita nevoia de ambient fata de nevoia existenta din planul spatio-functional, si fata de nevoia sociala.
In acest context categoria de spatiu urban este insuficienta si apare categoria de ambianta spatiala urbana.
Nevoia de ambient
· impune calitatea complexa a sistemului urban
· spatiu de viata organizat multiplu; factori in formarea si definirea comportamentelor.
Ambianta urbana proprie unui spatiu urban este capacitatea de a adanci si sublinia trasaturile caracteristice ale sistemelor de elementa de cadru urban exprimate.
Structura spatiala urbana:
· exprimare fizica a structurii functionale-urbane
· exprimare fizica a contextului social-uman in care se constituie
· rasounde unui ansamblu de nevoi transpus in mod: a)indirect -; prin intermediul sist. functionale urbane b)direct -; unui ansamblu de perceptii/ senzatii considerate ( etice, estetice, psiho-sociale) in timp.
CADRU URBAN exprimare in planul spatio- perceptiv a) elemente det. funct. compozitional
-efecte de plastica urbana, de comportament si relatii intre ele. b)elem. determinate functional (produse de activitati ) c)elemente det. comportament formal
-mijloace de perceptie
-mijloace estetico- formative
-mijloace prin care se asigura coerenta elementelor determinate functional.

17.Densitatea elementelor morfologice
Fiecare textura se caracterizeaza in sine, in raport cu specificul elementelor sale de viata urbana printr-o anumita ocupare a terenului, exprimata prin densitatea elem. de viata urbana.
La un anumit palier, elem. de viata urbana ocupa un anumit teritoriu, definind astfel un anumit grad de ocupare a acestui teritoriu, prin densitatea elementelor de viata urbana. Densitatea creste cu atat cu cat se refera la un palier de grad inferior
Pe ansamblul sistemului (transpus din retea de relatii, la texturi) prin proiectarea pe un plan orizontal ? densitatea elementelor de viata urbana variaza dintr-o portiune in alta a ariei de extindere a sistemului -; aglomerari/ rarefieri ale elementelor de viata urbana a caror configuratie poate fi pusa in evidenta prin marcarea zonei de retea ocupate.
In practica configuratia de aglomerari/ rarefieri ale texturii urbane nu este concentrica (ideal) cide obicei dispersata in teritoriu.
Aceasta configuratie interpretata ca o radiografie prin compararea ei cu alte date privind organismul urban ? diagnostic al alcatuirii urbane, definindu-I o serie de deficiente.
Aglomerarea elementelor de viata urbana = centre de greutate, de interes. Intensitatea populatiei intr-o zona este direct proportionala cu densitatea populatiei ( in momentul exercitarii interesului putem distinge densitate -; diurna/ nocturna / de locuit.
Densitatea elementelor de v.u. caracterizeaza textura dar nu poate fi posibila o comparare intre diferite texturi urbane ( inseamna ca o textura cu densitate mai mica este mai putin importanta decat una cu dens. mai mare).
Densitatea elem. de viata urbana ? activitati + comportamente.
Elemente determinante
· activitatea rezidentiala
· activitatea direct-productiva se afla in rel;ationare (in
· activitatea indirect-productiva contact sistemic)
· comunicationale

18.Echipamentul teritorial. Concept si implicatii in abordarea organismului urban.

Functia se atribuie unui agent sau unui instrument de lucru
Activitatea se raporteaza la un agent care o produce.
Definirea tripolara a organului -; echivalent in teritoriu (tot ceea ce omul realizeaza in teritoriu pentru a-l aduce intr-o stare de confort)
Activitate
Mobil uman ? Functie
Institutie Spatiu

