Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Tiganii : personalitatea modala si caracteristicile grupului
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
s3l5ln

Cit timp am gindit si intreprins cercetarea despre care va fi vorba mai jos, ziarele erau pline cu informatii alarmante privind pericolul ce vine dinspre populatia tiga neasca. N-am avut mult de cautat. Orice ziar deschideam, dadeam de stiri despre furturi, acte agresive sau tilharii, despre poluarea fizica, culturala si morala de care sint responsabili tiganii. Un titlu din Adevarul (12 mai 1995): Tiganii impinzesc
Rom^nia cu castele-cort supraetajate; pe o pagina, sase fotografii etalind constructii curioase, exotice, amestec de stil indian si improvizatie. Un amalgam in cautarea unei identitati, un peisaj grotesc, decor de piatra, ciment, marmura; o constructie distructiva , ctitorii pe dos, sub aspectul calitatii artistice si specificitatii nationale .
Totul etalind bogatie sfidatoare, in comparatie cu casele rom^nilor, joase si neca jite , acestia parind pripasiti, desi stau aici de mult . Mesajul e clar: tiganii, ca indivizi si grup, reprezinta un adevarat pericol pentru identitatea noastra nationala.
Un alt articol de prima pagina: Conform statisticilor oficiale, in ultimii 15 ani, in
Rom^nia, numarul tiganilor a crescut de cinci ori ( Monitorul din 26 septem brie 1994). Cifre oficiale , obiective, arata ca procentul romilor (raportat la popu latia totala a tarii) a crescut cu 500%, ei reprezinta, acum, peste 1,8% (un milion!) din populatia totala, iar in 2008 vor fi 2,3%. Un saptaminal independent ( Expres , nr. 41/1994), sub titlul Tiganii, intre cersetori si milionari, prezinta fenomenul palate tiganesti, inclinatia acestei populatii spre violenta si infractionalitate, saracia, analfabetismul si sanatatea precara a altei parti dintre acestia, razboaiele locale pe care le provoaca etc. Hotarit, tiganul, ca individ, este altfel. Ca personalitate, el se abate de la standardele acceptate, etaleaza o anumita cultura care sfideaza normele populatiei majoritare, s-a specializat in devianta. Comunitatea, la rindul ei, se diferen tiaza de ceilalti si nu in sensul bun.



Se stie, reprezentarile sociale se formeaza sub impactul informatiilor cu care un individ sau un grup este alimentat, sub presiunea unor modele culturale, ideologice, comportamentale. Ipoteza noastra a fost ca, indiferent de nivelul de instructie si me diul socio-cultural in care se dezvolta, individul incorporeaza informatia cu care este bombardat din exterior, nu se poate sustrage opiniilor curente vehiculate, ajungind sa impartaseasca aceste opinii. Subiectii nostri au fost studenti, prin definitie o populatie deschisa, lipsita de prejudecati, toleranti la stiluri alternative. Am vrut sa vedem cit de contaminati pot fi acestia de atitudinea presei si populatiei mai putin cultivate, chiar daca experienta lor personala nu le-a permis sa-si faca o opinie proprie.
Am cerut unui numar de 177 studenti (de la sectiile de psihologie, pedagogie, litere, matematica) sa indice cinci cuvinte ce ar caracteriza personalitatea modala
(cinci calitati si cinci defecte) a romului mediu si, de asemenea, cinci ce ar descrie comunitatea, sintalitatea grupului. Am retinut cuvintele care au avut o frecventa de aparitie mai mare (tabelele 1a, 1b, 2a, 2b).
Tabel 1.
Personalitatea modala (1a calitati si 1b defecte) calitati aparitii defecte aparitii descurcaret 68 violent 75 simt practic 42 murdar 74 bun in afaceri 41 lenes 63 aptitudini muzicale 41 sarlatan 61 respecta traditia 32 hot 43 spontan 22 incult 32 curajos 20 scandalagiu 29 incredere in sine 17 siret 22 abil 16 needucat 20 politicos 14 galagios 19 indraznet 12 mincinos 18 necioplit 14 neingrijit 14 vulgar 14 nonconformist 13 lipsit de bun simt 12
Tabel 2.
