Vreme de decenii, radiatiile ionizate au constituit doar o curiozitate de
laborator, cunoscuta numai catorva initiati. Descoperirea radioactivitatii
artificiale si apoi aceea a fisiunii uraniuli, in deceniul al patrulea
al acestui secol, au dat un puternic imbold cercetarilor de fizica nucleara.
Pentru marele public, energia nucleara a iesit insa din anonimat abia
dupa aruncarea celor doua bombe atomice in 1945 asupra Japoniei. f9v6vz
Constuirea reactorilor nucleari si posibilitatea de a utiliza aceste instalatii
pentru a produce energie electrica in cantitate mare, au transferat apoi
problema cercetarii radiatiilor, si odata cu aceasta si problema protectie contra
radiatiilor, in plin domeniu industria si economic.
Cresterea necontenita a numarului de reactori nucleari si a puterii acestora
necesita aplicarea unor masuri de securitate pentru a evita eventualele accidente
si consecintele lor ca de exemplu cel de la Windscale, Anglia in octombrie
1957 cand au fost eliminate in mod accidental in atmosfera
importante substante radioactive care au produs contaminarea solului, a productiei
agricole si a apei potabile din intreaga regiune.
Prin poluare, sau contaminare, radioactiva, se intelege prezenta nedorita
sau accidentala, a materialelor radioactive, in interiorul sau la suprafata
unor factori de mediu (cum sunt apa, aerul, alimentele) sau in organisme
vii situatie in care se depaseste continutul radioactiv natural propriu
al produsului respectiv.
Una din principalele surse de poluare radioactiva a globului pamantesc
isi avea provenienta in exploziile nucleare din atmosfera.
Daca la 16 iulie 1945 in desertul Alamogordo, statul New Mexico a avut
loc prima explozie experimentala a unei bombe atomice lucrurile nu s-au oprit
aici si la 6 august 1945 ora 8:15 la Hiroshima in Japonia explodeaza prima
bomba aruncata asupra populatiei, ca masura militara de distrugere, pentru ca
in 9 august 1945 sa explodeze cea de-a doua bomba atomica la Nagasaki.
In urma acestor doua explozii bilantul a fost:
Hiroshima Nagasaki
Morti 78.150 23.753
Disparuti 13.983 2.924
Raniti 37.425 23.345
Atinsi de arsuri 235.650 89.025
In 1956 existau in evidenta spitalelor 6000 de bolnavi la Hiroshima
si 3000 de bolnavi la Nagasaki cu sechele dupa iradiere, care necesitau diferite
tratamente, la momentul actual in lume existand aproximativ 300000
de persoane ca victime ale exploziilor nucleare.
La 22 ianuarie 1954 marinarii vasului “Fukuriumarii no.5” au sesizat
un fenomen neobisnuit, globul de foc al exploziei termonucleare de pe atolul
Bikini. Drept urmare toti membrii echipajului si pestele prins au fost afectati
de cenusa radioactiva atat la suprafata cat si in interiorul
organismului.
Alta urmare a acestei explozii a fost caderea ploilor radiactive in luna
mai a aceluiasi an, radioactivitatea mentinandu-se la un nivel masurabil
pana in septembrie1954.
Imediat dupa 1954 L. Pauling a demonstrat ca izotopul C14 apare in mod
artificial cu o frecventa crescanda, depunandu-se pe sol. Tot el
a atras atentia asupra prezentei izotopului Sr90 in depunerile atmosferice
de pe teritoriul S.U.A.
Poluarea radioactiva a atras atentia pentru prima oara in mod deosebit
in anul 1965 la Salt Lake City in Statele Unite ale Americii, cand
noua adolescenti au fost internati in spital datorita unor noduli anormali
ai glandei tiroide. Anchetarea cazurilor a condus la constatarea ca acesti copii,
cu 15 ani in urma (1950), au suferit consecintele unor depuneri atmosferice
radioactive provenite de la poligonul din Nevada, aceste depuneri continand
izotopul I-131.