Spatiu+Institutie = Dotare (parte a echipamentului teritorial); cand dotarea exista, functioneaza ? echipament
Echipament urban -; evidentiaza functionalitatea unui teritoriu; se defineste ca fiind ansamblu de elemente FIZICE / EXISTENTE IN ORAS si necesare exercitarii unei game de functiuni asumate de acestea; echipamentul se traduce fizic, pe sol, prin constructii si spatii amenajate.
Ex.- cinematograf, statii metrou, plantatie de protectie.
Echipamentul este determinat de cerintele pe care le impune o activitate; se caracterizeaza prin calitate (natura si nivelul de amenajare) si cantitate (raza de influenta, capacitate); este o componenta a unui teritoriu, care releva ocuparea acestuia de catre o comunitate umana, printr-o grupare (adaptare) a spatiului folosit ca “spatii adaptate” ? ADECVARE
Spatiul adecvat -; corespunde exercitarii unei activitati urbane; trebuie supus unei gestiuni de folosinta in cadrul unei institutii corespunzatoare.
Stabilitatea functiei in cadrul sistemului -; instabilitate ? contradictie intre : functie si spatiu; functie si invest.
Elementele de cadru urban sunt importante in definirea unei asezari (ca oras, in special).
Densitatea comunicatiilor -; auto, telefon, mass-media
Configuratia -; rarefierea densitatii ? omogena (caz ideal); repartizarea densitatii elementelor morfologice de v. urbana trebuie sa reflecte densitatea populatiei.
Densitatea este un indicator calitativ si reflecta modul de viata (ex.- locuinta cu curte interioara r1,locuinta cu lot 2r, r1=r2).
Indicatori obiectivi -; P.O.T. -; valabil in zone omogene, functional
C.U.T. -
Zonificarea duce, in mod implicit, la un proces de cooperare a activitatilor umane in cadrul teritoriului, deci, la o cooperare a texturii elementelor de v.u. ? densitate.
TEXTURA DE V.U. = ansamblu de elemente de V.U. care pot purta o functie corespunzatoare sau ale caror reletii face posibila o functie corespunzatoar necesara satisfacerii cerintelor functionale intr-un anumit context.

19. Eficienta de utilizare a teritoriului. Criterii de judecata a partiului
Partiul -; proces dialectic al cercetarii; punct final / punct de plecare / mijloc de verifivare a rezultatelor cerute / instrumente de lucru flexibile / proces integrator al cercetarii.
Eficienta de utilizare a teritoriului este un criteriu de judecata a coerentei partiului urbanistic (in cadrul unui partiu urbanistic -; privind remodelarea urbana a unei zone de interes istoric) ? criteriul de apreciere a coerentei ca obiect cercetat global, ca structura.
- Valorificarea caracteristicilor + pastrarea specificului unei zone
- Mod de tratare nou-vechi
- Ocuparea terenului la nivelul cerintelor actuale
- Asigurarea densitatii de functiuni si optimizarea repartitiei dotarilor
- Salubrizarea totala a zonelor centrale si istorice
- O mai buna circulatie carosabila si pietonala
Este un proces integrator al cercetarii, care impune, prin cumularea unor informatii de natura foarte diferita, si reductia lor la aspecte esentiale
Prin el insusi ? un mijloc de verificare al rezultatelor cercetarilor, impunand, prin cumularea unor informatii de natura foarte diferita si reducerea lor la aspecte esentiale.
PARTIUL URBANISTIC -; exprimarea complexa a unui model global de organizare a unui teritoriu urban, precizand localizarea functiunilor, ocuparea si utilizarea terenului conform premizelor sale de dezvoltare atat in planul cadrului natural cat si in planul cadrului socio-economic si estetic.
Utilizarea eficienta sau neeficienta a teritoriului unei zone devine caracteristic pentru zona respectiva alaturi de functia si specificul ei ? dependenta foarte stransa cu structura urbana.

20. Functionarea organismului urban. Principii, conditionari
Mod de abordare
FORMA = exprimarea functionalitatii; functionalitatea determina forma
Organismul urban functioneaza prin conlucrarea mai multor subsisteme.
Orasul se analizeaza de la detaliu la ansamblu d.p.d.v. al:

