p6o11oc
Identificarea marfurilor periculoase
Lista documentelor este redata in volumul I IMDG CODE. Detaliat aceste
documente se regasesc in volumul V in Indexul general. Indexul general
este alcatuit sub doua forme:
1. sub forma alfabetica (marfuri de toate clasele) si furnizeaza urmatoarele
informatii:
- denumirea tehnica corecta;
- pagina din Codul IMDG la care se gaseste fisa individuala: numarul paginii
este constituit din 4 cifre -; prima cifra indica clasa careia ii
apartine marfa in cauza, iar urmatoarele 3 cifre reprezinta fila din cadrul
clasei la care se gaseste fisa individuala;
- numarul Natiunilor Unite (UN) este constituit tot din 4 cifre care incep
de la 0000 in continuare;
- clasa, diviziunea si grupul de compatibilitate (Ex: 1.1.D -; clasa 1,
diviziunea 1, grup de compatibilitate D);
- grupul de ambalare care poate fi I, II sau III dar nu la toate marfurile;
- riscul subsidiar;
- numarul fisei de securitate;
- tabla din „Ghidul medical”.
2. sub forma numerica (se foloseste cand se cunoaste numai numarul Natiunilor
Unite).
Pe verticala la margine gasim primele 3 cifre din numarul Natiunilor Unite,
mergem pe orizontala in continuare si gasim a patra cifra. La intersectie gasim
3 cifre pe verticala: I cifra -; pagina la care se gaseste fisa individuala;
sub numarul care indica pagina se gaseste o cifra compusa care arata numarul
fisei de securitate, iar sub aceasta avem numarul care indica tabla din ghidul
medical.
Unde este barata casuta nu mai exista marfa periculoasa sau s-ar putea sa fie
o marfa periculoasa inregistrata dar nu este indicata pentru transport.
In transportul maritim securitatea vietii primeaza securitatii marfii
sau a mediului.
Conventia Natiunilor Unite privind transportul marfurilor pe mare din 1978,
partea III, art. 13, paragraf 4: „Marfurile periculoase care devin un
pericol efectiv pentru persoane sau bunuri pot fi descarcate, distruse sau facute
inofensive dupa cum cer imprejurarile, fara plata unei compensari”.
Clasificarea marfurilor periculoase (IMDG)
Marfurile periculoase au fost clasificate pe clase si diviziuni. Clasificarea
a avut la baza caracteristicile riscului principal, marimea riscului, existenta
riscului subsidiar si prevederi speciale pentru anumite categorii de marfuri.
Corespunzator caracteristicii riscului principal, marfurile periculoase au fost
clasificate in 9 clase, unele din clase in diviziuni, iar Clasa
1 pe langa diviziuni si in grupe de compatibilitate:
Clasa 1 -; Explozivi -; in aceasta clasa au fost incluse:
• substantele explozive cu exceptia acelora care sunt foarte periculoase
pentru transport si a acelora care sunt caracterizate de un risc ce le fac sa
apartina altor clase;
• articolele explozive, cu exceptia substantelor care pot forma o atmosfera
exploziva prin gaze, vapori sau praf;
• dispozitivele continand substante explozive care poseda un asemenea
caracter incat aprinderea din neglijenta, accidentala sau prin initierea
pe timpul transportului au influenta externa prin foc, fum, caldura sau proiectie
(imprastierea de fragmente);
• articolele fabricate cu scopul de a produce un efect practic exploziv
sau pirotehnic (bombe incendiare, aruncatoare de flacari).
Clasa 2 -; Gaze -; in aceasta clasa sunt cuprinse toate gazele,
fie ca pot fi lichefiate sau nu sub presiune la temperatura mediului; de asemenea,
gazele dizolvate sub presiune intr-un solvent sau acelea absorbite intr-un
material poros, inclusiv gazele puternic refrigerate.
Clasa 3 -; Lichide inflamabile -; in aceasta clasa sunt incluse
lichidele si amestecurile de lichide care contin solide in suspensie sau
in solutii si prezinta riscul de inflamabilitate.
Clasa 4 -; Solide sau substante inflamabile -; in aceasta clasa
sunt cuprinse toate substantele ce se pot aprinde sau pot contribui la aparitia
unui incendiu in conditiile transportului. Ele se pot aprinde usor de
la surse externe de aprindere cum sunt: flame, scantei, flacari. Se pot
incalzi si aprinde spontan sau pot emana gaze inflamabile atunci cand
intra in contact cu o atmosfera umeda sau cu apa (este cazul carbidului).
Clasa 5 -; Substante oxidante si peroxizi organici -; sunt substante
necombustibile prin ele insele dar care prin descompunere produc oxigen,
contribuind astfel la cresterea intensitatii incendiului, cat si substantele
instabile, pasibile de descompunere exotermica autoaccelerata (adica prin descompunere
se creeaza o temperatura). Ele poseda una sau mai multe din urmatoarele proprietati:
disponibilitate la impact, la frictiune si la reactie cu alte substante.
Clasa 6 -; Otravuri si substante infectioase -; sunt substantele ce
pot cauza moartea sau vatamarea grava a organismelor vii atunci cand sunt
inghitite, inhalate sau intra in contact cu tesutul, si de asemenea
acele substante continand microorganisme capabile sa produca boli.
Clasa 7 -; Substante radioactive -; in aceasta clasa sunt incluse
toate substantele capabile sa emita radiatii a caror activitate specifica este
mai mare de 0,002 µCi/g (Ci -; Curie).
Clasa 8 -; Corozivi -; in aceasta clasa intra substantele care
prin actiunea lor chimica produc arsuri grave tesutului viu si distrug alte
materiale.
Clasa 9 -; Alte substante periculoase -; in aceasta clasa sunt
incluse substantele caracterizate de un risc neacoperit de alte clase. (nu se
cere pe ambalaj eticheta)
Marfurile periculoase au fost clasificate dupa marimea riscului in grupe
de ambalare cu exceptia substantelor din clasele 1, 2, 6.2 si 7.
Grupul I de ambalare -; au fost clasificate toate substantele caracterizate
de o valoare mare a riscului. Acest lucru este evidentiat pe ambalaj prin includerea
in marcaj a literei X un astfel de ambalaj poate fi utilizat si pentru
marfurile cu risc mediu si mic.
Grupul II de ambalare -; au fost clasificate substantele caracterizate
de o valoare medie a riscului. Pe ambalaj acest lucru este evidentiat prin litera
Y. Un astfel de ambalaj poate fi utilizat si pentru marfurile cu valoare mica
a riscului.
Grupul III de ambalare -; se foloseste pentru substantele caracterizate
de o valoare mica a riscului, fapt evidentiat pe ambalaj prin litera Z.
Grupul de ambalare pentru fiecare substanta in parte este continut in
lista Natiunilor Unite ca element de identificare a valorii riscului.
Marfurile periculoase sunt clasificate avandu-se in vedere riscul
principal, dar sunt foarte multe dintre ele care sunt caracterizate si de unul
sau mai multe riscuri subsidiare, fapt ce a determinat ca o aceeasi substanta,
dar prezenta intr-o anumita forma sa fie inclusa in 2 sau mai multe
clase. Riscurile subsidiare sunt inscrise in fisa individuala a
fiecarei substante.
Caracteristicile speciale sunt indicate in fisa individuala prin mentiuni
speciale si se transporta sub aranjamente speciale numai dupa recomandarea autoritatilor
nationale competente si ale producatorului.
Transportul marfurilor periculoase pe calea ferata
Traficul feroviar international este reglementat prin conventii asa cum sunt
Acordul privind Transportul International Feroviar al Administratiei pe Calea
Ferata semnat la 6 decembrie 1950 -; Varsovia.
Exista o alta conventie -; Conventia Internationala privind Transportul
Marfurilor pe Calea Ferata. Aceasta conventie are o anexa intitulata RID care
reprezinta Reguli Internationale pentru Transportul Marfurilor pe Calea Ferata.
