In activitatea de practicieni ai relatiilor publice veti intalni mai multe tipuri de canale de comunicare MASS-MEDIA: a) Agentiile de presa. Acestea au o retea mare la nivel national si majoritatea publicatiilor, posturilor de radio si de televiziune sunt abonate la fluxurile de stiri ale agentiilor. Cele doua mari agentii romanesti sunt: Mediafax si Rompres, b) Cotidianele si altfel de periodice (saptamanale, lunare), c) Radiouri private si radioul public, d) posturi private de televiziune si canalul public, TV Romania . Principalele posturi de televiziune sunt: Antena 1, PRO TV, TV Romania , Prima TV si Tele 7 ABC. Mai exista cateva posturi locale mai cunoscute care nu vor rezista probabil si vor fi absorbite intr-un timp scurt de posturile mari de televiziune: Neptun, SOTI TV, Televiziunea Transilvania din Brasov, x6d18dz
CINEMAR din Baia Mare.

Care sunt sursele de informatii ale ziaristului?
Acestea pot fi:
1) O persoana oficiala sau nu,
2) Birourile de presa si relatii publice ale institutiilor publice sau ale companiilor,
3) Ziaristul poate fi propria sa sursa ca urmare a anchetei pe care o realizeaza.

O stire trebuie sa fie impartiala. Exemplu: 3000 de manifestanti potrivit politiei, 10000 de participanti potrivit organizatorilor.
O stire trebuie sa fie difuzata rapid. Din acest punct de vedere trebuie sa tineti cont ca exista o adevarata concurenta intre ziaristi si un regim preferential prea accentuat pentru anumite medii poate aduce ostilitatea celorlalti.

O informatie are un efect cu atat mai mare cu cat prezinta un interes pentru om, care-i permite acestuia sa se plaseze in postura de martor sau de participant la evenimente. De exemplu, exista o mare deosebire intre cele doua afirmatii: “un om de 40 de ani si-a omorat familia” si “un somer de 40 de ani si-a omorat familia”. Ziaristul a descoperit ca asasinul era somer, ceea ce introduce o nota emotionala suplimentara.
Situatia de conflict si insolitul se regasesc in notiunea interesului uman: tot ceea ce evoca lupta sau competitia si tot ceea ce iese din cadrul normal este, de obicei, de interes general.
Un practicant al relatiilor publice trebuie sa cunoasca cum scrie un jurnalist, pentru ca un comunicat bine scris are sansa sa fie preluat integral.
Stirea de presa nu se confunda cu evenimentul in sine. Daca vom compara doua stiri despre acelasi eveniment, vom constata deosebiri. Totusi, regula unanim acceptata spune ca o stire de presa trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari:
1) Cine este implicat?
2) Unde s-a produs evenimentul?
3) Cum s-a produs?
4) Cand s-a produs?
5) De ce s-a produs?
6) Ce s-a intamplat?
Va veti intreba care este ordinea la care trebuie sa se raspunda la aceste intrebari. Aici intervine profesionalismul, arta jurnalistului de a scrie o stire atragatoare. Sa luam un exemplu: accidentul MIG-ului 23.
1) Ce s-a intamplat: un pilot si-a pierdut viata in urma prabusirii unui avion militar MIG-23.
2) Unde s-a intamplat: aeronava s-a zdrobit de un deal in apropiere de Giarmata.
3) Cand s-a intamplat: satenii din zona au auzit o bubuitura puternica la pranz. Ei au crezut ca razboiul din Yugoslavia s-a mutat langa casele lor (coloratura pentru radio).
4) Cum s-a intamplat: avionul a pierdut brusc din viteza si pilotul
5) Cine este implicat: nu l-a mai putut redresa.
6) De ce s-a produs: autoritatile nu cunosc inca cauzele accidentului.
Remarcati ca stirea de presa are structura unei piramide rasturnate.

INTRODUCERE (LEAD)

CUPRINS ordinea des -detalii din lead crescatoare
-raspuns la celelalte a importantei intrebari
INCHEIERE

De ce s-a adoptat aceasta stuctura?
1) De obicei, editorii parcurg primele paragrafe ale unei stiri pentru a decide daca ii intereseaza sau nu.
2) De multe ori editorii sunt obligati sa scurteze stirile din cauza spatiului. Reducerea se face de la sfarsit.
Alte curente referitoare la experiente jurnalistilor recomanda regula celor 3 C: claritate, concizie, culoare si tehnica scrierii in spirala. Recomandarea o veti gasi mai ales in manualele americane.
O introducere buna respecta cateva reguli:
-nu depaseste 20 de secunde,
-raspunde concentrat la cat mai multe intrebari.
In cazul stirii de televiziune, introducerea nu este citita de reporter, ci de crainic. Pentru sporirea dramatismului se poate introduce o propozitie soc. Exemplu: sicriele zburatoare continua sa faca victime. Un pilot militar si-a pierdut viata in urma prabusirii unui MIG-23.
Avionul s-a infipt intr-un deal in apropiere de Giarmata.
Daca persoana implicata nu este cunoscuta, nu este nevoie sa i se dea numele in introducere.
CUPRINSUL STIRII

Atat in cazul stirii de radio cat si a celei de televiziune, in cuprinsul stirii se raspunde la intrebarile fundamentale la care nu ati raspuns in introducere.