-ALCATUIRE -FUNCTIONARE -DEZVOLTARE

FORMA

FUNCTIE FUNCTIONALITATE FUNCTIONARE gestionare planificare conjunctura

Functie -; in orice sistem, deci si in organismul urban, are un rol functional care asigura functionalitatea, prin intermediul activitatii oamenilor. Este exprimarea nevoii ca cerinta ?impune o activitate.
Functionalitatea -; organismul urban (oras, ansamblu, zona) se caracterizeaza in orice moment al existentei lui, printr-o anumita functionalitate = capacitatea structurii sale de a raspunde unui complex de nevoi care se manifesta in acel moment, in teritoriu; functionalitatea este rezultanta unui complex de functiuni; este o caliate a spatiului, o stare a spatiului; un spatiu are o functionalitate buna sau nu.
Functionarea -; exercitarea acestei calitati in spatiu sau in context urban; este dependent de natura procesului si nu de natura calitatii. Este un proces in timp. Exercitarea dreptului la functia respectiva, printr-o activitate.
Arhitectul gandeste, pe baza unei FUNCTII, o FUNCTIONALITATE nu o FUNCTIONARE.
Functionarea depinde de resursele financiare, de gradul de civilizatie al oamenilor, de intretinere; ea este influentata de forma.
Functiunea -; un spatiu este in activitate (ex: functia -;comerciala, functiunea-rezidentiala; spatiul magazinului a fost transformat in locuinta). functie ? functiune ? functionalitate ? functionare.
Mod de abordare
1. Conceptia functionalista -; explica faptele urbane prin functia lor, prin rolul pe care il joaca in sistemul … al culturii, cum se leaga unele de altele in interiorul sistemului.
2. Metoda de analiza structural -functionalista -; da functiei un sens logic; exclude semnificatia fizica a functiei; nu este satisfacatoare pentru ca analiza oricarei functii trebuie sa ajunga la o exprimare fizica.
3. Abordarea moderna diferentiat-cumulativa -; in oras exista mai multe manifestari ce se suprapun; fiecare manifestare are o motivatie si o definire in timp a aceste manifestari sunt diferite, dar efectul rezultat este de suprapunere a lor.

ABORDARE (dpdv al cerintelor functionale)

SINCRETICA SINCRONICA SINERGICA DIACRONICA efecte de loc comun ef. de concomitenta ef. de structuralitate ef. de continuitate

STUDIU DE SUPRAPUNERE IN COMPARATISM SISTEME

ABORDAREA DIFERENTIAT-CUMULATIVA
- sincretism -; contopire a unor elemente apartinand domeniilor in arte diferite; reunire a unor elemente eterogene apartinand unor doctrine filosofice diferite;
- sincronic -; care exista sau se produc in acelasi timp, in aceeasi peroiada;
- sinergie -; asociere a mai multor organe sau tesuturi, indeplinirea aceleeasi functii; diacronic -; evolutiv, istoric.

21. Grad superior de organizare in procesul de restructurare urbana restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente la necesitatile noi sau de introducere si dezvoltare a unor relatii noi intr-un context urban => modalitati prin care relatiile si necesitatile pot fi puse de acord pe parcursul dezvoltarii orasului => sistemul va suferi modificari in urma aparitiei unor cerinte, rezolvarea acestora avand ca efect funtionarea mai buna si implicit, un grad de organizare superior.
S-a observat ca nu separarea funtiunilor sta la baza diferentierii lor, ci asocierea lor (de cele maidiferite compatibilitati).
Deci, o organizare superioara nu inseamna separarea functiunilor si ierarhizarea lor in functie de ponderea pe care o au, ci tocmai asocierea lor -; mijloc de coordonare functionala, ceea ce duce la cresterea interesului fata de sistemul respectiv.
Coroborarea functionala urmareste fiecare functie in parte, in masura in care ea se poate constitui in termeni de animatie urbana; in planul coroborarii functionale a texturilorde elemente urbane, apargermenii unei ambiante urbane.
Integrand mai multe functii intr-un singur ansamblu, se ajunge la ansamblul multifunctional integrat, ansamblu cu o organizare superioarasi un caracter integrator, iar integrand mai multe astfel de ansambluri se obtine un sistem integrator urban care se constituie din:
· Traseu urban integrator;
· Ansambluri multifunctionale integrate;
· Zona cadru (teritoriu restructurat);