Tara noastra a aderat la ambele conventii iar la RID au aderat un numar de state
din Europa, Nordul Africii, Anglia si Irlanda.
Clasificarea marfurilor periculoase care se transporta pe calea ferata corespunde
a 8 clase Numerotarea marfurilor periculoase in RID s-a facut printr-un
sistem asa-zis special Marginale si nu prin numarul Natiunilor Unite.
Important este urmatorul aspect: la Marginalul 2 sunt cuprinse cerinte de transport
impartite pe capitole, case se aplica fiecarei clase cu exceptia clasei
7 pentru care sunt redactate fise. In acest marginal avem capitolele in
care sunt redactate:
Cap. A -; generalitati de ambalare, de ambalare individuala, marcare si
etichetare.
Cap. B -; mod de transport si restrictii de expediere.
Cap. C -; mentiuni in scrisoarea de trasura.
Cap. D -; mijloace si accesorii de transport in care se refera la
cerintele aplicabile vagoanelor si incarcaturii.
Cap. E -; la marcarea si etichetarea vagoanelor si containerelor se instituie
interziceri de incarcare in comun a diferitelor marfuri.
Cap. F -; ambalaje goale.
Cap. G -; alte reglementari.
Clasa 1 -; Explozivi -; cuprinde numai 3 diviziuni:
• Diviziunea 1a -; substante si articole explozive;
• Diviziunea 1b -; articole incarcate cu substante explozive;
• Diviziunea 1c -; aprinzatoare, artificii, marfuri similare.
Clasa 2 -; Gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune cu caracteristica
simbolizata; in cazul in care sunt neinflamabile se simbolizeaza
cu „a”; daca sunt neinflamabile dar toxice cu „at”;
inflamabile cu „b”; inflamabile si toxice cu „bt”; produse
chimice cu „c”; produse chimice instabile si toxice cu „ct”.
Clasa 3 -; Substante cu un domeniu larg al punctului de aprindere pana
la 100°C, din care sunt excluse acele substante care contin solid mai mult
de 30% sau lichide miscibile cu H2O, cu un punct mai mic de 21°C.
Clasa 4 are 3 diviziuni:
- 4.1. -; materii solide inflamabile
- 4.2. -; materii supuse aprinderii spontane
- 4.3. materii care in contact cu apa degaja gaze inflamabile
Clasa 5
- 5.1. -; materii comburante
- 5.2. -; peroxizi organici
Clasa 6
- 6.1. -; materii toxice
- 6.2. -; materii infectioase
Clasa 7 -; Materiale radioactive
Clasa 8 -; Materii corozive
Marfurile periculoase in RID au fost inregistrate nu prin numarul
UN ci prin marginale
(numere pe margine).
O fisa aplicabila materialelor radioactive este constituita din urmatoarele
rubrici notate cu cifre arabe astfel:
1. materiale, substante;
2. coletul -; caracteristica;
3. intensitatea maxima a radiatiei coletului;
4. ambalarea in comun;
5. contaminarea la suprafata coletului;
6. marcajul pe colet;
7. document de transport;
8. depozitare si expediere;
9. incarcarea coletului in vagon sau container;
10. transportul vrac in vagoane si containere;
11. transportul in vagoane si containere cisterna;
12. etichetarea;
13. restrictii de incarcare in comun;
14. decontaminarea materialelor folosite pentru transport;
15. alte reglementari.
Etichetarea coletelor si a vagoanelor
Pentru indicarea riscului ce caracterizeaza o marfa, au fost prevazute etichete
conform standardelor, care se aplica atat pe colete cat si pe vagoane.
Aceste etichete sunt prevazute in Anexa 9 la Conventia Internationala
privind Transportul pe Calea Ferata, cu dimensiuni standard de 100x100 mm pentru
colete si 150x150 mm pentru vagoane. Pentru vagoane etichetele pot fi lipite
pe cartoane care apoi se leaga sigur de vagon.
Predatorul marfii, pe vagoane particulare, pe containere cisterna, poate aplica
marci de pericol similare modelelor prescrise. Etichetele se aplica pe toate
containerele, pe toate coletele, pe vagoanele apartinand unor carausi
care presteaza serviciul de transport, sau pe vagoane proprii.
Marcarea containerelor si a vagoanelor cisterna
Vagoanele cisterna trebuie marcate cu panouri asezate vertical pe fiecare parte
care au dimensiunea la baza 400 mm, inaltimea de 300 mm iar marginea are
un chenar negru de 15 mm. Fiecare panou trebuie sa contina numerele de identificare
din tabelul marginal 1801 RID.
Prima cifra a numarului de identificare a pericolului indica riscul principal,
si anume:
2. gaze 5. materie comburanta si peroxid organic
3. materii lichide inflamabile 6. materie toxica
4. solide inflamabile 8. materie coroziva
A doua si a treia cifra indica riscurile subsidiare, astfel:
0. fara importanta 5. proprietati comburante
1. pericol de explozie 6. toxicitate
2. pericol de emanare de gaze 8. corozivitate
3. inflamabilitate 9. pericol de reactie violenta ca urmare a descompunerii spontane sau a polimerizarii
Urmatoarelor grupe se atribuie riscuri astfel:
? repetarea prime cifre arata o intensificare a riscului principal:
- 33 -; lichid foarte inflamabil;
- 22 -; un gaz refrigerat.
? 42 -; o substanta solida care emana gaze in contact cu apa
Daca numarul de identificare este urmat de X, inseamna ca se interzice
umezirea cu apa a materiei respective. Consideram exemplul:
Amoniac 2,3° at 268 1005
Ceea ce inseamna ca avem de-a face cu amoniac:
- clasa 2 (gaze);
- 3° cifra de enumerare a materiilor;
- at -; gaz neinflamabil toxic;
- 268 -; numarul de identificare al pericolului:
• 2 -; gaz
• 6 -; materie toxica
• 8 -; corozivitate
- 1005 -; numarul de identificare al materiei.
Caracteristica acestui inscris cere ca el sa ramana lizibil chiar
dupa un incendiu de minimum 15 minute.
Cand un vagon cisterna transporta mai multe materii diferite in
compartimente distincte, predatorul trebuie sa aplice pe fiecare parte a compartimentului,
paralel cu axa longitudinala a vagonului, panoul prevazut cu numarul de identificare.
Dupa descarcarea materiei periculoase, se va face curatirea si degazarea recipientului,
iar panourile de identificare vor fi scoase.
Rezervoarele si echipamentele aferente se supun controlului atat inainte
de punerea in serviciu, cat si periodic. Probele care se efectueaza
de un expert autorizat si agreat de autoritatea nationala competenta, trebui
sa corespunda prevederilor din Anexa 10 la RID, punctul 1.5.1.
Containerele cisterna se supun la probe inainte de a fi puse in
serviciu si la intervale nedepasind 5 ani. Verificarea etanseitatii se face
inaintea punerii in serviciu, si la intervale care sa nu depaseasca
2 ½ ani. Expertul, in urma verificarii, elibereaza un certificat
cu rezultatele obtinute.
Fiecare container cisterna trebuie sa fie marcat prin stantare sau alt mijloc
asemanator, marcare aplicata pe un material rezistent la coroziune si fixata
in mod permanent. Marcarea se poate face prin gravare, direct pe unul
din peretii intariti ai rezervorului. Marcajul va contine datele din Anexa
10 la RID, punctul 1.6.1. Marcajul cuprinde: numele proprietarului si al celui
care-l exploateaza, capacitatea rezervorului, tara de origine, greutatea de
incarcare maxima admisa si materia transportata, printr-o denumire sau
printr-un cod de referinta, si in plus eticheta de pericol. Cantitatea
care se introduce in container se determina conform normelor din Anexa
10 la RID, punctele 1.7.3.1.-;1.7.3.5.