Caracteristicile comunitatii ( 2a calitati si 2b defecte) calitati aparitii defecte aparitii uniti 143 violenti 66 pastratori ai murdari 54 traditiilor proprii 43 needucati 52 cooperanti, zgomotosi, scandalagii 43 ofera ajutor 32 hoti 41 respecta normele indiferenti grupului 27 fata de alte etnii 40 buni mestesugari 19 lenesi 25 calitati vocale 15 orgoliosi 17 petrecareti 14 nu se implica in viata bilingvi 13 sociala 14 simt practic 9 razbunatori 13 adaptabili 8 neadaptati social 12 dorinta de a domina numeric 12 mincinosi 12
Din cele doua liste ale calitatilor si defectelor, am retinut primele 15, pentru personalitatea modala si personalitatea grupului. Am amestecat aceste 15 cuvinte si le-am ordonat in ordine alfabetica (tabelele 3 si 4).
Tabel 3.
Personalitatea modala (Lista a treizeci de calitati si defecte, in ordine alfabetica)
1. Abil
16. Mincinos
2. Aptitudini muzicale 17. Murdar
3. Bun in afaceri 18. Necioplit
4. Cooperant 19. Neingrijit
5. Curajos
20. Needucat
6. Descurcaret 21. Nonconformist
7. Detasat
22. Politicos
8. Dezinvolt 23. Razbunator
9. Galagios 24. Respect pentru traditie
10. Hot
25. Scandalagiu
11. Incult
26. Spontan
12. Indraznet 27. Simt practic
13. Incredere in sine 28. Sarlatan
14. Inventiv
29. Siret
15. Lenes
30. Violent
Tabel 4.
Caracteristicile comunitatii
(Lista a treizeci de calitati si defecte, in ordine alfabetica)
1. Adaptabili 16. Mincinosi
2. Ambitiosi 17. Mindri
3. Bilingvi 18. Murdari
4. Buni mestesugari 19. Neadaptati
5. Calitati vocale 20. Nu se implica in viata sociala
6. Cooperanti 21. Organizare sociala buna
7. Curajosi 22. Pastratori de traditie
8. Descurcareti 23. Petrecareti
9. Dorinta de a domina numeric 24. Prolifici
10. Hoti
25. Razbunatori
11. Indiferenti 26. Respecta normele
12. Imorali
27. Simt practic
13. Lenesi
28. Uniti
14. Lipsiti de educatie 29. Violenti
15. Migratori 30. Zgomotosi
Am prezentat apoi cele doua liste unui grup de experti -studenti la psihologie si stiintele educatiei, cerindu-le sa examineze lista cu atentie si sa extraga, fiecare, 5 cuvinte care caracterizeaza cel mai bine personalitatea modala si comunitatea de romi, in ordinea importantei. Le-am mai cerut sa justifice aceste optiuni, sa explice moti vele pentru care s-au oprit la aceste trasaturi. In prelucrare am utilizat un sistem de ponderare: am acordat 5 puncte pentru prima alegere, 4 pentru cea de a doua etc.
Am cumulat apoi punctajul obtinut de fiecare cuvint sau sintagma. Rezultatul este consemnat in tabelele 5 si 6.
Tabel 5.
Personalitatea modala: ierarhia trasaturilor
( experti -studenti: 30 in psihologie, anul III si 12 in pedagogie, anul IV)
(Calitati si defecte; puncte cumulate)
1. Scandalagiu 51 16. Bun in afaceri 17
2. Murdar 46 17. Spontan 16
3. Incult 37 18. Abil 15
4. Respecta traditia 34 19. Nonconformist 13


5. Galagios 32 20. Razbunator 13
6. Descurcaret 32 21. Simt practic 13
7. Aptitudini muzicale 32 22. Inventiv 11
8. Needucat 30 23. Mincinos 11
9. Violent 29 24. Detasat 7
10. Neingrijit 28 25. Dezinvolt 7
11. Indraznet 28 26. Necioplit 4
12. Hot 28 27. Curajos 4
13. Sarlatan 26 28. Incredere in sine 1
14. Siret 23 29. Cooperant 0
15. Lenes 19 30. Politicos 0
Tabel 6.