22. Ierahizarea structurala a schemelor functionale se defineste ca principiu de baza -; cautarea unei discipline in organizarea urbana; atunci apare ideea de zonificare a teritoriului urban si ideea ca structurii urbane I-ar corespunde o anumita tipologie.
Idei transpuse -; configuratie arborescenta -> noi orase si cartiere mari de locuinte.
1. configuratie arborescenta(dendromorfica) -; variaza numarul palierelor, numarul relatiilor pe element;
- exemple: Chandigarh, Brasil;
- apare dintr-o gandire strict rationalista (utopistii socialisti -> primul oras -; Harlow -; Anglia)
- practicarea metodei adovedit eroarea comisa in modul de gandire -> tranformarea unui principiu de ordonare a elementelor structurii urbane, intr-o gama de uniformizare a acestora, transpusa de la organizarea orasului la existenta ansamblului ordinar.
- C. Alexander considera ca , configuratia necesara este cea de copac pe care s-au “aloit”alemente ale configuratiei in retea => relatiile care se stabilesc intre elementele organismului urban nu se realizeaza exclusiv univoc de la element la element.

12345 345 6
3456 12
12 345 6

1 2 3 4 5

2. Configuratia in constelatie -; exprima cadrul asezarii planimetrice a elementelor interitoriul orasului, o asociere mai complexa, in sensul unei suprapuneri de interese in planul spatio- functional, cat si a unei suprapuneri fizicespatiale.
- apare pericolul amestecului intamplator;
- o problema a urbanismului actual -; este de recomandat sau nu dispersarea uniforma a elementelor de viata urbana in teritoriu => trebuie realizata dispersarea uniforma pe fiecare palier al retelei de relatii care conduce la dispersarea relativa in raport cu elementele altei texturi => caracterul uniform al dispersarii interitoriu a elementelor de viata urbanaeste valabil la numai la nivelul fiecarui palier in parte.

23. INTEGRAREA URBANA. PROBLEME DE CADRU SI REZOLVARI CARACT.

- probl. de cadru ale integrarii urbane:
1) detectarea si studierea in raport cu aspiratiile grupurilor interesate
2) alegerea functiilor necesare si definirea lor in termeni de coeziune -; relatii >fel, ordonare
3) analiza gruparii posibile a functiilor: descompunerea echipamentelor supuse integrarii (analiza functionalitatii echipamentelor); regruparea componentelor functionale in una sau mai multe variante pe baza unei logici topologice
4) localizarea integrarii in teritoriu: suprapunere a integrarii la nivelul functiei de obiect si la niv. functiei urbane in rap cu cond existente si cu dezv viitoare
5) definirea spatialitatii se face dupa o conceptie arhitectural urbanistica bine definita; urmarirea si mentinerea caract simbolic al experientei acumulate
6) precizarea unui mod de gestiune si exploatare a ans. multifunct. integrat: se impun masuri specifice administrative privind progr. de funct. si privind personalul; este de evitat integrarea unor activitati cu aceeasi arie
7) analiza costurilor: raportate le eficienta, costurile reflecta: rap nevoie / posibilitate si rap dintre costuri si posibilitatile financiare +starea tehnologica
8) realizarea ansamblului: consens final al beneficiarilor; capac. d erealizare si etapizare a investitiilor
Folosire:
IC- indicele de ocupare se fol la comparerea de teritorii dpdv al raspandirii populatiei; se poate constitui un indice similar folosind, in loc de populatie, elem. de viata urbana => comparand comcluzii privind concentrarea existenta in teritoriu-> apropiere de normalitate + indrumare a dezvoltarii

24. Indicele de ocupare in teritoriu. folosire si mod de determinare mod de determinare: pt. un anumit teritoriu se poate face, in urma unui recensamant, o impartire in zone de omogenitate; fiecare zone este caract. de supraf. S, de populatia P si de densitatea D. etapele sunt:
1)determinarea numarului de zone;
2) det. S,P,D pt fiecare zona;
3) listarea supraf in ordine descresc. a D;
4) alcatuirea unui grafic patratic (100 unitati pe latura); pe Oy -; P in procente in ordinea determinarii de la pct 3); pe Ox -; S, procentual);