Containerele cisterna goale, pentru a putea fi expediate, trebuie sa fie astfel
inchise incat sa prezinte aceeasi garantie de etanseitate
ca si cand ar fi pline.
Documente de transport
Transportul feroviar este insotit de documentul numit scrisoare de trasura
sau fraht. Acest document, in cazul transportului international, este
un document simplu si flexibil deoarece permite plata transportului, fie de
catre expeditor, fie de catre destinatar sau proportional de ambii.
Sunt cunoscute 3 feluri de documente de tip fraht:
- fraht pentru viteza mica -; care insoteste marfa ce nu necesita
expediere urgenta, in principal utilizat intre centrele industriale
din Marea Britanie si centrele continentale;
- fraht pentru viteza mare -; se utilizeaza la marfurile ce trebuiesc expediate
repede si pentru care se percepe o taxa suplimentara de transport;
- fraht pentru coletarie expres -; se aplica serviciilor postale.
Frahtul se completeaza de expeditor si este alcatuit dintr-un set de 6 file
in care se inscriu urmatoarele: data si numele statiei de expediere
a marfii, numele si adresa expeditorului si destinatarului, statia de origine
a expedierii si statia unde trebuie sa se faca livrarea, descrierea succinta
a marfurilor (in cazul marfurilor periculoase se inscriu datele
prevazute in partea a 2-a RID), greutatea bruta sau cantitatea, instructiunile
necesare pentru libera practica si alte formalitati iar pentru unele clase de
marfuri periculoase, se ataseaza si un certificat (declaratie) eliberat de expeditor,
costul privitor la transport.
Transportul marfurilor periculoase pe apele interioare
Apele interioare ale continentului joaca un rol important in transportul
international de marfuri si pasageri. Avand in vedere importanta
lor in anul 1976 au fost redactate recomandari de catre Comitetul pentru
Transporturi Interioare ale Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa sub denumirea
Masurile europene privind transportul international al marfurilor periculoase
pe apele interioare.
Si aici este utilizata numerotarea marginala si contine 2 anexe:
Anexa A -; se refera la mauri privind substantele periculoase. In
prima parte sunt redate definitiile si procedeele generale de transport, iar
in partea a 2-a s redau clasele de marfuri periculoase, incluse intr-o
lista care contine si exceptiile de la reguli, precum si particularitatile documentelor
de transport.
Anexa B -; contine recomandari cu privire la transportul in containere
si cisterne, metode si restrictii de expediere, echipamente de transport si
indicatii referitoare la amestecul incarcaturii. In aceste masuri
sunt introduse clase restrictive si nerestrictive; spre exemplu, explozivii
au fost subimpartiti in 3 diviziuni.
In legatura cu clasificarea se precizeaza ca explozivii sunt subimpartiti
in 3 diviziuni, iar gazele sunt impartite dupa proprietati.
Coletele, containerele cat si cisternele mobile se marcheaza si se eticheteaza
asa cum se indica in codul IMDG pentru transportul marfurilor periculoase
pe Rin. Aceste masuri sunt completate in mod special. In acest caz,
reteaua de controale este mai densa, atat in ceea ce priveste operarea,
constructia, echiparea navelor cat si manipularea marfurilor.
Pentru transportul pe ape interioare nu se prevede un document special de transport,
dar trebuie sa se emita o declaratie din care sa rezulte ca “Ambalarea,
ambalarea mixta si etichetarea sunt conforme cu …”.
Transportul marfurilor periculoase pe calea maritima
Ca urmare a specificului deosebit al transportului maritim, pregatirea navei
pentru transportul de marfuri periculoase este o activitate complexa care trebuie
desfasurata in conditii stricte inaintea voiajului. Pentru aceasta,
nava trebuie sa fie in buna stare de navigabilitate contractuala in
adevaratul sens al notiunii, incluzand instruirea speciala a echipajului,
care trebuie facuta cu toata seriozitatea, pe baza instructiunilor elaborate
in raport cu riscul marfurilor.
Astfel, pregatirea magaziilor va trebui sa includa:
? curatenia, uscarea si ventilatia;
? peretii despartitori trebuie sa fi etansi la lichide si rezistenti la foc;
? ventilatia trebuie sa fie eficace si permanent in stare de functionare;
? coloanele de ventilatie trebuie sa fie prevazute cu filtre impotriva
scanteilor;
? puntile si inchiderile deschiderilor in punte trebuie sa fi etanse
la lichide si rezistente la foc pentru a se putea delimita si individualiza
compartimentele in vederea crearii posibilitatilor de aplicare a termenilor
de separare.
Instalatiile si echipamentele de bord trebuie sa respecte standardele de protectie
impotriva scanteilor si electricitatii statice. Magaziile trebuie
sa fie prevazute cu dispozitive care sa permita amararea sigura a marfurilor
(ocheti, inele, tacheti). Inchiderea magaziilor trebuie sa fie prevazuta
cu dispozitive de incuiere si de sigilare, pentru a vita accesul persoanelor
neautorizate.
Repartizarea marfurilor in nava, atat a celor periculoase cat
si a celorlalte, trebuie facuta astfel incat sa se realizeze o stabilitate
sigura care sa permita pendulari lente, impiedicand stabilitatea
dura care poate facilita dezamararea si dezarimarea marfurilor. Pe timpul voiajului,
cerinta de mai sus trebuie indeplinita prin realizarea unui grafic de
consum combustibil si apa, intocmit in prealabil cu scopul de a
elimina si inlatura complet suprafetele libere.
Exista marfuri periculoase care pot fi depozitate sau se depoziteaza numai pe
punte si care, ca urmare a greutatii lor pot influenta negativ stabilitatea.
In acest caz trebuiesc luate masurile care se impun. De asemeni, depozitarea
pe punte nu trebuie sa impiedice accesul la instalatia de ventilatie,
la mijloacele de vitalitate, sa nu blocheze caile de circulatie, sa nu fie depozitate
in apropierea filtrelor de aer, a instalatiilor care pe timpul functionarii
pot produce scantei, pot emana caldura, precum si in zonele apropiate
spatiilor de locuit sau zonelor de lucru.
Indiferent de locul unde sunt depozitate, personalul care manipuleaza sau supravegheaza
transportul, trebuie sa respecte indicatiile pe care le furnizeaza etichetele
de avertizare din Anexa 9 a codului IMDG.
Siguranta echipajului navei
Manipularea si transportul marfurilor periculoase trebuie sa se faca astfel
incat sa se impiedice producerea unor incidente de genul poluarea
mediului, contaminarea altor marfuri, producerea de incendii si vatamari corporale.
In acest scop, personalul implicat trebuie sa fie avizat asupra caracteristicilor
riscante, precum si a masurilor de prevenire. Pentru aceasta trebuie sa detina
informatii privitoare la: regulile de securitate, masurile de prim ajutor medical
si procedura de urgenta in caz de incidente.
Pentru transportul marfurilor periculoase s-au intocmit fise de securitate.
O fisa de securitate este structurata in 5 parti:
? prima parte o constituie titlul grupului cu numarul fisei de securitate;
? a doua parte contine echipamentul special de interventie in caz de incident,
care trebui sa existe la bordul navei;
? a treia parte se refera la dispozitii de urgenta;
? a patra parte se refera la masuri de urgenta;
? a cincea parte se refera la tratamentul medical pentru acordarea primului
ajutor in caz de accident.
Daca o nava transporta marfuri periculoase susceptibile aprinderii, dispozitiile
de urgenta trebuie sa se refere neaparat la utilizarea de scule si dispozitive
care nu produc scantei, in cazul unor interventii de remediere sau
de reparare, iar echipamentele electrice utilizate sa fie de tipul antideflagrant.
De asemeni, la bord trebuie sa existe echipament complet de interventie, aparate
autonome de respirat, dispersoare cu jet precum si material absorbant corespunzator
caracteristicii marfii care se transporta. Echipamentul de protectie se recomanda
de catre producatorul marfii periculoase in raport cu proprietatile fizico-chimice
si a caracteristicilor acestora, tinand cont totodata de rezultatul testelor
efectuate in procesul de productie si laborator.