Studii recente au aratat ca datorita tuturor cauzelor de poluare radioactiva,
doza de radiatii pe cap de locuitor a crescut in ultimii 20 de ani de
5 pana la 10 ori.
Iradierea indelungata, chiar cu doze mici, poate produce leucopenii, la
malformatii congenitale, pe cand iradierea cu doze mari duce la accentuarea
leucopeniei, la eriteme, la hemoragii interne, caderea parului, sterilitatea
completa iar in cazurile extreme produce moartea.
Printre principalele surse de poluare radioactiva se numara: a) Utilizarea practica in industrie, medicina, cercetare a diferitelor
surse de radiatii nucleare, care, ca materiale radioactive, se pot raspandi
necontrolate in mediu b) Exploatari miniere radioactive, la extragere, prelucrare primara, transport
si depozitare, pot contamina aerul, prin gaze si aerosoli, precum si apa prin
procesul de spalare c) Metalurgia uraniului sau a altor metale radioactive si fabricarea combustibilului
nuclear, care prin prelucrari mecanice, fizice, chimice, poate cuprinde in
cadrul procesului tehnologic si produsi reziduali gazosi, lichizi sau soliziS
stocarea, transportul eventual evacuarea lor pot determina contaminarea mediului d) Instalatiile de rafinare si de retratare a combustibilului nuclear e) Reactorii nucleari experimentali sau de cercetare, in care se pot produce
industrial noi materiale radioactive f) Centralele nuclearoelectrice care polueaza mai putin in cursul exploatarii
lor corecte, dar mult mai accentuat in cazul unui accident nuclear g) Exploziile nucleare experimentale, efectuate indeosebi in aer
sau in apa si subteran, pot contamina vecinatatea poligonului cat
si intregul glob, prin depunerea prafului si aerosolilor radioactivi,
generati de catre ciuperca exploziei h) Accidentele in transportul aerian, maritim, feroviar sau rutier a celor
mai felurite materiale radioactive.
Principalele elemente ce contribuie la poluarea radioactiva sunt clasificate
si dupa gradul de radioactivitate dupa cum urmeaza: a) Grupa de radiotoxicitate foarte mare: 90Sr, 226Ra, 210Po, 239Pu b) Grupa de radiotoxicitate mare: 45Ca, 89Sr, 140Ba, 131I, U natural c) Grupa de radiotoxicitate medie: 24Na, 32P, 60Co, 82Br, 204 Tl, 22Na, 42K,
55Fe d) Grupa de radiotoxicitate mica: 3H, 14C, 51Cr, 201Tl
Clasificarea efectelor biologice
Efectele somatice bine conturate Precoce Eritem, leucopenie, epilatie
Intarziata Cancer de piele, osteosarcom
Efectele somatice stochastice Precoce Tulburari neuro-vegetative
Intarziata Leucemie, cancer tiroidian
Efecte genetice Prima generatie Malformatii ereditare si congenitale; reducerea
natalitatii
Generatiile urmatoare Malformatii recesive, diminuarea capacitatii imunobiologice
Dublarea necesitatilor de energie electrica, la fiecare 12-13 ani, a facut sa
creasca brusc interesul pentru reactorii nucleari, impunand dezvoltarea
centralelor nuclearoelectrice, crestere competitivitatii energiei electrice
de origine nucleara si ridicarea continua a performantelor atinse de reactorii
acestor centrale, ca temperatura si presiunea agentului transportor de caldura,
a puterii instalate pe unitatea de masa a zonei active a reactorului. Insa
fara masuri de radioprotectie corespunzatoare, reactorii nucleari pot produce
si: a) contaminarea partiala a mediului ambiant si anume
- a atmosferei, prin produsele de fisiune volatile ca 131I, 133Xe
- a apei folosita ca agent de racire
- a solului din vecinatatea care se contamineaza cu produse de fisiune b) o mare cantitate de deseuri radioactive, a caror evacuare pune probleme grele pentru a evita contaminarea mediului in care se face evacuarea.