5) construirea punctelor de intalnire ale valorilor respective => o curba;
6) se duce diagonala graficului; indicele de ocupare in terit. este dublul supraf. dintre curba obtinuta si diagonala patratului.
Avem 0=< ic>=1; ic=1 cand curba se suprapune pe linia graficului (pop. concentrata intr-un singur punct); ic=0.5 cand pop. este perf. distribuita in terit.; ic=0 cand graficul coincide cu terit.;
10000 ic= nSi=1 (yi -; yi-1) xi +- nSi=1(xi - xi-1) y1 (10000 este ipoteza simplificatoare) rezolvari caracteristice fuctia rezidentiala-integratoare: 1. functii integrate; 2. functii integratoare;3. functii auxiliare
1. 2. 3. f. rezidentiala + f. comerciala + f. de productie -> c. comercial f. comerciala + f. rezidentiala + f. de productie -> ans. rezidential f. comerciala + f. de productie + f. rezidentiala -> complex industrial
7)+8) obstacolele cele mai dificile invocand obisnuinte de viata, obisnuinte tehnologice, reglementari existente ce nu corespund integrarii

25. structura urbana. integrarea spatio-functionala a activitatilor in terit.

· ansamblul elem morfologice se releva ca o totalitate sistemica a carei reprezentare se poate face astfel prezenta spatial functionale a necesitati de exist. A temporala

fizice b b

psiho-sociale necesitati de ambianta c ambianta urbana

· rel. dintre cele 2 structuri (functionala si spatiala) se defineste de la “pentru om” la “in raport pentru om” in sensul trecerii raportului functional-uman in rap. fizic-uman; nu este Io rel de interdependenta prin interpolare => sist. integrat de elem. de viata urbana si elem. de cadru urban;
· deci, struct. urbana este constituita din totalitatea rel ce se stabilesc, in terit. urban, intre elem. constitutive ale organismului urban: functionale, psiho-sociale,fizic-spatiale, concretizate in dif. forme de manifestare si in rap. mediul natural, prin integrarea structurii functionale cu structura spatiala.

· analiza organismului urban impune analiza structurii sale
· o analiza, chiar si numai diacronica, a structurii urbane nu se poate efectua fara a lua in calcul organizarea, pe mai multe paliere, a sist. organismului urban si formarea lui pe cele doua planuri
· pornind de la existenta acestor doua planuri, analiza organismului uraban va trebui sa cuprinda o analiza a functionalitatii si o analiza a compozitiei
· str. spatial-urbana: exprim. fizica a str. functionale+expr. fizica a contextului social-uman in care se constituie care este variabilain timp (social -; pol.)
· adaptarea spatiului nu e numai functionala, ci si estetica-psiho-sociala; in plan spatio-perceptiv se exercita nevoia estetica, etica, psiho, urbana =>nevoia de ambient; in plan spatio-functional, se exercita nevoia organica-biologica,economica urbana, nevoia tehnologica, instructiv-educationala => nevoia de existenta nevoia sociala-> pric. in ambele planuri spatiul urban -; insuficienta in a prelua sensul unei adaptari integrate a spatiului in rap. cu activitatea pe care o inglobeaza si nevoia de ambient => categoria de ambianta spatiala urbana care include si nu infirma categoria de spatiu urban deci, ambianta urbana = instr. creat pt exercitarea mai multor functii, suportul nevoilor existentiale, moral-estetice (nevoia de ambient), sociale. ambient- esentializare, particularizare la niv. individului a ambiantei.