Pentru protectia cailor respiratorii se folosesc aparate de respirat autonome
si nu masti de gaze. Recomandarea urmareste sa impiedice autoritatile
competente sa aprobe echiparea navei cu masti de gaze, care corespund numai
anumitor substante si pun viata in pericol fata de gazele foarte toxice.
Pentru combaterea incendiilor, navele pot utiliza apa in toate cazurile
in care marfurile nu reactioneaza cu acestea, sau in caz contrar,
materialul absorbant, inert cum ar fi pamantul cu diatomit.
Necesarul de echipament si materiale se stabileste in raport de cantitatea
de marfa periculoasa, dimensiunile si tipul navei, precum si numarul persoanelor
disponibile pentru interventie. Pentru interventie trebuiesc facute exercitii
pregatitoare in sensul de a se cunoaste utilizarea echipamentului de protectie
alcatuit din cizme, combinezon, manusi, casca, ochelari de protectie precum
si a aparatului de respirat autonom sau in cazul in care fisa de
securitate solicita numai haine de protectie, atunci se vor utiliza cizme, combinezon,
manusi si casca.
In mod normal, marfurile periculoase ambalate se pot manipula fara utilizarea
unui echipament special de protectie, protectia fiind asigurata de ambalaj prin
calitatile sale. Cu toate acestea se impune existenta echipamentului special
la bord pentru a se interveni in caz de avarierea ambalajului, atunci
cand apar pierderi din continut sau scurgeri. Utilizarea ochelarilor de
protectie se impune chiar si in cazul marfurilor ambalate.
In cazul in care se produce o deversare de marfuri periculoase,
anumite substante degaja gaze toxice si/sau corozive, caz in care dispersia
in atmosfera cere ca nava sa fie manevrata in functie de conditiile
atmosferice, pentru a impiedica afectarea sanatatii membrilor echipajului
prin patrunderea gazelor in compartimentele de lucru.
Marfurile periculoase, indiferent de starea sub care se prezinta, daca sunt
stivuite pe punte trebuiesc ferite de sursele externe de aprindere: flacari,
becuri de iluminat neprotejate, diferite scule electrice, etc.
In cazul deversarilor se recomanda spalarea cu apa din abundenta si evacuarea
acesteia peste bord, avand in vedere ca securitatea echipajului
este prioritara poluarii marii. Pentru marfurile depozitate sub punte, in
cazul deversarii este necesara utilizarea materialului de decontaminare de care
nava trebuie sa dispuna din abundenta si care trebuie sa existe la bord inainte
de inceperea incarcarii.
Pentru evacuarea vaporilor toxici, explozivi sau inflamabili, nava trebuie sa
dispuna de o constructie care sa permita evacuarea acestora la o inaltime
apreciabila deasupra puntii. Sistemul de ventilatie pentru compartimentele de
marfa trebuie sa fie complet izolat si separat de ventilatia spatiilor de locuit.
Accesul in spatiul de depozitare a marfurilor periculoase este permis
numai persoanelor autorizate si corect echipate, adica au echipament de protectie
si aparat autonom de respirat, iar intrarea in aceste spatii se face sub
supraveghere.
Daca substantele deversate pe punte sau sub punte au fost colectate cu material
absorbant, ele se vor depozita in conditii de securitate si vor fi evacuate
in primul port de escala.
Utilizarea apei la bordul navei ca agent de combatere a incendiului este recomandata
in general pentru majoritatea marfurilor periculoase, atat sub forma
de jet cat si pulverizata. Cu toate acestea, trebuie tinut cont de recomandarile
din fisa de securitate, deoarece apa poate fi preferata in locul altui
agent extinctor, care in mod normal ar fi recomandat la uscat. In
caz de incendiu se recomanda, in limita posibilitatilor, indepartarea
coletelor din zona incendiata si mentinerea unei temperaturi scazute prin stropirea
cu apa a coletelor.
In cazul marfurilor periculoase care polimerizeaza, nu trebuie neglijat
faptul ca reactia de polimerizare poate continua timp indelungat dupa
inlaturarea sursei exterioare care a declansat-o.
Daca un incendiu s-a produs intr-o magazie de marfa, se recomanda etansarea
acestei magazii, intreruperea ventilatiei si punerea in functiune
a instalatiei fixe de combatere cu apa, aburi sau CO2. Pentru substantele care
reactioneaza puternic in contact cu apa, se recomanda utilizarea extinctorului
cu praf chimic uscat sau material inert sub forma de pulbere; in ultima
instanta se pot utiliza mari cantitati de apa.
In caz de accident, primul ajutor se acorda in raport cu recomandarile
ghidului medical de interventie in cazul de accidentare cu marfa periculoasa.
Pentru a pregati incarcarea marfurilor periculoase, se recomanda urmatorul
algoritm de lucru:
• din indexul numeric, dupa ce s-a obtinut din indexul alfabetic numarul
Natiunilor Unite, se stabileste care este fisa de securitate;
• in dispozitiile de urgenta se selectioneaza fisa de securitate
aferenta grupului de substante din care se extrage lista echipamentelor de protectie
si interventie, materialele necesare si procedurile de urgenta. Pe aceasta baza
se intocmeste lista cu echipament si materiale si instructiunile de interventie.
Termeni de separare (sau segregare)
Marfurile periculoase pot fi transportate la bordul navei in conditii
de securitate, daca in principal sunt respectate cerintele de separare.
Termenii de separare intalniti sunt urmatorii:
Departe de - prin aceasta se intelege ca intre doua colete incompatibile,
fie depozitate pe punte fie sub punte, trebuie sa existe un spatiu de interventie
de minim 3 m. Acest spatiu poate fi ocupat cu alte marfuri cu care cele doua
feluri de marfa periculoasa sunt compatibile.
Separat de reprezinta o izolare a doua colete incompatibile; daca sunt depozitate
sub punte, o izolare printr-un perete etans la apa si rezistent la foc, iar
daca sunt depozitate pe punte, o izolare departe de.
Separat de un compartiment complet sau magazie de reprezinta o izolare intre
2 colete incompatibile, depozitate sub punte, printr-un compartiment constituit
din 2 pereti etansi la apa si rezistenti la foc sau prin 2 punti etanse la apa
si rezistente la foc. La depozitarea pe punte, aceasta reprezinta o izolare
printr-o distanta corespunzatoare.
Separat longitudinal de un compartiment complet de interventie sau magazie
de reprezinta o izolare intre 2 colete incompatibile, daca sunt depozitate
sub punte, in plan longitudinal prin 2 pereti etansi la apa si rezistenti
la foc. La depozitarea pe punte aceasta reprezinta o separare printr-o distanta
corespunzatoare.
Tabla generala de segregare contine recomandarile generale de izolare intre
marfurile periculoase. Atat pe orizontala cat si pe verticala sunt
redate clasele cu diviziunile de marfuri periculoase. La intersectia a doua
marfuri periculoase incluse in clase diferite se regaseste termenul de
segregare.