Aceasta sursa de energie - energia nucleara -; a fost adusa la cunostinta
omenirii prin forta distructiva si va fi multa vreme privita cu teama si suspiciune,
intampinand destule obstacole in drumul dezvoltarii
ei in scopuri pasnice. De aceea se impune familiarizarea maselor largi
cu probleme nucleare, intrucat aplicatiile pasnice ale energiei
nucleare se dovedesc esentiale pentru progresele si evolutia societatii umane.
Poluarea atmosferei
Aerul este izvorul de oxigen al vietuitoarelor, necesar respiratiei. El este
generatorul de energie prin arderile diferitelor substante. In acelasi
timp aerul este sursa de dioxid de carbon necesar fotosintezei, sursa de azot
necesar plantelor etc.
Poluarea aerului se produce prin emisia unor gaze si pulberi solide fine in
atmosfera (provenite din arderile diferitilor combustibili casnici, combustibili
industriali, combustibili pentru motoarele masinilor de transport etc.).
In atmosfera au fost puse in atmosfera peste 100 substante poluante
dintre care mai importante sunt:
-dioxidul de sulf si oxizii de azot care impreuna cu apa dau nastere ploilor
acide ce contin acid sulfuric si azotic; acestea ard tesuturile superficiale
ale plantelor, determinand in cele din urma uscarea acestora.; irita
organele de simt; modifica pH-ul solului etc.;
-hidrocarburile florurate sau clorurate, care afecteaza stratul de ozon cu rol
in filtrarea si retinerea radiatiilor ultraviolete;
-alti oxizi, dar mai ales anhidrida sulfurica, care in conditii de umiditate
atmosferica si in prezenta unui strat de aer cald, imbogateste atmosfera
sub forma de aerosoli, formand un compus toxic numit smog (ceata). Acesta
ingreuneaza respiratia vietuitoarelor si diminueaza expunerea la soare
(fotosinteza).
Ca masuri impotriva poluarii atmosferice mai importante sunt:
-diminuarea emisiilor de gaze si pulberi in aer cu ajutorul filtrelor
si a unor tehnologii moderne aplicate in industrie;
-construirea de vehicule cat mai putin poluante;
-plantarea unor zone verzi de protectie etc.
Poluarea apei
Apa este necesara vietii. Ea este folosita aproape in toate sectoarele
de activitate ale omului, in consumul casnic, in producerea de energie,
ca mijloc de transport etc.
Scaderea calitatii apei se datoreaza:
-apelor reziduale industriale;
-apelor menajere;
-diferitelor substante folosite in agricultura;
-imbogatirii cu substante organice ca urmare a depozitelor de gunoaie
si resturi menajere, a preluarii unor ingrasaminte etc.
Poluarea apelor duce la diminuarea productiei de biomasa, uneori afectand
pana la disparitie unele organisme; de asemenea, puternica dezvoltare
a fitoplanctonului poate duce la degradarea ecosistemelor respective ca urmare
a lipsei de oxigen care se manifesta.
Cele mai importante masuri impotriva poluarii apei sunt urmatoarele:
-construirea de baraje;
-epurarea apelor reziduale;
-construirea de bazine speciale de colectare a deseurilor si reziduurilor, pentru
a impiedica deversarea directa a acestora in apele de suprafata;
Poluarea solului
Solul este spatiul de viata pentru numeroase vietuitoare, dar si baza de constructie
pentru asezari umane, drumuri etc.
Poluarea solului este strans legata de poluarea aerului si a apei. Ea
se produce insa, mai ales, cu pesticide si ingrasaminte chimice
pe baza de azot si fosfor. O parte dintre acestea sunt luate de plante si astfel
ajung in corpul animalelor si al omului, alterand functia diferitelor
organe.
Dintre masurile impotriva poluarii solului mai importante sunt:
-constructia unor zone de depozitare a gunoaielor;
-diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;
-folosirea judicioasa a ingrasamintelor, pesticidelor, precum si a metodelor
agrotehnice care sporesc fertilitatea solurilor etc.