26=73. integrare urbana. avantaje si implicatii in abordarea structurii urbane

avantajele privesc calitataea si eficienta activitatilor umane implicate
1. avantaje economice:
· economia de teren: definirea conceptului (sporirea valorii de utilizare a terenului in timp ce valoarea de intrebuintare urbana tinde a exceda valoarea cond. existente pe terenul respectiv). Exemple: indicele de utilizare a terenului in rap. cu costul realizarii; urcarea pietonalelor pe nivel de sol “artificial” -> avantaje: economie de teren, functionale (pt nevoi considerate corect ca convergente si nu ca suprapuneri; dezavanataje: pret ridicat al investitiei; nejustificare daca nu este un rezultat firesc al suprapunerii pe platforma respectiva si daca, fiind suprapusa unei functiuni, nu este coroborata cu aceasta. obs: eficienta investitiei rezulta dint-o tripla conexiune: functionalitate-spatialitate-exploatare.
· economie de retele tehnico-edilitatre si servicii->definirea conceptului
· econ. de energie->comparativ cu consumul pt desf. aceleiasi activitati
· econ. de efort uman->activit. situate adiacent organizatoric
2. avantaje sociale:
· avantaje pt viata sociala -; nevoi economice > nevoi lucrative + nevoi sociale > activ. nelucrative S= prin imbinare => cadru de sprijin mai eficient. Exemplu: un ansamblu multifunctional integrat: mod eficient de mobilizare a spatiului; ofera o succesiune de spatii mult mai antrenante pt miscare, pt contacte; miscarea este incitata un continuu interes pt spatiul in care te afli;echipamentul este determinant pt nr si calitatea activitatilor => bogatia spatiului public
· implicatiile: procesul de integrare tinde spre reducerea la minim a fixitatii, permitand o utiliz. functionala si sociala evolutiva a spatiului => intervine si asupra structurii urbane; nu poate fi intempestiva din cauza ca apare intr-un mediu de rel. existent, pe care nu-l poate subtitui si caruia va trebui sa i se supuna pt a realiza, treptat, alt mediu; spatiul urban integrat are sansa cea mai mare de a fi transfunctional, de a include si o latura simbolica.

27. integrarea urbana. determinarea functional-configurativa si ipostazele ei in teritoriu

initiata la niv. activitatilor umane de catre ….
-nevoi cu caract. integrator (> integrare urbana) +tehnologia de informare (> factor integrator.) =>integrarea tinde catre constituirea unei totalitati urbane
-integrarea urbana reflecta capac. sinergica a organismului urban; aduce o organiz. multifunctionala superioara a organismului urban (nu vecinatati ci rel de coexistenta)
-integrarea urbana este o simbioza a functiilor urbane
-determinarea urbana se face intre functii a caror manifestare impreuna este posibila si avantajoasa. obs.:o functie nu poate fi inclusa intr-una din cele tre categorii (f. integrate, f. integratoare, f. auxiliare) decat raportata la contextul general al integrarii.
-det functionala asigura o noua functionalitate a sistemului > dezv. integrata a fiecarei functii.
-det. configurativa: sp urban (in rap cu functionalitatea): sp. unifunctional; sp multifuctional (mai multe func concomitente sau intermitente) -; integrat sau complex; sp functional (el insusi functie simbolica)
-ipostazele integrarii functionale: 1) la nivelul programelor -; se opresc la o faza prima si se rezuma la rel functionale care se suprapun partial (ac punct rezulta din constrangeri admin); 2) la nivelul functiilor de obiect: nu exista o dotare distincta, terit este ocupat unitar, spatialitatea-volumetrie continua; 3) la niv functiunilor urbane: dispersarea elem. in terit urban, tesatura de trasee integratoare, imbinare multidirectionala aactivitatilor > sp utilizat in dif. forme integratoare local.