Pregatirea transportului de marfuri periculoase impune respectarea de catre
comandantul navei a urmatorului algoritm de lucru: a) primirea listei de incarcare in care sunt nominate marfurile
periculoase prin denumirea tehnica corecta si/sau numarul Natiunilor Unite; b) procurarea documentatiei corespunzatoare marfurilor periculoase care au fost
nominate in lista de incarcare; c) analiza posibilitatilor tehnice si constructive ale navei in raport
cu cerintele specifice claselor de marfuri care urmeaza a fi transportate; d) studierea caracteristicilor si proprietatilor marfurilor periculoase din
fisa individuala; e) dotarile cu echipament si materiale de interventie din fisa de securitate; f) masurile de prim ajutor in caz de accident din tabla obtinuta din ghidul
medical coordonate cu recomandarile primite de la producator, respectiv incarcator
si autoritatea nationala competenta; g) repartizarea marfurilor periculoase pe hambare in raport cu proprietatile,
caracteristicile, recomandarile speciale, indicatiile generale de separare,
cerintele continute in fisa individuala inclusiv recomandarile autoritatii
nationale competente; h) redactarea si inaintarea cererii de echipament si materiale de interventie; i) studierea masurilor necesare pentru a fi luate la bord, avand in
vedere riscul principal si riscurile subsidiare pe care le prezinta marfa periculoasa; j) stabilirea componentei echipei de interventie si nominarea ofiterului responsabil
cu transportul marfurilor periculoase; k) stabilirea restrictiilor de acces si circulatie la bordul navei, in
scopul securitatii operatiunii; l) pregatirea spatiilor de depozitare la bord si efectuarea amenajarilor necesare
in vederea inceperii incarcarii; m) stabilirea graficului de supraveghere a incarcarii, a transportului
si a descarcarii, cu care ocazie se redacteaza sarcini concrete pentru fiecare
membru de echipaj si pentru ceilalti membri; n) stabilirea locului de depozitare a echipamentelor si materialelor, precum
si efectuarea exercitiilor de antrenament cu echipajul si echipa de interventie.
Transportul marfurilor periculoase in containere
Transportul containerizat reprezinta o cale principala de reducere a avariilor
la care sunt expuse marfurile. Aceasta tehnologie, coroborata cu masuri de amarare
a coletelor in interiorul containerelor, poate conduce in final
la un transport corect daca au fost respectate si regulile de segregare.
Containerul este un echipament cu structura si rezistenta proprie, putand
fi reutilizat in procesul de transport. El poate fi transportat pe calea
ferata, rutier, naval. Acest echipament inlatura manipularile suplimentare
de colete, iar in cazul transportului international, adesea include si
o calatorie pe mare.
Avand in vedere pendularile la care este expusa o nava, masurile
de amarare a marfurilor in containere cat si amararea acestuia pe
nava, se impun cu toata seriozitatea, atat din partea incarcatorilor
cat si a navei. In scopul sigurantei transportului, containerul
trebuie inspectat inainte de incarcare, atat la interior cat
si la exterior. Containerele care prezinta avarii sau nu sunt etanse, nu vor
fi incarcate cu marfuri periculoase, iar daca aceste avarii au aparut
dupa ce au fost incarcate, nu vor fi preluate la bordul navei.
Inspectia containerului are in vedere urmatoarele:
? in interior, descoperirea avariilor importante, a gaurilor la plansee
cat si a proeminentelor care pot avaria marfa; curatenia si aerisirea,
starea de etanseitate (se determina prin intrarea persoanei in container,
care dupa inchiderea usilor, nu trebuie sa constate fascicule de lumina);
? starea deschiderilor de ventilatie daca sunt bune sau nu, sau daca sunt inchise,
in cazul in care se cere acest lucru; buna stare a tachetilor sau
inelelor pentru amararea marfurilor; corecta asamblare a containerelor pliabile
sau a partilor mobile ori detasabile; amararea partilor mobile ale containerelor;
? la exterior, inchiderea si etansarea usilor, asigurarea si sigilarea
lor, starea garniturilor, starea pieselor de colt atat la partea superioara
cat si la partea inferioara, care nu trebuie sa aiba deformari, astfel
incat sa se asigure atat o buna amarare cat si o manipulare
in siguranta; starea peretilor, a podelei si a acoperisului, iar daca
elementele de structura si rezistenta prezinta deformari sau containerul in
ansamblu este deformat, acesta se refuza la incarcare.
Proiectarea stivuirii si amararea coletelor in container
In proiectarea stivuirii si amararii coletelor in container, se
impune a se tine cont de urmatoarele:
• greutatea incarcaturii care urmeaza sa fie introdusa in
container sa nu depaseasca capacitatea de greutate indicata pentru tipul de
container utilizat;
• unitatile de incarcare, avand o greutate mare, vor fi depozitate
in container pe material lemnos, foi de tabla sau alte materiale menite a mari
suprafata de sprijin;
• instalatiile neambalate vor fi franate cu saboti sau pene din
material lemnos, cu scopul de a li se mari suprafata de sprijin si de a li se
impiedica alunecarea;
• unitatile de incarcare trebuie amarate cu scopul prevenirii deplasarii
pe timpul transportului, utilizand dulapi, grinzi si scoabe. De regula,
amararea coletelor se face prin ele insele, iar daca nu este posibil se
utilizeaza materiale cum ar fi lemnul, cartonul, sacii cu aer sau altele;
• marfa trebuie repartizata pe suprafata containerului in mod uniform
astfel incat centrul de greutate sa fie amplasat pe verticala care
trece prin centrul suprafetei podelei. In nici un caz containerul nu va
fi incarcat cu mai mult de 60% din marfa pe o jumatate din lungime, aceasta
exceptie fiind acceptata daca nu exista marfa pentru un container la plina incarcare;
• marfurile grele nu vor fi depozitate peste marfurile usoare, chiar daca
acestea din urma sunt ambalate intr-un ambalaj rezistent, urmarind, ca
regula generala, ca centrul de greutate al marfii sa fie amplasat sub centrul
de greutate al containerului;
• trebuie evitata depozitarea in acelasi container a marfurilor
incompatibile, de asemeni a marfurilor care emana praf cu marfuri care se avariaza
prin prafuire;
• butoaiele metalice vor fi depozitate cu dopul in sus, iar cele
din lemn se vor depozita pe dulapi, culcat pe o parte;
• nu vor fi depozitate in container marfurile care se pot avaria
prin condensare impreuna cu marfurile umede, cu cele umezite sau disponibile
la curgeri si cu cele higroscopice;
• paletii si materialul de separatie utilizat in containere vor
trebuie sa fie bine uscati;
• in containere nu vor fi introduse colete avariate, chiar daca
este evident ca nu au curs si din continut nu au fost pierderi;
• dupa umplerea containerelor se va proceda la amararea marfurilor astfel
incat sa se impiedice ca marfa sa se sprijine pe usa sau sa
existe riscul caderii coletelor pe timpul cat usile se deschid. In
cazul utilizarii lemnului ca material de amarare, sau daca recipientii includ
material lemnos si nava are ca destinatie un stat in care lemnul este
supus reglementarilor de carantina (Australia, Noua Zeelanda), o copie a certificatului
de tratare a lemnului va fi amplasata intr-un loc vizibil in container.
Toate aceste masuri trebuiesc luate in scopul securitatii persoanelor,
a marfurilor si implicit a mijlocului de transport. Masurile enumerate pana
aici vor fi coroborate cu recomandarile specifice clasei, incluzand acele
masuri izvorate din recomandari speciale.
Autoritatea nationala competenta poate aproba transportul marfurilor periculoase
uscate in vrac, utilizand containere speciale. In plus, fata
de cele de mai sus, se va avea in vedere scoaterea sau mascarea etichetelor
irelevante pentru transport. De asemenea marfurile sa fie impachetate,
marcate si etichetate conform cerintelor din codul IMDG. Se interzice introducerea
in containere a coletelor altfel prezentate.
Manipularea marfurilor trebuie sa se faca sub supravegherea unei persoane responsabile,
pregatita si familiarizata cu riscurile pe care marfurile le comporta si care
trebuie sa cunoasca masurile de urgenta ce trebuiesc luate in caz de necesitate.
Aceasta persoana trebuie sa cunoasca utilizarea corecta a materialelor de interventie,
implicit a locului de depozitare a acestora.
Se interzice complet fumatul pe timpul lucrului, organizandu-se in
acest scop locuri de fumat unde sunt luate toate masurile de prevenire si combatere
a unui incendiu. La bord sunt intensificate masurile de prevenire si de combatere
a unui incendiu.