In stirea de radio se citeaza persoanele oficiale care fac declaratii. In stirea de televiziune persoanele oficiale implicate apar in secvente video care nu dureaza mai mult de 15-20 de secunde.
Atunci cand se introduce o persoana cu o functie oarecare, intai se precizeaza functia si apoi numele persoanei.
La stirea pentru televiziune, sunetul precede imaginea. Este o regula de rafinament si se bazeaza pe faptul ca viteza de decodare a sunetului este mai mare decat viteza de decodare a imaginii.
In cuprinsul stirii nu vor fi repetate informatiile din introducere.
Se recomanda folosirea verbelor la timpul prezent.
Nu trebuie sa va implicati personal in stire.

INCHEIEREA

Ultima parte a stirii cuprinde detalii mai putin importante.
Ca viitori profesionisti de relatii publice veti fi nevoiti sa elaborati de multe ori comunicate.
Comunicatul de presa se elaboreaza dupa tehnica piramidei rasturnate. In plus, in comunicat mai trebuie sa apara:
• data si locul difuzarii,
• institutia de la care provine,
• persoana de contact,
• stampila institutiei.
Ideal este sa nu se depaseasca o pagina.

CATEVA REGULI PENTRU REPORTERI PRIVIND INTREBARILE PE CARE LE POT
PUNE INTERLOCUTORILOR

1) Intrebarile trebuie sa fie clare si scurte: cu cat exista mai multa informatie in intrebare, cu atat mai putina informatie va fi in raspuns.

2) Alternati intrebarile deschise, semiinchise si inchise. O intrebare inchisa implica doar trei raspunsuri: da, nu, nu vreau sa raspund sau no comment. Stiti cine era supranumit de ziaristii romani, domnul “no comment”?
Un exemplu de astfel de intrebare este urmatorul: Veti mai fi prim ministru? Acesta intrebare are doar trei raspunsuri posibile: da, nu, nu stiu.
O intrebare semiinchisa presupune o alegere. De exemplu: Veti fi ministru de justitie sau de interne? Raspunsurile posibile sunt: ministrul justitiei, munistru de interne sau nici unul nici altul.
O intrebare deschisa lasa raspunsul liber: Veti fi ministru?
Recomandare: Un interviu nu este un dialog privat. El are milioane de martori. Trebuie sa repetati la intervale regulate numele intervievatului, in cazul interviului pentru radio, iar in cazul interviului pentru televiziune numele va fi supraimpresionat periodic.
Trebuie sa evitati aluzii la evenimente din afara interviului, pentru a nu crea impresia ca telespectatorul este tinut la distanta, ca este o cantitate neglijabila.
Chiar daca jurnalistul este foarte bun prieten cu intervievatul, fara a preciza publicului, nu-l va tutui.

Locul interviului Va fi ales astfel incat sa aduca elemente suplimentare interviului: calculator, laborator, etc.

Tipuri de reportaje

1) Reportajul in direct. Evenimentul este accesibil publicului in timp ce se produce. Colectarea, tratarea si difuzarea informatiei sunt simultane. Esentialul muncii s-a desfasurat inainte de a pleca pe teren.
2) Reportaj de stiri. Evenimentul trebuie sa fie adus la cunostinta publicului. Colectarea si tratarea datelor este aproape simultana; cateva zeci de minute, ore chiar. Esentialul muncii are loc in timp ce reporterul se afla pe teren, in afara redactiei.
3) Magazin, emisiune magazin. Evenimentul care este comunicat publicului este un fapt implinit.
Colectarea, tratarea si difuzarea informatiei sunt distincte.
Coerenta reportajului este cea pe care o da reporterul, inaintea celei a evenimentului.

Forma aleasa dupa desfasurarea evenimentului este la fel de importanta ca prepararea si inregistrarea.

Urmarirea feed-back-ului

Un reportaj se considera reusit daca raspunde la trei exigente:
• informeaza publicul,
• dezvaluie, cat mai putin posibil, sursele,
• comunica, creeaza un dialog.
Este dificil de apreciat daca publicul a fost informat, daca primul obiectiv a fost atins. Punctul de vedere al auditoriului nu se poate masura prin sondaje, de aceea vom fi atenti la telefoane, scrisori.
Aceste recomandari care apartin profesiei de jurnalist trebuie sa fie bine cunoscute si cei care lucreaza in domeniul comunicarii, pentru ca ei trebuie sa vina in intimpinarea necesitatilor jurnalistilor. Daca lucrati la o agentie de brokeraj, de exemplu, puteti oferi saptaminal jurnalistilor de specialitate analize ale evolutiei pietei de capital. In acest fel veti putea dezvolta un parteneriat cu ziaristii, care va va ajuta sa atingeti obiectivele de comunicare ale companiei la care lucrati.