28. locuirea -; concept si implicare in determinarea structurii urbane

-conceptul de locuire > fenom. care se prod. in int unui terit , implicand amenajarea terit. respectiv; detasare de la simpla ocupare a unui sp. int. la un sp. general/ terit. insusit de catre o colectivitate
-locuinta: elem. esential pt definirea calitatii locuitului; celelalte elem contribuie la imbunatatirea calitatii locuirii
-locuitul: spatiu adecvat; activit.pt care acest spatiu este adecvat; confortul-variabil in timp; conditionarea unui sp. prin ocupare /folosire /amenajarea lui de catre o colectivitate in rap cu modul de viata /dezv social-economica /org politica / cond materiale.
-implicare in determinarea strict urbana: rel intre dif. texturi urbane; eficienta de utilizare a terit: * gradul de ocupare a terit si calit locuirii sunt in rap de interdependenta > imbunatatire substantiala a calitatii vietii in terit respectiv; *nu impune restrangerea ei la rigiditatea ocuparii mecanice a terit ci implica folosirea unor criterii de calitate (niv. de viata, calitatea amenajarilor, a serviciilor, cond de accesibilitate)
-conceptul de locuire: evolutie prin multiplicarea treptata a relatiilor care ocupa un nr mare de activitati, spatii, informatii, manifestate prin intretaiere.
Prin integrare se asigura o asemenea functionalitate a sist incat dezv fiecarei functii este mult mai eficienta decat dezv ei separata > pozitiv, datorita relationarii complexe a activitatilor. vezi tabel

29. Limite in definirea structurii urbane. Rol. Continut. Tipuri

limita- marcheaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a spatiului la alta, nu numai in sensul modificarii niv. calitatii ei, ci si ca schimbare a naturii calitatii respective (tip de activitate, caracter, tip de proprietate) zonificarea- stare de integrare in teritioriu; consecinta structurala a teritoriului?impune limite de structura limite de structura: determ. spatial sau temporal
· compartimenteaza spatiul in raport cu cu complexul de activ. care se formeaza in terit.
· are un caracter spatial
· sunt mobile in spatiu
· are caracter restrictiv/constructiv

tipuri de limite
1. limite globale de dezv. (de crestere)
· instr. de lucru pe termen lung
· in plan macroterit., in evol. de ansamblu a terit.

2. limite operationale(de control si interventie)
· ale activit. de control si interventie
· lim. operationale de studiu

3. limite normative
· sunt limite pe termen scurt
· definesc natura
· tind spre valoarea lor, masurand spatiul ca suprafata sau volum

4. limite functionale
· reflecta unitatea structurala
· se stabilesc intre sistem si mediul inconj.(ex. limita centrului istoric)
· rezulta din considerarea in suprapunere a intereselor in teritoriu

30. MODELE INTERPRETATIVE PENTRU ORAS
CA SISTEM SOCIO-SPATIAL
I. SNELL- SHULDMER - la sfirsitul anilor ‘50 • componente: obiecte (popuIatii,drumuri,vehicule,)activitati(rezidenta, munca. educatie. servicii). teritoriu (teritorii cu diferitefolosinte) infrastructuri (cladiri si cai de transport).• se pune accentul pe activitatile facute pentru prima data,ele urmand sa fie suportul structurii spatiului.
2. REGULSKY • sfera fizica: omul-individ biologic, studii fizice de analogie. fluxuri de aprovizionare • sfera informatiei: omul — individ psiho-social. structurile de informare (sociologica. economica. institutionaIa. familiala), fluxuri de informare
3. GRANAI
• ansamblu de produse sociale
• societate Iocalizata
4. BEER
S—social
Pop. - populatie
E -; economic
Pol - politic
A - activitati

5. CARDARELLI •model morfologic/organizatoric
6. BANER. RUPPERT. VEGENER

31.Metodologia de studiu structural-comparativ multifunctional

Utilizarea modelelor matematice in sistematizare trebuie sa se bazeze pe o metodologie bine definita.- metodologia ….urbana complexa, care are ca scop studiul variantelor de dezvoltare urbana propuse pe parcursul studiului solutiei de sistematizare:
A) analiza pe functiuni urbane.
B) analiza comparativa a variantelor in vederea deciziei.
A)zonificare functionala/ date demografice/ forta de munca/ fondul locuibil;
-ia in studiu fiecare element al sistemului urban, corespunzator functiunii respective, determina necesitatile sale de dezvoltare, le compare cu posibilitatile de realizare si determina propuneri pentru viitor.
B)variante pe baza unor prognoze preliminare alcatuite de catre specialisti, formandu-se astfel o imagine intuitiva a posibilitatilor de dezvoltare a orasului.
-variantele de dezvoltare verificate cu ajutorul modelelor matematice sunt supuse procesului de decizie.
-pt a se deduce procesul constitutiv al organizarii urbane, trebuie analizata structura sa , abordata sincronic si diacronic.
ABORDARE