Coletele care prezinta curgeri sau urme decurgeri, nu vor fi acceptate pentru
introducerea in container. Pe timpul iernii, coletele vor trebui sa fie
curatate de zapada, gheata, iar in celelalte situatii sa nu fie umede
si sa nu aiba impuritati pe ele.
Marfurile paletizate sau unitizate in alt mod, vor fi compactizate astfel
incat sa nu permita avarierea vreunui colet. Materialele de legare
a unitatii de incarcare trebuie sa fie de un tip compatibil cu marfurile
unitizate si sa ramana eficient daca ar fi expus la umezeala, la temperatura
ridicata sau la razele soarelui.
Controlul temperaturii marfurilor periculoase ambalate in containere, trebuie
sa se faca utilizand un agregat avand sursa de alimentare de un
tip aprobat, astfel incat sa nu prezinte un pericol pentru marfa
sau pentru containerele invecinate. Atat containerul cat si
agregatul trebuie sa fie inspectate inainte sa fie utilizate si rezultatul
sa fie consemnat intr-un document special.
Coletele avariate pe timpul manipularii nu vor putea fi preluate la transport
decat dupa ce au fost reparate, acest lucru facandu-se intr-un
loc departat de nava. Daca suprafata coletului este contaminata, coletul va
fi supus unor restrictii pana in momentul in care s-a evaluat
potenta riscului. Daca avaria poate sa genereze un risc de explozie, combustie
spontana, otravire sau pericol similar, persoanele vor fi evacuate, anuntand
despre aceasta autoritatea competenta.
Marfurile periculoase care pot produce avarii prin patare, miros sau contaminarea
altor produse, nu vor fi introduse in acelasi container. Sa nu se consume
alimente sau bauturi pe timpul manipularii marfurilor otravitoare sau corozive.
Daca marfa periculoasa formeaza numai o parte din incarcatura unui container,
este de preferat sa fie astfel incarcata incat sa fie accesibila
imediat.
Daca in container sunt introduse marfuri periculoase marcate protejat
impotriva inghetului, ele trebuiesc amplasate cat mai departe
de peretele containerului. Marfurile marcate (aceasta e partea de sus) nu vor
fi culcate ci vor fi depozitate cu partea marcata in sus.
Marcarea si etichetarea containerului trebuie facuta respectand recomandarile
codului IMDG folosind etichete sau placarde de cel putin 250x250 mm, aplicate
in exteriorul containerului pe fiecare parte a acestuia si la fiecare
capat. Etichetele amplasate in parti (pe peretii laterali) vor fi astfel
situate incat sa nu fie acoperite atunci cand se deschid usile.
Este de preferat ca pe container sa fie inscris numele tehnic corect al
marfurilor care se afla depozitate in interior. Dupa terminarea incarcarii,
containerul se incuie imediat iar cheia ramane la dispozitia persoanelor
autorizate. Persoana responsabila cu ambalarea marfurilor periculoase va elibera
un certificat de ambalare in container care contine urmatoarea declaratie:
• containerul a fost curat, uscat si aparent bun pentru a primi marfurile;
• in container nu s-au impachetat marfuri incompatibile;
• coletele au fost inspectate si in container au fost introduse
numai colete bune si uscate;
• coletele au fost corect ambalate si amarate;
• atat coletele cat si containerul au fost corect marcate
si etichetate.
Recomandari generale pentru containerele in care s-au transportat sau in care se transporta marfuri periculoase
Orice container in care s-au transportat marfuri periculoase, in
special substante toxice, va trebui sa fie bine ventilat inainte de a
se incepe incarcarea altor marfuri. Ventilarea se va face lasand
usile deschise o anumita perioada de timp. Dupa golirea unui container, in
care au fost transportate marfuri periculoase, trebuie sa fie luate toate masurile
pentru a exclude pericolul ce ar decurge in special in cazul marfurilor
toxice care au curs sau numai se banuieste ca au curs.
Daca un container incepe sa se incalzeasca el va fi manipulat intr-un
loc sigur, notificand acest lucru serviciului de pompieri care va lua
masurile corespunzatoare in raport cu marfa din interior.
Destinatarul trebuie sa restituie containerul dupa ce l-a golit in conditii
bune, curat, ventilat si fara avarii. In cazul in care intr-un
container trebuie sa se intre numai dupa o buna ventilatie, pe acesta se inscrie
un avertisment: Atentie, se va ventila inainte de a se intra!
Sunt situatii cand pentru mentinerea unei temperaturi scazute s-au utilizat
CO2, pe container pe langa avertismentul specific se va scrie: Pericol
gaz CO2!
Separarea containerelor la bordul navelor nespecializate se face in conformitate
cu prevederile sectiunii 15 din codul INDG. Aceste prevederi trebuie coroborate
cu urmatoarele:
• o substanta cu un risc latent necesita o separare fata de o alta substanta
cu care poate reactiona periculos;
• substantele inflamabile vor fi separate de sursele de aprindere deoarece
producerea unui incendiu se raspandeste intr-un timp scurt, caz
in care se impune utilizarea ecranelor de foc sau punti rezistente la
foc;
• marfurile periculoase inflamabile se separa de marfurile care pot exploda;
• marfurile care emana gaze toxice se vor depozita cat mai departe
de spatiile de locuit, zonele de lucru cat si instalatiile de ventilatie
pentru a nu afecta sanatatea oamenilor;
• pentru a exclude posibilitatea de contaminare, substantele otravitoare
vor fi depozitate separat de toate produsele alimentare iar articolele sau substantele
care prezinta un risc subsidiar de otravire se vor depozita departe de.
Separarea containerelor la bordul navelor specializate se realizeaza conform
prevederilor codului IMDG, respectand urmatorii termeni de separare:
• la stivuirea verticala, containerul inchis sau deschis (conform
clasificarii din Conventia Internationala privind Securitatea containerelor
’72) pentru care se indica o stivuire verticala va fi plasat astfel fata
de containerul incompatibil incat intre ele sa existe o punte
rezistenta la foc si etanse la lichide;
• containerul de tip inchis continand substante solide pentru
care se indica o separare departe de alte substante, se pot depozita unul deasupra
celuilalt;
• la stivuirea orizontala, containerele inchise pentru care se indica
o izolare departe de, se pot stivui pe punte sau sub punte la bordul navei,
atat in plan longitudinal cat si in plan transversal;
• containerele inchise pentru care se indica o izolare separat de
pot fi depozitate pe punte sau sub punte, containerele deschise pentru care
se indica aceeasi izolare, pot fi depozitate numai pe punte. Containerele deschise
pentru care se indica o izolare separat de pot fi depozitate sub punte, dar
trebuie separate printr-un perete etans la apa si rezistent la foc;
• containerele inchise sau deschise pentru care se indica o izolare
separat de un compartiment complet sau magazie de, se pot stivui pe punte printr-o
separatie in plan longitudinal de un container sau un plan transversal
printr-o separatie de 3 containere. Containerele inchise pentru care se
indica izolarea de mai sus se pot depozita sub punte separate printr-un perete
rezistent la foc si etans la apa. Containerele deschise pentru care se indica
separarea de mai sus se pot depozita sub punte, separate prin 2 pereti rezistenti
la foc si etansi la apa
Masuri pe timpul depozitarii si transportului containerelor
La bordul navelor, pe timpul depozitarii si transportului containerelor care
contin marfuri periculoase sunt necesare urmatoarele masuri:
• compartimentul trebuie sa fie bine ventilat si aceasta cu atat
mai mult cu cat se impun operatiuni la containere pentru care trebuiesc
deschise usile;
• accesul in compartiment este permis numai persoanelor autorizate,
echipate corect si avand caile respiratorii protejate cu aparat autonom;
• se impun masuri de prevenire a incendiilor, in care scop toate
sursele de aprindere trebuie izolate. Daca in container sunt introduse
marfuri din clasa 4.3 din care fac parte substantele care emana gaze inflamabile
cand intra in contact cu umiditatea, sunt necesare masuri pentru
diminuarea cantitatii de umiditate;
• containerele transportate pe punte trebuie protejate atat impotriva
razelor soarelui cat si a altor surse de caldura, prin acoperirea cu materiale
potrivite sau prin udare cu apa;
• daca marfurile necesita transport sub temperatura controlata, trebuie
actionat in directia mentinerii temperaturii de transport impiedicand
sa se ajunga la temperatura critica, temperatura la care incepe descompunerea
autoaccelerata cu efect de explozie violenta;
• unitatile de transport trebuie sa fie stivuite intr-un loc din
care sa poata fi aruncata peste bord cu usurinta.