Ierarhia caracteristicilor comunitatii
( experti -studenti: 30 in psihologie, anul III si 12 in pedagogie, anul IV)
(Calitati si defecte; puncte cumulate)
1. Uniti 96 16. Dorinta de a domina
2. Pastratori de traditie 56 numeric 16
3. Lipsiti de educatie 34 17. Buni mestesugari 14
4. Violenti 34 18. Bilingvi 14
5. Migratori 31 19. Curajosi 10
6. Organizare sociala 20. Lenesi 10 buna 30 21. Neadaptati 9
7. Prolifici 29 22. Simt practic 9
8. Razbunatori 29 23. Mindri 6
9. Descurcareti 24 24. Indiferenti la
10. Murdari 24 alte etnii 6
11. Petrecareti 23 25. Calitati vocale 5
12. Hoti 22 26. Cooperanti 4
13. Adaptabili 22 27. Imorali 4
14. Nu se implica in 28. Mincinosi 3 viata sociala 18 29. Ambitiosi 1
15. Zgomotosi 18 30. Respecta normele 0
Selectionam, mai jos, din motivatiile evaluatorilor, propozitii sau fraze deosebit de expresive, caracterizind personalitatea individului mediu apartinind etniei romilor:
Protocol 1: Om de afaceri prin excelenta, inzestrat cu capacitatea de a se realiza pe plan financiar.
2. Nu munceste si reuseste, prin abilitate si indrazneli, sa insele oamenii cinstiti.
3. Locuiesc intr-un oras in care traiesc multi tigani... Nu scapa nici o ocazie de a fura (orice, oricind)... Sint violenti, cauta motive de cearta si bataie.
4. Lipsa educatiei isi pune amprenta asupra modului de a fi al tiganilor, al relatio narii cu ceilalti.
6. Sint refractari la valorile culturii.
8. Simt practic vital... este aruncat in lume fara sprijin material... Unitatea cu comunitatea il face sa supravietuiasca intr-o lume care-l dispretuieste si minima lizeaza... Mindria este rezultatul lipsei de educatie...
10. Incearca sa traiasca pe spinarea altuia.
11. Hoti, sarlatani, mincinosi.
12. Viclenia este o trasatura nativa... Stiu sa iasa din situatiile cele mai dificile.
13. Spirit practic... dezinhibati.
15. Personalitatea lor este marcata de respectul pentru traditiile minoritatii din care fac parte.
17. Temperament vulcanic, impetuos, indrazneti.
18. Este foarte greu sa-i educi.
19. Sint marginalizati datorita comportamentului lor agresiv.
20. Aceasta personalitate e rezultatul mediului social in care traiesc si in care pri meaza violenta si inselaciunea.
21. Spirit practic, abilitate.
22. Au un dezvoltat simt al familiei.
25. Spontani si indrazneti.
30. Au, poate, alte reguli de vietuire... o educatie care daca nu este asa cum stim noi, nu inseamna ca nu este.
33. Si-au pastrat stilul, nu s-au integrat.
36. Dezinvolti, se simt la ei acasa in locuri publice.
37. O etnie conservatoare.
In ce priveste caracteristicile comunitatii, am cerut si in acest caz motivatiile optiunii:
Protocol 1. Si-au pastrat cultura, traditiile, obiceiurile. Sint una din cele mai vechi civi lizatii.
2. Sint uniti... in fapte antisociale, violente, se implica frecvent in scandaluri.
3. Hoti... pentru ca nu au mijloace de existenta. Adaptabilitatea le asigura supra vietuirea.
4. Nu se implica in viata sociala.
5. Sint mindri... Nu au educatie demografica, de aceea se inmultesc asa.
7. Daca nu fura, toti se gindesc s-o faca. Toti sint descurcareti.
8. Comunitate inchisa, membrii sint uniti.
9. Lenesi, de cite ori li se propune sa lucreze, refuza.
10. Comunitatea tiganeasca se caracterizeaza prin violente, isi fac dreptate cu forta
(cutit, pumn).
12. Traiesc in conditii mizere, dar nu fac nimic pentru a le schimba.
15. Superioritate organizatorica.
16. Sint interesati doar de propriile probleme.
17. Unitate si spirit de grup.
20. Coeziune.
21. Au respectul ierarhiei.
22. Adaptabili, grupul e foarte unit.
23. Si-au pastrat identitatea.
24. Buni mestesugari, renumiti, dorinta de a domina.
30. Petrec, cinta, fac galagie.
31. Cauta cistigul facil.
33. Solidaritate, conservatorism.
36. Si-au pastrat stilul.
37. Buna organizare a grupului.
40. Organizare sociala buna.
Discutii si concluzii
Daca examinam ierarhia trasaturilor de personalitate selectionate dintre cele 15 cali tati si 15 defecte, organizate alfabetic, vom constata ca intre primele 14, cu scoruri semnificative (peste 20), s-au clasat doar patru trasaturi pozitive, restul de zece fiind selectionate dintre cele 15 negative. Primele trei apartin acestei ultime liste. In schimb, ultimele clasate, cu punctaj foarte scazut, apartin listei pozitivelor . Iar cooperant si politicos nu au fost retinute de nici un expert.