Sincretica sinergica sincronica diacronica

Studiu de suprapunere in comparatism sistemic

Abordare diferentiat cumulata

32 Modernizare urbana, motivatii calitati:

-modernizarea urbana reprezinta adaptarea relatiilor ce se stabilesc in interiorul organismului urban, la cerintele prezentului la realitate.
I)Necesitatea reevaluarii -; istorice arhitecturale arheologice, artistice
-personalitatea orasului este legata de trecut
-situatii: 1) Cadrul este valoros in sine ; 2) Cadrul este oarecare, dar de interes istoric; 3) cadrul contine opere si spatii foarte valoroase .
-modalitati: 1) izolare valori -; numai in cazuri exceptionale (izolarea cu verdeata este o solutie imediata, dar simplista); 2) integrarea valorilor in organismul urban(intervine maiestria arhitectului);
-probleme: 1)evaluarea valorilor:
(1) in raport cu orasul ;
(2) in context unitar din care rezulta valoarea :
-de obiect;
-de ansamblu
-calitati: 1) realizare continuitate vechi-nou, 2) evidentierea unor monumente existente; 3) refacere functionala a spatiului; 4) ordonarea circulatiei
II) Necesitati imbunatatire conditii de viata:
-uzura fizica si morala a fondului construit
-necesitatea salubrizarii (cu inteles mai larg)
-calitati: ridicarea gradului de confort prin dotari corespunzatoare si prin inlaturarea amenajarilor insalubre si nocive.
III) Necesitati de a utiliza cat mai eficient terenul:
-in directa relatie cu caracterul orasului
-probleme:1) rezolvarea circulatiei; 2) modul de ocupare al teritoriului in raport cu destinatia constructiei;
-calitati: proces integrator spatial si social- trebuie tinut cont de relatia intre zona respectiva si centrul orasului.
-trebuie sa aiba limite care sa fie bine stabilite pt ca modernizarea unei zone are implicatii esentiale in zonele inconjuratoare.

33. Mijloace de restructurare urbana:
Mijloace juridico-administrative, economico-financiare, arhitectural-urbanistice.
Desi arhitectul pare a avea influenta numai asupra mijloacelor arh-urbanistice, el este absolut obligat sa se implice si in celelalte categorii ( econom-financiare si juridico-administrative) astfel, cadrul institutional creeat prin mijloace juridico-administrative trebuie sa fie suficient de suplu pentru a nu ingradi inovatia , dar si suficient de rigid pentru a putea elimina ne profesionalismul si abuzurile; aceasta se face prin impulsionarea unor criterii profesionale specifice .
Pe de alta parte , cadrul material realizat prin mijloace econom.-financiace, are si el nevoie de aportul arhitectului , ca profesionist, pt echilibrarea justa a raportului intre investitia de eficienta economica si cea orientata spre satisfacerea unor nevoi complexe (sociale, simbolice, estetice)
Arhitectul trebuie sa aiba un rol definitoriu in controlarea acestor mijloace si in coordonarea lor prin intermediul politicii urbane.
Politica urbana -; profesie de stat democraticp; dezvoltarea este o politica participativa, in care puterea centrala are rolul de a dirija un proces diferentiat local, folosind mijloacele enumerate:
· legalizarea planificarii teritoriale;
· coordonarea investitiilor;
· dezvoltarea potentialului stiintific si tehnologic;
· coordonarea factorilor de decizie;
Astfel politica urbana devine o sinteza de prioritati in care arhitectul are un rol foarte important in stabilirea solutiilor optime.

34. Modul de stabilire al limitelor in definirea structurii urbane:
Tipuri de limite: 1) globale de dezvoltare (limite de crestere); 2) operationale; 3) normative; 4) functionale
Limite de dezvoltare

OBIECTIVE

Limite normative

DIMENSIONARE GLOBALA

Limite operationale

DELIMITARE TERITORIALA

Limite normative de lucru

LOCALIZARE SOLUTIONARE

Limite functionale (efective de struc