Transportul marfurilor periculoase cu navele port-barja
Navele clasice si navele port-barja sunt diferentiate atat constructiv
cat si capacitiv. O barja este un echipament de mare capacitate cu structura
si rezistenta proprie, asigurand atat etanseitate cat si posibilitati
de ventilatie. Ea poate fi transportata atat ca unitate individuala, in
care caz nu se aplica cele care urmeaza cat si la bordul navelor specializate
pentru care sunt adoptate norme specifice.
Barja poate fi incarcata la bordul navelor specializate, atat p
punte cat si sub punte. O barja se considera a fi incarcata pe punte
atunci cand este stivuita deasupra puntii deschise sau sub puntea deschisa.
In barje pot fi transportate atat marfuri ambalate cat si
marfuri in vrac. Marfa in vrac se transporta cu aprobarea autoritatii
nationale competente. Daca in barja se depoziteaza marfuri ambalate, ele
trebuie in prealabil inspectate, iar in interiorul barjei sa fie
bine amarate. Vor fi etichetate si marcate asa cum se indica in cod.
Inainte de incarcarea marfurilor in barja, barjele vor fi
inspectate, fiind refuzate de la incarcare cele cu avarii. Nu vor fi incarcate
in barja colete care au pe suprafata lor praf, gheata sau zapada. In
lista speciala pentru marfurile periculoase, in manifestul vamal sau planul
de stivaj, se vor indica clar locurile de la bordul navei in care au fost
incarcate barjele cu marfuri periculoase si cantitatea de marfuri.
Barja continand marfuri din mai multe clase, va fi depozitata tinand
cont de cerintele cele mai exigente prevazute pentru marfurile incarcate.
Daca pentru o marfa se recomanda depozitarea sub punte sau pe punte, iar pentru
o alta marfa compatibila cu prima se recomanda depozitarea numai sub punte,
depozitarea barjei se va face numai pe punte.
Depozitarea marfurilor in interiorul barjei trebuie sa se faca tinand
cont de termenii de separare indicati. Separarea barjelor la bordul navelor
specializate se va face tinand cont de indicatia de izolare recomandata,
intelegand prin termenii de separare urmatoarele:
• daca se recomanda separarea separat de trebuie inteles ca se indica
o separare a celor doua barje una fata de alta, tinand cont de unele prevederi
suplimentare;
• prin termenul separat complet printr-un compartiment sau magazie de
trebuie inteleasa o izolare in cazul navei cu magazii verticale,
printr-o magazie verticala sau in cazul unei nave avand niveluri
orizontale de barje, printr-un nivel;
• termenul separat longitudinal printr-un compartiment sau magazie de
inseamna o izolare, in cazul navei cu magazii verticale, printr-o
magazie de interventie sau compartiment. In cazul in care nava este
prevazuta cu nivele orizontale de separare, inseamna ca se indica o separare
pentru interventii prin cel putin 2 spatii de barje.
Compartimentele inchise ale navei specializate unde sunt depozitate barje
care au marfuri periculoase, otravitoare, toxice, vor fi bine ventilate pentru
a se evita crearea unei atmosfere periculoase pentru persoane si/sau nava.
Barjele continand resturi de marfuri periculoase, vor fi tratate ca si
cum ar fi incarcate cu aceste marfuri. Pe timpul transportului se supravegheaza
temperatura barjelor cat si emisia de gaze sau vapori. Instalatia de detectare
a incendiului va fi pe pozitia deschis, astfel incat agentul de
combatere a incendiului sa poata patrunde in interior.
Cisterne portabile si autocisterne
Cisternele portabile sunt destinate transportului de marfuri periculoase pe
mare, cu exceptia marfurilor din clasa 2. Cisterna portabila este un echipament
proiectat sa transporte marfuri periculoase lichide, a caror vapori nu dezvolta
o presiune mai mare de 3 kg/cm2 la o temperatura de 50°C. Aceste cisterne
au o capacitate mai mare de 450 l.
O cisterna portabila se compune din echipamentul de deservire compus din dispozitivul
de incarcare/descarcare, de ventilatie, de incalzire si instrumentele
de masura, si echipamentul structural ce cuprinde elemente de fixare, intarire,
protectie si stabilizare.
Autocisterna este o cisterna portabila fixata rigid pe un autovehicul, avand
destinatia transportului atat pe sosea cat si pe mare.
Cisternele portabile se clasifica astfel:
• de tip 1 -; sunt constituite dintr-un echipament prevazut cu dispozitiv
de depresurizare capabil sa lucreze la o presiune de 1,75 kg/cm2 sau mai mult;
• de tip 2 -; sunt prevazute cu dispozitiv de depresurizare putand
sa lucreze la o presiune intre 1÷1,75 kg/cm2, fiind destinate transportului
de marfuri periculoase lichide cu grad scazut de periculozitate;
• de tip 3 -; sunt cisterne de o constructie avizata de autoritatea
nationala competenta;
• de tip 4 -; sunt autocisterne cu capacitate mai mare de 450 l.
Sunt autorizate pentru voiaje internationale;
• de tip 5 -; au o capacitate de peste 1000 l si sunt destinate transportului
normal de lichide.
Din punct de vedere constructiv, cisternele portabile, accesoriile si garniturile
lor trebuie confectionate dintr-un material compatibil cu marfa pentru care
sunt destinate. Cisternele care transporta lichide inflamabile cu punct de aprindere
mai mare de 60°C, trebuie sa fie legate electric la pamant ca protectie
impotriva electricitatii statice.
Cisternele utilizate pentru transportul lichidelor cu punctul de aprindere sub
61°C trebuie sa fie prevazute cu un sistem de protectie impotriva
scanteilor. Dispozitivul de depresurizare trebuie sa fie marcat cu presiunea
sau temperatura la care este reglat sa lucreze. Acolo unde este trebuie sa se
indice numele uzinei constructoare, tolerantele admise la presiunea de lucru
si tolerantele permise la temperatura
Autoritatea nationala competenta trebuie sa elibereze un certificat prin care
sa ateste faptul ca cisterna si dispozitivele sale sunt corespunzatoare pentru
scopul proiectat. Corpul cisternei si echipamentele aferente trebuie sa fie
inspectate si testate inainte de utilizare precum si periodic la 5 ani,
fiind supuse la testul hidraulic si de curgere. Rezultatul trebuie inscris
in certificatul mentionat mai sus.
Cisterna portabila este prevazuta cu o placa din material inoxidabil, fixata
permanent pe corp si pe care trebuie sa fie scris: tara in care a fost
fabricata, uzina constructoare sau marca, numarul de inregistrare, anul
de fabricatie, data testelor, tipul IMO de cisterna, presiunea si temperatura
maxime de lucru admise, capacitatea si masa cisternei.
O cisterna se umple in proportie de circa 95% din capacitate. Cisternele
goale si nedegazate prezinta un grad de periculozitate mai mare decat
cisternele pline, fapt pentru care trebuiesc considerate ca ar fi pline. Daca
substanta incarcata are si un risc subsidiar, acesta va trebui evidentiat
prin etichete pe cisterna.
Ambalajul marfurilor periculoase
Conventia pentru ocrotirea vietii pe mare Cap. 7 Reg. 3 prevede ca ambalajele
de marfuri periculoase trebuie sa fie apte sa suporte riscurile obisnuite manipularii
si transportului pe mare, astfel ca au fost stabilite norme corespunzatoare
pentru majoritatea marfurilor periculoase, mai putin pentru materialele radioactive
cat si pentru substante ce se transporta in cilindri, pentru recipienti
destinati gazelor si pentru marfurile ce se transporta in colete cu masa
neta mai mare de 400 kg sau 450 l.
Nu se aplica marfurilor periculoase ce nu sunt clasificate in grupe de
ambalare: clasa 1, 2 6 diviziunile 2 si 7.
PROPRIETATI SINTETICE ALE MARFURILOR PERICULOASE
CLASA 1 -; EXPLOZIVI
Substantele sau amestecurile de substante care sub actiunea caldurii sau a
unui factor mecanic au proprietatea de a se descompune brusc si violent, cu
dezvoltare suplimentara de caldura, lumina, gaze si cresterea presiunii, sunt
incluse in clasa de marfuri periculoase numita explozivi.
Efectul acestor substante il constituie explozia, care este o reactie
chimica sau o reactie fizica foarte rapida si violenta, insotita de degajare
de energie cu expulzarea gazelor sau a altor materiale, cu efecte mecanice sonore,
termice sau luminoase.
In clasa explozivi au fost incluse toate substantele si articolele, precum
si produsele realizate cu scopul de a manifesta un efect exploziv sau pirotehnic.
Ele se pot prezenta in stare solida, lichida sau in amestec.
Un articol exploziv cuprinde una sau mai multe substante explozive, iar o substanta
pirotehnica reprezinta un amestec cu destinatia sa produca efecte prin caldura,
lumina, zgomot, gaze, fum sau o combinatie de efecte.
Marfurile din clasa 1 -; explozivi au fost impartite pe 5 diviziuni:
-; 1.1 -; cuprinde substantele si articolele care prezinta riscul
exploziei in masa;
-; 1.2 -; cuprinde substantele si articolele care prezinta riscul
de proiectie dar fara a include si un risc de explozie in masa;
-; 1.3 -; cuprinde substantele si articolele care prezinta riscul
de incendiu sau de suflu minor si/sau riscul de proiectie, dar fara a include
riscul de explozie in masa;
-; 1.4 -; cuprinde substantele si articolele care prezinta un risc
nesemnificativ in cazul initierii unui incendiu. Efectul activarii riscului
este redus de functiunea de protectie a ambalajului.
Un incendiu extern nu este capabil sa produca o explozie instantanee. Substantele
si articolele din aceasta diviziune sunt ambalate sau proiectate astfel incat
orice efect periculos ar apare din activarea accidentala sa fie limitat la interiorul
ambalajului. Daca ambalajul a fost deteriorat de foc, atunci efectul de suflu
sau proiectie este limitat la suprafata;
-; 1.5 -; cuprinde substantele foarte insensibile, caracterizate de
riscul exploziei in masa. Ei sunt atat de insensibili incat
este putin probabil sa se initieze sau sa treaca de la ardere la detonare in
conditii normale de transport. Aceasta posibilitate creste odata cu cantitatea.
Explozivii sunt caracterizati de un risc specific, fapt ce determina existenta
incompatibilitatii lor chiar in cadrul aceleiasi diviziuni. Acest fapt
a determinat impartirea explozivilor in 12 grupe de compatibilitate.
Atat fisele individuale din codul IMDG cat si tabelele din RID evidentiaza
riscul specific al fiecarui exploziv in parte.
Reguli de depozitare
Explozivi clasificati in grupele de compatibilitate cuprinse in
intervalul a÷k vor putea fi depozitati respectand urmatoarele cerinte:
• explozivii clasificati in acelasi grup de compatibilitate si aceeasi
diviziune pot fi depozitati in acelasi compartiment (1.1.a cu 1.1.a);
• explozivii clasificati in acelasi grup de compatibilitate dar
apartinand altor diviziuni, pot fi depozitati in acelasi compartiment
dar considerandu-i ca apartin diviziunii cu numarul cel mai mic (1.2.b
cu 1.4.b se depoziteaza dupa recomandarile din fisa individuala a explozivilor
clasificati 1.2.b). Cu toate acestea, cand sunt de depozitat explozivii
1.2.d si 1.5.d vor fi considerati la un loc ca apartin diviziunii 1.1.d;
• explozivii clasificati in grupe de compatibilitate diferite, indiferent
de diviziune, nu se pot depozita in acelasi compartiment; cu toate acestea,
pulberea fara fum poate fi depozitata in aceeasi magazie cu explozivii
cu suflu, deoarece la un loc sunt considerati explozivi cu suflu
• explozivii apartinand grupului de compatibilitate s pot fi depozitati
in acelasi compartiment cu toti ceilalti explozivi cu exceptia explozivilor
clasificati in grupul de compatibilitate a si l
• explozivii apartinand grupului de compatibilitate l nu pot fi
depozitati in acelasi compartiment cu explozivii clasificati in
alte grupe de compatibilitate, dar pot fi depozitati intr-un compartiment
cu acelasi tip de explozivi.
Declararea explozivilor
Explozivii se declara dupa cum se prevede in Conventia pentru Ocrotirea
Vietii Umane pe Mare si codul IMDG prin denumirea tehnica corecta, numarul Natiunilor
Unite, diviziunea, grupul de compatibilitate si categoria de stivaj.
Daca un exploziv poate manifesta caracteristici deosebite in timpul transportului,
acestea trebuie mentionate in documentul de transport impreuna cu
masurile necesare care trebuie luate in caz de urgenta. Pentru declararea
numelui comercial, in cazul explozivilor se impune a se declara sub forma
prezentata mai sus si abia dupa aceea numele comercial.
Conosamentul navei trebuie sa fie insotit de un certificat sau declaratie
care sa arate ca marfa este corect ambalata, marcata si etichetata, precum si
faptul ca ea corespunde conditiilor cerute pentru transport. Pe langa
aceasta, va trebui sa existe o lista sau un manifest special care sa cuprinda
atat marfurile periculoase ambarcate cat si locul unde au fost depozitate
la bordul navei. Lista de mai sus poate fi inlocuita de un cargoplan detaliat,
in care este indicata amplasarea explozivilor.
Categorii de stivaj
Pentru transportul in siguranta a explozivilor, s-au instituit masuri
speciale cu privire la amenajarea si dotarea spatiilor de depozitare. Din acest
punct de vedere s-au creat asa zisele categorii de stivaj.
Categoria de stivaj I
Se mai numeste categorie ordinara. Aceasta categorie impune ca:
• spatiul de depozitare sa fie stabilit intr-o zona racoroasa a
navei si, pe cat posibil, departe de toate sursele de caldura, de sursele
de scantei, de flame, serpentine calde si in general de orice sursa
de caldura;
• spatiul trebuie sa fie bine ventilat, sa fie curat si uscat;
• puntea trebuie sa fie prevazuta cu captuseala din lemn, in cazul
in care coletele cu explozivi nu sunt depozitate pe paleti din lemn;
• santinele navei trebuiesc inspectate dupa ce au fost curatate, uscate
si aerisite;
• amplasarea coletelor cu explozivi in compartimente, trebuie facuta
astfel incat daca apare necesitatea aruncarii lor peste bord, marfurile
sa fie disponibile si usor de dislocat in timpul cel mai scurt. Pentru
aceasta, inca din faza de proiectare a planului de stivaj, trebuiesc avute
in vedere cerintele de mai sus;
• explozivii, cu exceptia celor clasificati in diviziunea 1.4.s,
se vor separa in mod special fata de spatiile de locuit. Ei nu pot fi
depozitati direct sub cabinele navei, decat numai daca exista o separatie
de cel putin 1 compartiment de interventie, iar in plan orizontal separarea
trebuie sa fie facuta prin cel putin un perete etans si rezistent;
• explozivii clasificati in diviziunea 1.1 vor fi depozitati cat
mai departe posibil de peretele etans si rezistent, iar spatiul dintre explozivi