Mult mai bine apreciat e comportamentul de grup: uniti, pastratori de traditie, organizare sociala buna, adaptabili sint calitati ale grupului bine plasate. Cele mai bune scoruri le-au primit doua trasaturi cu conotatie pozitiva. Intre primele 13 insa, cu scor de peste 20, figureaza doar cinci calitati, restul de opt fiind considerate defecte. Sa aruncam o privire si asupra motivatiilor oferite de experti, justificind optiunile lor. Despre personalitatea individului mediu, apartinind acestei etnii, unii experti au avansat aprecieri pozitive, altii au justificat comportamentele negative
( lipsa educatiei , sint marginalizati ) si nu putini sint plini de admiratie fata de ingeniozitatea, spiritul practic, dezvoltatul simt al familiei intilnit la acesti concetateni ai nostri.
Este cazul sa spunem doua cuvinte si despre experti : studenti la psihologie si stiintele educatiei, sint formati in spiritul tolerantei si respectului fata de altul, sint credem mai sensibili fata de comportamentele alternative. De altfel, unii asa isi explica comportamentele oarecum altfel ale tiganilor: au poate alte reguli de con vietuire , si-au pastrat stilul .
Intre frazele prin care este caracterizata comunitatea, cele cu conotatie pozitiva sint mai frecvente. Un amestec de admiratie, respect, invidie razbate din frecventa cu care apar cuvinte si sintagme ca:uniti, spirit de grup, coeziune, solidaritate, adapta bili, respect pentru propria identitate, buni organizatori.
Ce concluzie putem extrage din aceste rezultate? Chiar si cel mai tolerant segment al populatiei instruite judeca stereotipic, eticheteaza, recurge la generalizari uneori pri pite. Care e resortul acestui mecanism? Stereotipul e definit ca o credinta impartasita de o colectivitate, privind caracteristicile personale, trasaturile de personalitate, compor tamentele de grup (vezi Leyens, Yzerbyt, Schardon, Stéréotypes et cognition sociale,
Mardaga, 1996). Gindirea stereotipica isi are, desigur, radacinile in realitate, unele fapte care determina judecati sint reale, nu sint exagerate. Urmeaza apoi un proces de stereotipizare, de generalizare uneori neintemeiata, abandonindu-se evaluarile indivi duale in favoarea etichetarii. Impresiile noastre despre altul, cele dominante sint ex trase din context si sint organizate intr-o formula proprie. Asa se formeaza impresia despre o persoana, iar aceasta este apoi aplicata categoriei, grupului, printr-o operatie de tip hallo. Pentru a ajunge la stereotipuri (credinte evaluative si descriptive, im partasite de membrii unei categorii), parcurgem un proces de stereotipizare, proces intra-psihic prin care dam lumii un sens, ne delimitam, generalizam, justificam.
Exactitudinea nu e problema principala a celui care stereotipizeaza.
Cum se formeaza nucleul central al gindirii stereotipe? Prin generalizarea (uneori justificata) a unor observatii individuale sau informatii furnizate de altii, decupind comportamente bine reliefate, proeminente, din context, extrapolind fara preocupare de exactitate. Nodul central al reprezentarii despre altul are functie generativa si organizatorica, el exprima nevoia de stabilitate si certitudine, are o valoare simbolica pentru colectivitate. Un studiu relativ cunoscut privind reprezentarea imigrantului in societatea franceza, a dovedit ca, dintr-o lista de 60 de itemi, cuvintul care ocupa locul privilegiat este acela de algerian . Individul apartinind acestei etnii este individul-simbol pentru a identifica comportamente, stiluri, trasaturi ale imigrantului.
El cumuleaza tot ce se poate spune esential despre imigrant. El reprezinta suma tuturor conotatiilor negative vehiculate de o colectivitate, el atrage idiosincasiile si nevoia de a gasi pe cineva catre care sa se indrepte frustrarile comune.
Sa se petreaca acelasi lucru si la noi, sa asistam la un proces de stereotipizare similar? Avem nevoie de un Altul care este altfel si in care sa depozitam tot ceea ce e neconvenabil, stinjenitor pentru imaginea noastra? E nevoie de cercetari mai labo rioase pentru a demonta acest mecanism. Ceea ce am incercat aici a fost sa atragem atentia asupra existentei sale.



Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta